SEMIOLOGIA APARATUL CARDIOVASCULAR CURS 4

Simptome cardiovasculare
-Durerea toracica
-Dispneea cardiaca
-Palpitatii
-Fatigabilitate
-Ameteli
-Sincopa

DUREREA TORACICA
1. Caracterul – impunsatura, gheara, apasare, arsura
2. Intensitatea – pe o scara de la 1-10
3. Durata – secunde, minute, ore
4. Localizarea – retrosternala, precordiala
5. Iradiere – membrul superior sting (marginea cubitala), in maxilar, in spate si
abdomen
6. Conditii de aparitie – efort, frig, dupa mese, la repaus
7. Conditii de ameliorare – repaus, Nitroglicerina, schimbarea pozitiei
8. Simptome si semne asociate – transpiratii, greata, dispnee, palpitatii, dezorientare.

SEMNIFICATIA DURERII
Durerea din cardiopatia ischemica – cauzata de dezechilibru dintre cresterea
necesarului de oxigen si aportul scazut de singe la miocard produs de stenoza, spasm
sau tromb ale arterelor coronariene.
Durerea din disectia acuta de aorta – durere sfasietoare care iradiaza in spate .
Durerea din pericardita – durere precordiala ascutita, care iradiaza in umar si
spate, accentuata de respiratie.

DISPNEEA
Conditii de disparitie si ameliorare
Cu cate perini doarme ? (mai multe perini in insuficienta cardiaca)
La cite etaje apare dispneea ? La ce distanta de mers?
 Tipul de dispnee – de efort – la ce efort apare dispneea ?
- dispnee paroxistica nocturna – se trezeste din somn cu dispnee, se
amelioreaza cand se ridica
- ortopnee – dispnee cand sta culcat, isi pune mai multe perini
Semnificatie – simptom de insuficienta cardiaca stinga.

PALPITATII
Palpitatii – batai puternice, rapide sau neregulate.
Cind apar palpitatiile ?
Cit dureaza ?
La ce cedeaza palpitatiile ?
Sunt insotite de dispnee, durere toracica, ameteli, sincopa ?
Semnificatie:
- batai neregulate pe fond regulat – in extrasistole
- ritm total neregulat – in fibrilatie atriala

FATIGABILITATE
La ce activitati se produce ?
Se amelioreaza la repaus
Semnificatie – fatigabilitatea apare cand scade debitul cardiac - in insuficienta
cardiaca.

AMETELI, LIPOTIMIE, SINCOPA

Ameteli - in ce conditii apar, cit au durat ?
Lipotimia – pierderea cunostiintei, precedata de ameteala, intunecarea privirii,
slabiciune.
Sincopa –pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei, prin scaderea
debitului cardiac.
Cite episoade sincopale a avut ?
In ce conditii a aparut sincopa: la caldura, intoarcerea brusca a capului,
compresiune pe gat (la frizer) – se produc prin mecanism vaso-vagal.
Aritmiile din bolile cardiace pot da sincope.
ISTORICUL BOLII
Debutul bolii, cu ce simptome, cum au evoluat ?

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE
Daca in familie sunt boli ca:
- HTA
- diabet zaharat
- hiperlipemie
- cardiopatie ischemica

ANTECEDENTE PATOLOGICE
HTA, diabet zaharat, hiperlipemie – sunt factori de risc pentru cardiopatia
ischemica
Traumatisme toracice – contuzie cardiaca
Amigdalite, reumatism articular acut – duc la valvulopatii.
Extractii dentare – pot produce endocardita bacteriana.

CONDITII DE VIATA
Fumatul
Dieta hipercalorica, bogata in grasimi, dulciuri, favorizeaza diabetul si
cardiopatia ischemica; sarea - HTA.
Sedentarism
Stress
Consumul de alcool – poate produce cardiomiopatie cronica dilatativa.

EXAMENUL OBIECTIV IN BOLILE CARDIOVASCULARE

SEMNELE VITALE
Pulsul – se ia pe un minut, daca este neregulat.
se compara pulsul central (la cord) cu cel radial, poate fi o diferenta = deficit
de puls, apare in fibrilatia atriala.
Puls alternant – batai mai puternice alternind cu unele mai slabe – apare in
insuficienta cardiaca.
Puls paradoxal – scade in inspir – apare in tamponada cardiaca.
A. palparea pulsului radial
B. pulsul diminua la ridicarea mainii, in soc
C. palpare pulsului brahial cu policele
D. palparea pulsului carotidian

Tensiunea arteriala se masoara la ambele brate,

-poate fi o diferenta de 5 mmHg
-o diferenta > 10 mmHg apare in stenoza de artera subclaviculara, sau disectie
de aorta.
-se masoara TA la pacientul culcat, apoi pacientul se ridica in picioare si se
masoara din nou, daca este o diferenta de TA mai mare de 15 mmHg = hipotensiune
arteriala ortostatica.

Examenul extremitatilor
- calde, cu tegumente uscate - un debit cardiac normal
- reci, palide – indica debit cardiac scazut si vasoconstrictie compensatorie.
Cianoza – culoarea albastra a tegumentelor si mucoaselor, data de cresterea
hemoglobinei reduse.
--cianoza centrala – tegumentele sunt cianotice si calde, cianoza apare si pe
mucoase (bucala, limba), apare in bolile respiratorii si malformatiile cardiace cu şunt.
--cianoza periferica – apare la extremitati, tegumente sunt reci, mucoasele nu
sunt cianotice, apare in insuficienta cardiaca si obstructii vasculare periferice.
Icterul - apare in insuficienta cardiaca dreapta, in hemoliza cronica data de
protezele valvulare
Xantelasme – depuneri (galbene) de colesterol pe pleoape – in hiperlipemii
Hemoragii subunghiale “ in aschie” – in endocardita bacteriana
Degete hipocratice – boli cardiace congenitale sau cord pulmonar cronic.
Edemele – sunt declive sau sacrate daca pacientul sta la pat, lasa godeu.
– pacientul creste in greutate
– apar in insuficienta cardiaca drapta
Edem al piciorului ce lasa godeu
Palparea pulsul arterelor periferice- a. radiala, tibiala, pedioasa
– se examineaza bilateral, trebuie sa fie egal
 – puls slab apare in: infarct miocardic, soc cardiac, pericadita constrictiva,
medicamente vasoconstrictoare
- puls amplu – insuficienta aortica, sarcina, hipertiroidism, bradicardie

EXAMENUL OBIECTIV AL INIMII

Cordul se afla in spatele sternului si a coastelor stingi
La nivelul manubriul sternal este unghiul lui Louis, in dreptul lui este coasta a
2 a, se numara spatiile intercostale in jos.

INSPECTIA CORDULUI
Se obseva daca sunt:
Bombari ale ariei precordiale – in cardiopatii congenitale
Pulsatiile socul apexian – spatiul V intercostal, pe linia medioclaviculara
stinga.
Alte pulsatii.

PALPAREA CORDULUI
Se palpeaza socul apexian – spatiul V intercostal sting pe linia
medioclaviculara
Daca sunt sufluri - se palpeaza freamat (“ca torsul de pisica”) in focarele de
ascultatie respective.

ASCULTATIA CORDULUISe asculta zgomotele cardiace:

- zgomotul I- dat de inchiderea valvelor mitrale si tricuspide
- zgomotul II- dat de inchiderea valvelor aortice si pulmonare
- onomatopeic - “lup-dup”
- exista o pauza sistolica (scurta) intre zg I si II
- o pauza diastolica (mai lunga) intre zg II si I

- zgomotul III si IV – sunt normale la tineri

- la batrini – sunt zgomote patologice
numite – zgomot de galop.
- zgomotele supraadaugate = sufluri, frecatura
- intre zgomotul I si II - sufluri sistolice
 - intre zgomotul II si I – sufluri diastolice
- frecatura pericardica - se aude si in sistola si in diastola

Se apreciaza- ritmul cardiac (regulat, neregulat)

- frecventa normala – 60-80 b/min
- la sportivi – 40-60 b/min

Se asculta in cele 4 focare de ascultatie:

- focarul aortic – sp II intercostal drept parasternal
si iradierea in focarul Erb – sp III parasternal sting
- focarul pulmonar – sp II intercostal sting parasternal
- focarul mitral – sp V intercostal sting pe linia medioclaviculara
- focarul tricuspidian – sp V intercostal sting para sternal

TESTE DE LABORATOR
Glicemia, colesterolul – sunt factori de risc cardivasculari
Enzimele miocardice - cresc in infarctul miocardic.
-creatin kinaza (CK) – fractiunea CK-MB, specifica miocardului
-aspartat aminotransferaza (ASAT sau GOT)
-lacticodehidrogenaza (LDH)
-troponina T si I.
Radiografie toracica
– releva marimea , conturul si pozitia cordului
– calcificari pericardice
– circulatia pulmonara

ELECTROCARDIOGRAMA
Inregistreaza activitatea electrica a inimii
Se folosesc electrozi
galben - la mina stinga
verde – la piciorul sting
rosu - la mina dreapta
negru - la picior drept – este inactiv
Derivatiile ECG
Derivatiile standard ale membrelor:
- bipolare D I, D II, D III
- unipolare aVR, aVL, aVF.
Derivatii precordiale - sunt unipolare
– V1, V2, V3, V4, V5, V6.
Tehnica ECG:
-se uda electrozi sau se dau cu gel
-pacientul sa nu se miste, sa stea relaxat.
Depolarizare urmata de contractie cardiaca este reprezentata de unde, pe ECG.
Unda P este prima unda pozitiva, reprezinta depolarizarea atriala
Complesul QRS reprezinta depolarizarea ventriculara
Unda Q – prima unda negativa
Unda R – prima unda pozitiva
Unda S – a doua unda negativa (apare dupa unda R)
Unda T – pozitiva reprezinta repolarizarea ventriculara

INTERPRETAREA ECG
Frecventa – se imparte 300 la nr. de patratele (de 5 mm), care sunt intre doua unde R.
Exemplu daca sunt 4 patratele: 300:4= 75 b/min
Ritmul – regulat sinusal daca sunt unde P.
- neregulat in fibrilatie atriala, sunt unde “f”.
Axul electric –normal, deviat la stanga sau la dreapta.
Modificari patologice.
Frecventa– se imparte 300 la nr. de patratele (de 5 mm) care sunt intre doua unde R-
R.
Sunt 5 patratele 300:5=60 batai/minut
- ritmul este regulat sinusal (sunt unde P).

ECOCARDIOGRAFIE
Foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea cordului si vaselor.
Evidentiaza:
-hipertrofiile si dilatarile atriale si ventriculare
-modificarile si functia valvelor
 -lichidul pericardic
-tumorile cardiace

ECOCARDIOGRAFIE DOPPLER
Evidentiaza stenozele si insuficientele valvulare si fluxul arterial si venos
periferic
Doppler continu si pulsatil
Doppler color

Ecocardiografia transesofagiana – sonda ecografica este in esofag, o vizualizare buna

OSCILOMETRIA
Masoara indicele oscilometric, care releva volumul pulsului
Se face bilateral la membrele inferioare
Indicele trebuie sa fie egal bilateral
- la coapsa 6
– la gamba superior 4
– la gamba inferior 2
Indicele este scazut in ischemia arteriala.

SCINTIGRAFIE MIOCARDICA
Scintigrafie miocardica de perfuzie cu izotopi radioactivi – Technetiu 99m
sau cu Taliu-201.
– defecte de perfuzie reversibile indica zonele ischemice.
– defecte de perfuzie fixe indica zonele cicatriciale de infarct miocardic.
– determina si fractia de ejectie a ventriculilor.

Coronarografie
- se injecteaza substanta de contrast in arterele coronare prin cateterism fie prin artera
radiala fie prin cea femurala.
– coronarografia evidentiaza stenozele coronariene si la nevoie in aceiasi sedinta se
poate face dilatarea zonei stenozate (angioplastie) si plasare de stent.
 Aortografie – injectarea substantei de contrast in Ao, se observa lumenul si
ramificatiile.
Angiografie selectiva – se injecteaza printr-un cateter substanta de contrast
intr-o artera (renala, iliaca etc.)
Venografie - injectarea substantei de contrast in vene – detecteaza obstructia
venelor
! Atentie la alergia la substanta de contrast si singerare la locul punctiei arteriale.