SEMIOLOGIA APARATULUI

CARDIOVASCULAR

Șef de lucrări dr Nicoleta Leach

Obiectivele cursului
De a cunoște:
 principalele simptome și semne apărute în cadrul
patologiei cardio-vasculare
 cum se efectuează examenul obiectiv al aparatului
cardiovascular și care sunt modificările patologice
întâlnite în cadrul acestuia
 examinările paraclinice indicate în explorarea
aparatului cardio-vascular
 principalele sindroame cardio-vasculare
Anamneza în bolile cardiovasculare
 Rolul vârstei în patologia cardiovasculară:

la nou-născut şi copii mici– malformațiile cardiace

congenitale

la copii mari şi adolescenţi: RAA (cardita,

valvulopatii reumatismale)

adulţi: cardiopatia ischemică, HTA

la vârstnic: insuficienţa cardiacă

Anamneza în bolile cardiovasculare
 Rolul sexului în patologia cardiovasculară:

 la bărbaţi: cardiopatia ischemică (AP, IMA), CMP

etanolică, IAo

 la femei: SM, PVM, cardiotireoza, sindr.Raynaud

 Rolul antecedentelor heredo-colaterale:

- boli cu transmitere multifactorială: HTA, CI
Anamneza în bolile cardiovasculare
 Rolul APP în patologia cardiovasculară:

 bolile infecţioase - virale miocardita

- bacteriene (strept.ß hemolitic): RAA
 b.cardiace insuficiența cardiacă
 DZ cardiomiopatia diabetică /cardiopatia
ischemică
 b. endocrine:
hipotiroidismulcardiomiopatia mixedematoasă
Hipertiroidismul cardiotireoza
feocromocitomul: HTA
Anamneza în bolile cardiovasculare
 Rolul CVM:
 alimentaţia hipercalorică, hiperlipidică ATS, CI, IMA
 regim hipersodat HTA
 alcoolul: ATS, tulb. de ritm, CMPD
 fumatul: ATS, CI, IMA, CPC, tulb. de ritm
 supradozele de droguri moartea subită
 excesul de cafea; HTA, tulb. de ritm
 stresul: HTA, IMA, AVC, tulb.de ritm, nevroze
 medicamente: tulb. de ritm, IC
Anamneza în bolile cardiovasculare
Factorii de risc cardiovascular:
- sexul masculin
- vârsta>55 ani bărbaţi, >65 ani femei
- AHC de boli cardio-vasculare

- alimentaţia hiperlipidică, hipercaloricădislipidemia

- obezitatea
- DZ
- fumatul
- sedentarismul
- HTA
- stresul
Simptome în bolile cardiace
 date de:
 afectarea cardiacă:
1.DUREREA PRECORDIALĂ
2. DISPNEEA
3. PALPITAȚIILE

insuficiența cardiacă: - stângă

GLOBALA/
- dreaptă CONGESTIVA
Simptome în bolile cardiace

Durerea precordială:
1. angina pectorală
2. IMA
3. nevroza cardiacă
Durerea precordială din angina
pectorală
Cauze:- ischemie miocardică

Stenoza Spasm
coronariana ATS coronarian Inflamație
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
Def= suferinţa miocardului de natură ischemică având
cauza cea mai frecventă ateroscleroza coronariană.
Ischemia miocardică apare ca urmare a unui dezechilibru
între aportul şi necesarul de O2 la nivel miocardic.
 Clasificarea cardiopatiei ischemice
1. CI nedureroasă
2. CI dureroasă:
Angina pectorală de efort stabilă
Angina pectorală de efort instabilă:
de novo(nou aparută)
de efort agravată SINDROMUL
CORONARIAN
de repaus ACUT
3. IMA cu undă Q (STEMI)
IMA non Q ( non STEMI)
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Def= necroza unei zone de miocard datorată ocluziei unei

artere coronare
Cea mai importantă cauză de deces cardio-vasculară!!!
Cauza cea mai frecventă: ATS
Clasificare:
 IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)-
subendocardic
 IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)- transmural
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Patogeneza IMA:
Placa ATS vulnerabila+ tromboza  ocluzie completă a
unei a. coronare necroză miocardică
ANGINA PECTORALĂ DE EFORT STABILĂ

APS=sindrom clinic caracterizat prin durere toracică

anterioară care are următoarele caractere semiologice:
Localizare: retrosternală/precordială
Iradiere:
 tipică: în mb. superior stâng,
pe marginea cubitală, până în ultimele
două degete (,, mâna de violonist”)

 atipică: baza gâtului, mandibulă, ambele braţe, umeri,

epigastru
Caracter: constrictiv,, ca o gheară”, de apăsare,
Intensitate: moderată
Durerea din angina pectorală de efort stabilă

Durata: minute (5-10 min) (dar <30 min în angina instabilă)

Condiţii de apariţie:
 efortul fizic,
 efortul digestiv (postprandial)
 efortul sexual,
 emoţiile/stresul,
 frigul
Condiţii de dispariţie: repausul, adm. de NTG s.l! test
diagnostic
Simptome de acompaniament: palpitaţii, transpiraţii,
paloare, anxietate
Durerea din angina pectorală instabilă (AI)

Caracterele semiologice ale durerii din AI:

- localizarea, iradierea, caracterul- ca și în APS
Deosebiri:
 intensitatea durerii mai mare
 durata durerii este mai mare dar < 30 de minute
 condițiile de apariție: în repaus/ la eforturi din ce în ce
mai mici
 condiții de dispariție: răspunde mai greu la administrarea
de NTG sublingual
Ex obiectiv: asemănator cu cel din APS
Durerea din IMA
Localizarea
ca în angina
Iradierea
pectorală
Caracterul
Intensitatea:
 foarte mare/şocogenă
 la DZ: lipsa durerii (datorită neuropatiei vegetative)

Durata: >30 minute

Condiţii de apariţie: repaus, emoţii, efort sexual, etc
Condiţii de dispariţie:
 NU CEDEAZA LA REPAUS/ adm de NTG
 cedează la antialgice majore (opiacee)

Simptome de acompaniament: anxietate extremă senzaţia de ,,

moarte iminentă”, palpitaţii, paloare, transpiraţii reci, puls
filiformşoc
Durerea din nevroza cardiacă
 durere atipică
 frecvent punctiformă
 capricioasă, intensitate diferită, durata neprecizată
 cedează în somn, accentuată în timpul conversaţiei și
în prezența anturajului
 declanşată şi întreţinută de stări emoţionale negative
 Nu are o bază organică
2.Dispneea în bolile cardio-vasculare
 este predominant inspiratorie + tahipnee
 poate fi acută sau cronică, progresivă
 poate avea următoarele aspecte:
◦ dispnee de efort
◦ dispnee de repaus cu ortopnee
◦ dispnee paroxistică nocturnă Forme de IVS
◦ “astm cardiac” acuta
◦ edem pulmonar acut

Cauze: IMA, tulb.

de ritm, puseu de
HTA
Dispneea de efort
Are caracter progresiv.
 primul semn de IVS
 Cauza: staza pulmonară

IVS Stenoza mitrala HTP

Dispneea de repaus:

 semn de IVS severă

 poziţia antidispneizantă de ortopnee
Dispneea paroxistică nocturnă

 debut brusc - noaptea la 2-3 ore după adormire

 senzaţia de ,,lipsă de aer”= dispnee inspiratorie +
tahipnee + anxietate.
 adoptă poziţia de ortopnee
 durează câteva minute pentru ca apoi să cedeze progresiv
ceea ce permite bolnavului să adoarmă din nou.
 poate să se repete în aceeaşi noapte după 2-3 ore sau să
apară în nopţile următoare
,,Astmul cardiac”

 este o formă mai severă de IVS acută

 criză de dispnee inspiratorie marcată + wheezing
(datorita bronhospasmului asociat) + tuse seacă
 + ortopnee
 + anxietate extremă
 transpiraţii
Edemul pulmonar acut

 forma cea mai severă de IVS acută

 Dispnee inspiratorie severă + expectorație
caracteristică: spumoasă, rozată, aerată,
 tahipnee, cianoză, transpiraţii reci, anxietate extremă,
tahicardie
 Simptome de insuficiență cardiacă

Simptome de IVS:
1. Dispneea: de efort, de repaus, DPN, AC, EPA
2. Tuse seacă
3. Hemoptizii
4. Astenie, fatigabilitate
Semne de IVS:
 cianoză
 tahicardie
 raluri crepitante bazal bilateral
 Simptomele de insuficiență cardiacă:

Simptome de IVD:
 nespecifice
◦ Inapetenţă, greaţă, meteorism,
◦ hepatalgii
◦ scădere în greutate

!Semne de IVD:
 edeme gambiere (declive, simetrice, reci, cianotice)
 hepatomegalie de stază
 turgescenţa de jugulare
 cianoză de tip periferic
Palpitaţiile
=percepţia neplăcută a bătăilor cardiace
Factori precipitanti:
 Efortul
 Emoţiile
 Alcoolul
Dupa frecvenţă:
 palpitaţii cu frecvenţă scăzută: BAV, BNS
 palpitaţii cu ritm rapid: TS, TPSV, Fia,
Dupa regularitatea bătăilor:
 Regulate: TS, TPSV
 neregulate: Fia
Ex. obiectiv în bolile
cardiovasculare
Atitudinea

antidispneizantă
 poziţia de ortopnee apare în insuficienţa ventriculară
stângă sau globală

antialgică
 ”spectatorul de vitrine” în angina pectorală
Tegumente şi mucoase
 Cianoză de tip central: cardiopatii congenitale cu
sunt dreapta-stânga, IVS

 Cianoza de tip periferic: IVD

Tegumente și mucoase
 Paloarea: tulburări de ritm paroxistice, IAo, şoc
cardiogen

 Paloare teroasă cu nuanță ”café au lait” în

endocardita bacteriană subacută
Tegumente si mucoase
Țesut celular subcutanat și fanere

 Edemul cardiac

 Degete hipocratice
Ex. ob. al regiunii cervicale
 turgescenţă jugulară: IVD

 pulsaţiile carotidelor: dansul arterial-IAo

https://www.youtube.com/watch?v=0oK8Ac2HfY8
Ex. abdomenului

I: abdomen mărit în volum global prin

- obezitate ascită

sau în HCdrept: hepatomegalie de stază

Ex. abdomenului

I: pulsaţii epigastrice:
 HVD = s. Harzer
 pulsaţiile aortei abdominale
 anevrismul Ao abdominale
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular

Inspecţia reg. precordiale

Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular

Inspecţia reg. precordiale:

- N:șocul apexian- spațiul V i.c stâng pe LMC
- în caz de HVS, cardiomegalie (IC) şocul apexian se
deplasează în jos şi în afara liniei medioclaviculare
stângi.

 https://www.youtube.com/watch?v=XU_xeUMJ3Zc
Cardiovascular Examination - OSCE Guide
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular
 Palparea regiunii precordiale:

Scop:
modificările șocului apexian

• Palparea pulsului arterial

- radial/brahial/carotidian
Măsurarea tensiunii arteriale
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular
 Palparea regiunii precordiale:
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular
 Auscultaţia cordului: cea mai imp metodă!
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular
Auscultația cordului:
Scop:
1.Recunoaşterea zgomotelor cardiace:
 zgomotul I este mai intens la apex
 zgomotul II este mai accentuat la baza inimii
2. Recunoasterea : - zg. patologice
- a suflurilor cardiace
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular
 https://www.youtube.com/watch?v=wYZbMoWjLE
g&t=50s
Heart Murmurs and Heart Sounds: Visual Explanation
for Students

 https://www.youtube.com/watch?v=dBwr2GZCmQ
M
Heart Sounds and Heart Murmurs, Animation

 https://www.youtube.com/watch?v=teJcTTVZnzs
Heart Murmurs | Locations, Maneuvers, Buzzwords

 https://www.youtube.com/watch?v=NrdZhCXtc7Q
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular

Focarele de auscultație cardiaca:

mitral- spatiul V ic stâng pe LMC
tricuspidian – spațiul IV ic parasternal stâng
aortic: spațiul II ic drept parasternal
pulmonar: spațiul II ic stâng parasternal
Ex. obiectiv al ap. cardio-vascular
Auscultația cordului:
- suflurile cardiace:
 sistolice:- stenoza aortică/pulmonară
- insuficienţa mitrală/tricuspidiană

 diastolice :- insuficienţa aortică/pulmonară

- stenoza mitrală/tricuspidiană
Ex. paraclinice în bolile cardio-vasculare
a. metode neinvazive:
examenul radiologic
ECG, ECG de efort
ecocardiografia
monitorizare Holter ECG/TA
explorarea radioizotopică (scintigrafia cardiacă)
CT, RMN cardiac
explorarea biochimică: enzime miocardice

b. metode invazive:
puncţia pericardică
ecografie cardiacă transesofagiană
coronarografia
 EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN APS

1. ECG de repaus: subdenivelare de segment ST > 1

mm/modificări de undă T ( frecvent unda T negativă) în
cel puțin două derivații concordante
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN APS

2. ECG de efort este mai specifică și mai sensibilă decât

ECG de repaus în identificarea ischemiei coronariene
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN APS

3. Monitorizarea Holter ECG/24 ore.

4. Ecocardiografia: ischemia= anomalii de cinetica
parietala
5. Biochimice:
 profil lipidic (Colesterol total, LDL-Col, HDL-Col,
trigliceride)
 glicemie/HbA1c/ TTGO
 creatinina

!!!Enzimele de necroză miocardică (troponinele I și T)

sunt normale.
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN API
1. ECG de repaus:
 modificări ale undei T (negative, simetrice>1 mm) și ale
segmentului ST (subdenivelare)
EXPLORARI PARACLINICE ÎN API

2.Biochimice:
 Troponinele negative ( evaluate în dinamică) sau foarte
ușor crescute DAR tranzitor
3. Ecocardiografia
4. Coronarografia
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN IMA

1. ECG de repausus:
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN IMA
1. ECG de repaus in STEMI
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN IMA

2.Determinari biochimice:
!!! CRESC enzimele de necroză miocardică:
a. Troponinele T și I: specifice pentru miocard, se
recoltează în dinamică
b. Mioglobina
c. CK-MB crește la 12-24 ore de la debut
d. Profilul lipidic, glicemia, sindr.inflamator
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN IMA

3. Ecocardiografia
4. Coronarografia: standardul de aur
5. AngioCT
6.AngioRMN
 EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN HTA

1. ECG: HVS, modificări ischemice

EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN HTA

2. Ecografia cardiacă: HVS, modificări de cinetică

parietală
3. Monitorizarea pe 24h a valorilor tensionale=
Holter tensional
4.Ex. oftalmologic: modificari ale fundului de ochi
5.ECG, ecografie cardiacă,
6 creatinina, uree(retenție azotată)
Afectarea organelor
tiinta
 SINDROMUL DE
TROMBOFLEBITĂ

superficială
profundă
 Tromboflebita superficială

Def= trombozarea și inflamația unei vene superficiale

Cauze:
 varice ale mb. inferioare
 prezenta unui cateter central
 !!!Paraneoplazic – tromboflebita migratorie  cc.

pancreatic (semnul Trousseau)

 Tromboflebita superficială

 Simptome: durere la nivelul cordonului flebitic- cu

iradiere locală, de intensitate mare, ameliorată de
comprese calde și antiinflamatoare,
 Semne: cordonul flebitic (roșu, dureros, indurat = s.
celsiene)
 Tromboza venoasă profundă(TVP)

Def =trombozarea și inflamația unei vene profunde

Fiziopatologie triada Virchow:
leziunea peretelui venos
staza venoasa
hipercoagulabilitate sangvina

Cauze: intervenții chirurgicale, fracturi, imobilizare la pat,

AVC, obezitate, sarcina, cancere, consum de ACO,
trombofilii
Tromboza venoasă profundă(TVP)

Simptome:
 durere localizată distal de tromboză, intensitate
mare, ameliorată de clinostatism
 febră moderată ( NU trece la Antibiotice ci la
anticoagulante)
 anxietate
Tromboza venoasă profundă(TVP)

Semne:
 edem și cianoză localizată distal de obstrucția venoasă
 tahicardie, pulsul ,, cățărător”

Manevre de provocare a durerii:

 S. Homans= durere în molet la dorsiflexia pasivă/activă a
piciorului
Tromboza venoasă profundă(TVP)

Ex. paraclinice:
 Ecografia Doppler venoasă- evidențierea trombului
intravenos STANDARDUL DE AUR
 Determinarea D-dimerilor
 Biochimice: creșterea VSH, PCR