PULSUL

2017
PULSUL

 RATA PULSULUI : numarul pulsatiilor periferice /minut

 Palparea prin compresie a arterelor periferice superficiale
 artere accesibile palparii ;
 Artera care poate fi comprimata pe o suprafata a osoasa
- A. radiala
- A. temporala superficiala
- A carotida
- A. humerala
- A. femurala
- A. pediasa
Context fiziologic
 Sistola ventriculara determina impingerea sangelui din
cavitatile ventriculare in arterele mari. Aceasta masa de sange
intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care se
loveste sub influenta contractiei miocardului.

 Conflictul care ia nastere intre cele 2 volume de sange se

propaga prin coloana sanguina a arborelui arterial sub forma
unei UNDE vibratorii si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica
a arterelor , sincrona cu sistola ventriculara

 Destinderea ritmica poate fi palpata (apasand usor arterele pe

suprafata dura osoasa) sub forma unei unde ritmice, pulsatila =
PULS
Context fiziologic
 Reflecta starea functionala a miocardului dar si
starea anatomica si functionala a arterelor
 Modificarile carecteruluii pulsului determina
aprecierea starii de sanatate a pacientului, evolutia
si conduita terapeutica
 Examinarea , monitorizarea si notarea pulsului este
importanta in procesul de ingrijire al bolnavului
Evaluarea
pulsului

 Pulsul poate fi evaluat

pe orice artera
accesibila palparii

 In practica: a radiala =
pulsul radial
Pulsul radial
 Pacient in repaos fizic si psihic cel
putin 5-10 minute inainte de
masuratoare
 Bratul pacientului trebuie sa fie sprijinit
 Se repereaza santul radial pe
extremitatea distala a antebratului in
continuarea policelui ; in apropierea
marginii externe identificam un sant
marginit de tendoanele m. flexor
radial al carpului si brahioradial in
profunzimea caruia se gaseste
a. radiala
Pulsul radial
 Palparea se face cu varful
degetelor index, mediu si inelar de
la mana dreapta ;

 Dupa ce s-a reperat santul se va

exercita o usoara presiune asupra
peretelui arterial cu cele 3 degete
palpatoare pana la perceperea
pulsatiilor pulsului

 Se poate utiliza si tabachera

anatomica ( anomalii ale a. radiale)
Pulsul carotidian
Pulsul carotidian : santul format intre
marginea muschiului sterno-cleido-
mastoidian si laringe
Pulsul femural: pe partea
superioara a triunghiului
Scarpa sub arcada crurala
Pulsul arterei temporale
Pulsul a temporale :
deasupra si in afara
unghiului temporal al
fantei palpebrale la o
distanta de 3-4 cm
de acesta
Pulsul a. pedioase: fata dorsala
a piciorului ,deasupra primului
spatiu intermetatarsian
Pulsul inregistrat pe cale
instrumentala
Pulsoximetru
Inregistrarea pulsului

 Se evalueaza de doua ori/zi iar frecventa se

va nota pe foaia de temperatura sau dosarul
medical
 Caracteristicile pulsului :
1.Frecventa
2.Ritmicitatea
3.Volumul
4.Tensiunea
5.Celeritatea
Inregistrarea frecventei
pulsului
Inregistrarea frecventei
pulsului
 Foaia de temperatura a pacientului sau dosarul medical
 Pe ordonata se va nota frecventa pulsului (numarul
batailor/minut) iar pe abscisa timpul cad s-a masurat pulsul ; se
puncteaza la intalnirea celor doua linii imaginare ; prin unirea
acestor puncte se obtine o curba care reflecta oscilatiile pului
pe parcursul internarii
 Notarea pulsului se face cu ROSU
 Daca frecventa pulsului periferic nu coincide cu frecventa
batailor cardiace ( soc apexian) se vor inregistra in foaia de
temperatura atat pulsul cat si frecventa batailor cardiace
(pulsul central) printr-o linie rosie intrerupta = puls deficitar
FRECVENTA PULSULUI
1. PULSUL NORMAL : 60-80 bpm
 Frecventa pulsului coincide cu frecventa
sistolelor ventriculare in mod normal
 In unele afectiuni ale miocardului nu toate
contractiile ventriculare sunt transmise de
coloana de sange in sistemul arterial =
DEFICIT DE PULS
 Fiziologic pulsul este influentat de diversi
factori
Variabilitatea pulsului in
functie de varsta
Varsta Intervalul Rata medie
NOUNASCUT 120-160 140
1-12 LUNI 80-140 120
1-2 ANI 80-130 110
3-6 ANI 75-120 100
7-12 ANI 75-110 95
ADOLESCENTI 60-100 80
ADULTI 60-100 80
Factorii care inflenteaza
frecventa pulsului
1. Varsta
2. Ritmul circadian: dimineata mai scazut, tendinta de crestere
in cursul zilei
3. Sexul :barbatii prezinta aproximativ 60-65 bpm in repaos;
femeile au in medie pulsul cu 7-8 bpm mai rapide
4. Talia corpului : persoanele inalte, longiline au un puls mai lent
5. Activitatea fizica : rata pulsului creste proportional cu
activitatea fizica si scade in repaos; in activitatea sportiva
sustinuta , antrenata rata pulsului scade . ( miocardul se
eficientizeaza oentru a furniza oxigenarea suficienta a
sangelui ) Spotivii au o rata a pulsului scazuta si in timpul
antrenamentelor
6. Stresul si emotiile : stimularea simpatica , emotiile, furia si
excitantele cresc rata pulsului . Durerea stimuleaza
simpaticului (mai ales durerea moderata si severa) crescand
rata pulsului
Factorii care inflenteaza
frecventa pulsului
1. Temperatura :cresterea temperaturii cu fiecare
grad F determina cresterea ratei pulsului cu
10bpm ; cresterea febrei cu 1C determina
cresterea ratei pulsului cu 15bpm(Porth 2004)
2. Volumul sanguin : scaderea excesiva a
volumului sanguin creste rata pulsului ; anemiile
determina cresterea pulsului
3. Medicamentele/drogurile :digitala, sedativele,
scad rata pulsului ; Cofeina, nicotina, cocaina,
h.tiroidieni, adrenalina, cresc rata pulsului
4. Pozitia corpului : in clinostatism pulsul este mai
rar decat in pozitia sezanda sau ortostatism
Pulsul tahicardic
- TAHICARDIA :100-150 bpm: pulsul rapid se considera
peste 100 bpm in repaus; nu poate depasi 150 bpm
- Determinat de cauze cardiace si extracardiace
- Pulsul creste cu temperatura : pentru fiecare grad C
pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut
- Curba de temperatura si curba pulsului merg
deobicei in paralel
- Cresterea disproportionata a frecventei pulsului fata
de temperatura denota – cauze cardiace(insuficienta
cardiaca)
- Cresterea temperaturii disproportionat fata de puls:
bradicardie relativa Ex: meningita sau febra tifoida
Pulsul tahicardic
 Tahicardie in afara febrei : mecanism de compensare a
deficitului de oxigen , compensarea realizandu-se prin
marirea vitezei de circulatie
Ex: - insuficienta circulatorie centrala : miocardite,
endocardite, leziuni valvulare, colaps circulator
- anemii
- hemoragii abundente
- intoxicatii
- hipertiroidii
 Tahicardii paroxistice
Pulsul bradicardic
 BRADICARDIA :< 60 bpm

 Determinat de cauze cardiace sau extracardiace

 CAUZE CARDIACE :

- Miocardite acute

- Intoxicatie digitalica

- Tulburari de conducere ale inimii

- Apare deficit de oxigen a creerului determinand

pierderea cunostintei, sincopa ( sd. Adams Stokes)
Pulsul bradicardic
 CAUZE EXTRACARDIACE

- Mixedem
- Icter accentuat
- Intoxicatie cu mercur
- Hipertensiune intracraniana: hemoragie
cerebrala, tumori intracraniene, meningite
- Inanitie
RITMICITATEA PULSULUI

 PULS RITMIC : pulsatii uniforme , pauzele dintre pulsatii sunt egale

 PULS ARITMIC :pulsatii neuniforme , separate intre ele de distante

inegale

 ARITMIA RESPIRATORIE : Nu exista puls perfect ritmic : in inspir pulsul

devine mai frecvent, in expir mai rar ( nu este patologica)

 PULS DICROT : se percep 2 unde, pulsatie dubla cu 2 unde de puls

de intensitate diferita Ex: anemii grave, TBC sau febra tifoida

 PULSUL PARADOXAL KUSSMAUL : in timpul inspirului pulsul este mic

sau dispare complet , in expir reapare si se intensifica Ex:
mediastinite, aderente intratoracice, pericardita,
Puls dicrot Puls paradoxal
Volumul si amplitudinea
pulsului
 Normal : volumul si amplitudinea pulsului se micsoreaza pe
masura ce ne indepartam de inima

 Volumul pulsului : cantitatea de sange pe care inima o

impinge in artere in cursul unei sistole ;

 Amplitudine crescuta : inima normala sau hipertrofiata ,

functioneaza energic si nu intalneste un obstacol in calea
sangelui

 Amplitudine scazuta : tahicardie (timpul afectat umplerii

diastolice ste mic) sau exista un obstacol in calea
sangelui(stenoza aortica)
Volumul si amplitudinea
pulsului
 In caz de puls mic : palpam la ambele parti
comparativ Ex: afectiunile care diminueaza
diametrul arterelor :cicatrici, tumori, ateromatoza
etc. realizeaza PULS ASIMETRIC ( de partea afectata
pulsul este mic , de partea normala pulsul este de
volum si amplitudine normala)
TENSIUNEA PULSULUI
 Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii

 Aprecierea tensiunii pulsului se face prin aprecierea fortei

necesare pentru comprimarea arterei radiale

 PULS DUR : afectiuni insotite de hipertrofia ventriculului

stang

 PULS SLAB : in cazurile in care forta de contractie a inimii

scade

 USA – grade numerotate

IDENTIFICAREA TENSIUNII
PULSULUI (ADA 2009)
NUMAR DEFINITIE DESCRIERE

0 PULS ABSENT Nu se palpeaza pulsul periferic

1+ Puls filiform Pulsul este f.greu de palpat; palparea

profunda il face sa dispara
2+ Puls slab Puls perceptibil ;palparea usoara il face
sa dispara
3+ Normal Pulsul este detectabil usor la palpare
superficiala
4+ Puls Pulsul este puternic si nu dispare la
amplu/dur presiune moderate
CELERITATEA PULSULUI
 Viteza de ridicare si disparitie a undei pulsatile
=viteza de efectuare a pulsatiei
 PULS CELER: unda pulsatila apare si dispare repede
Ex: insuficienta aortica
 PULS TARD :pulsul are o durata mai lunga Ex: stenoza
aortica, ateroscleroza
 Senzatia tactila obtinuta cu ocazia palparii pulsului
depinde de starea peretilor arteriali
ALURA VENTRICULARA
 NUMARUL CONTRACTIILOR VENTRICULARE /MIN

 Este considerata metoda valida din 2 motive:

- Zgomotele cardiace sunt distincte

- In anumite circumstante nu toate contractiile ventriculare sunt

transmise la periferie Ex: fibrilatia atriala

 Evaluam alura ventriculara cand pulsul periferic este neregulat

sau nu poate fi evaluat din cauza tahicardiei

 Alura ventriculara se evalueaza folosind stetoscopul ;

auscultatia se realizaeaza la nivelul toracelui anterior la nivelul
apexului (spatiul V ic linia medioclaviculara )
Alura ventriculara
 Dispozitivul Doppler
 Instrumet electric care detecteaza cu ajutorul
ultrasunetelor maiscarea sangelui pe care le transforma
in sunete
 Este util in cazul in care circulatia rteriala este
compromisa (ateroscleroza, diabet zaharat etc) ,
 Se aplica un gel la nivelul punctelor anatomice de
detectare a pulsului si cu ajutorul unei sonde aplicate pe
tegument se detecteaza sonor pulsatiile ; acestea sunt
numarate
 Completarea documentelor medicale de catre AM/M se
abreviaza cu D care indica folosirea dispozitivului Doppler
Doppler
Stop +gandim+ raspundem
 Daca evaluarea pulsului radial este dificila sau
imposibila la ce metoda recurgem ?
EVALUAREA PULSULUI RADIAL
– PROCES DE NURSING
 Apreciere
1.Determinam cum si de cate ori monitorizam pulsul
pacientului

2.Consultam datele colectate anterior la internare si le

coroboram cu alte date referitoare la semnele vitale

3.Ne documentam asupra istoricului pacientului : boli cardio-

vasculare, boli infectioase etc

4.Revizuim medicamentele pacientului si evaluam posibilele

efecte adverse ale acestora
 PLANIFICAREA

1.Aranjam locul unde va fi examinat pacientul

pentru evaluarea pulsului pentru a asigura
acuratetea si constanta determinarii

2.Ne asiguram ca ceasul folosit este cu secundar si

functioneaza

3.Planificam examinarea dupa ce pacientul se

afla in repaus cel putin 5 minute

4.Ne asiguram ca putem evalua /determina atat

pulsul la a.radiala stg dar si la dreapta
 IMPLEMENTAREA

1.Ne prezentam pacientului (nume si functie ) si comunicam

pacientului scopul examinarii noastre (Demonstram astfel
responsabilitate si empatie)

2.Explicam procedura (reducem anxietatea pacientului determinata

de necunostere si crestem astfel complianta acestuia)

3.Iinvitam pacientul sa se intinda in pat(reducem tensiunea

musculara )

4.Ne spalam mainile cu antiseptic

5.Ajutam pacientul sa se pozitioneze cat mai comod

6.Ne asiguram ca bratul este in extensie su fata anterioara in

sus(avem acces mai facil la a.radiala)
Localizare pulsului radial
Localizarea pulsului radial
bilateral
 IMPLEMENTAREA( CONTINUAREA)

7. Aplicam indexul, mijlociul si inelerul la nivelul

regiunii radiale pana simtim pulsatiile pacientului

8. Palpam si evaluam ritmul, intensitatea,

amplitudinea, volumul, celeritatea

9. Cu mana stanga consultam ceasul (pozitia

secundarului unde este localizata): identificam
punctul de unde incepem )

10. Numaram numarul pulsatiilor timp de 15 sau 30

de secunde si inmultim cu 4 sau 2 ; daca pulsul
este neregulat se numara timp de 1 minut
Frecventa pulsului radial
 IMPLEMENTAREA

11. Notam frecventa pulsului

12. Readucem pacientul in pozitie terapeutica sau

in pozitia in care se simte confortabil

13. Notam evaluarea pe graficul sau dosarul

pacientului : frecventa si caracteristicile pulsului
radial

14. Raportam frecventa crescuta sau scazuta (

masura pentru a schimba planul de ingrijire)
 EVALUARE

1.Frecventa pulsului este constanta pe parcursul

evaluarii

2.Frecventa pulsului este in cooncordanta cu

starea pacientului
 DOCUMENTE
1.Data si ora
2.Locul unde s-a realizat evaluarea
3.Frecventa pulsului /minut, volumul si
ritmul
4.Semne si simptome prezente in
momentul evaluarii
5.Daca se pun in evidenta informatii
anormale vor fi raportate medicului sau
 Exemplu :

Data….. Ora…..Pulsul radial 88 bpm puternic/bine

batut si regulat
TEMA
Evaluarea alurii ventriculare –
plan de nursing
-Etapele procesului
-Argumete si rationamente
pentru fiecare afirmatie