PATOLOGIA FICATULUI

BOLILE HEPATICE CRONICE

Gabriela Ştefănescu
 PATOLOGIA HEPATICĂ
 Hepatite acute
 Hepatite cronice

 Boala alcoolică a ficatului

 Ciroza hepatică

 Ciroza biliară primitivă

 Colangita sclerozantă primitivă

 ALTE BOLI
 Tumori hepatice
 benigne

 maligne

 Boli sistemice (PAR, sclerodermia, LES)

 Steatohepatita nonalcoolică
 Ciroza cardiacă
 Afecţiuni parazitare, bacteriene,
granulomatoase
SEMIOLOGIA FICATULUI

MANIFESTĂRI CLINICE
 MANIFESTĂRI CLINICE
 Durerea (hepatalgia)

 sediul hipocondrul drept

 iradiere epigastrică, hemitorace drept

posterior, umăr drept.

 intensitatea

 redusă, (HC, ICC),

 puternică (abcesul şi C.H.).

 MANIFESTĂRI CLINICE
 Manifestări nervoase:
 astenie - frecventă
 somnolenţă;

 agitaţie;
 delir; în stadii evolutive avansate
 comă;
 MANIFESTĂRI CLINICE
 Sindrom hemoragipar – semnificaţie clinică
 gingivoragii;

 epistaxis;

 hematemeză şi/sau melenă;

 rectoragii;

 Echimoze, peteşii, purpură;

 Simptome cutanate:
 prurit, lez de grataj;
 MANIFESTĂRI CLINICE
 Tulburările dispeptice – frecvente
dar nespecifice !
 inapetenţă

 intoleranţă la alimente grase;

 gust amar matinal;

 greţuri, vărsături;

 balonări postprandiale, flatulenţă;

 EXAMENUL OBIECTIV
examenul general

Faciesul: teleangiectazii la nivelul pomeţilor

şi steluţe vasculare (HC, C.H.).
 EXAMENUL OBIECTIV
examenul general
 Semne cutaneo-mucoase
 icterul

 diminuarea pilozităţii

 ginecomastie la bărbaţi;

 xantelasmă, xantoame
 EXAMENUL OBIECTIV
examenul general

 Semne cutaneo-mucoase
 eritem palmar şi plantar;

 circulaţie venoasă colaterală

 purpură hemoragică;

 „steluţe vasculare”
 EXAMENUL OBIECTIV
examenul general
 Semne cutaneo-mucoase
 unghii albe

 limba roşie

 retracţia Dupuytren;

 degete hipocratice;

 edemul hepatic
 EXAMENUL OBIECTIV
examenul general
Starea de nutriţie –
emaciere, caşexie “păianjen” , “om
desenat de copii”
supraponderali - steatoza
 EXAMENUL LOCAL

 INSPECŢIA
 decubit dorsal,
 ortostatism.

 descriere topografică
EXAMENUL LOCAL
INSPECŢIA
 EXAMENUL LOCAL
 PALPAREA
 Volum (, )

 sensibilitate

 consistenţă

 suprafaţă

 margine anterioară

 Percuţia -
 mg superioară a ficatului

 prezenţa ascitei

 Ascultaţia - rol redus

 EXAMENUL OBIECTIV
examen local – remember!
 Examenul ficatului
 limita superioară - percuţie,
 limita inferioară,- palpare;
 marginea inferioară: regulată?, ascuţită?
 faţa anterioară: regulată?, consistenţă?
 durere ?

 Limite
 marii obezi, meteorism,
 tonicitatea crescută a peretelui abdominal
 ascită masivă.
 EXPLORAREA

PARACLINICĂ
 Diagnostic funcţional
 Diagnostic morfologic
 Diagnostic etiologic
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic funcţional
SINDROMUL BILIO-EXCRETOR :
 pigmenţi biliari: bilirubina, ac biliari,
urobilinogen,stercobilinogen
 enzime de colestază: FA, GGT, 5-nucleotidaza,

leucinaminopeptidaza
SINDROMUL DE CITOLIZĂ:TGP,TGO, LDH, Ornitin-
carbamil-transferaza, Fe, vit B12
SDR. DE ACTIVITATE MEZENCHIMALĂ :
 Electroforeza proteinelor,

 Testele de labilitate serică (timol, Gross, Takata-Ara,

sulfat de zinc)
 Imunoglobulinele serice
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic funcţional
SINDROMUL HEPATOPRIV
 tulburările metabolismului protidic:

 serumalbuminele

 factorii de coagulare

 fibrinogenul.

 timpului de protrombină (TP);

 tulburările metabolismului lipidic

 colesterolul, raportul de esterificare

 lipidele totale

 trigliceridele

 tulburările metabolismului glucidic

 Glicemia

SINDROMUL DE TRAVERSARE
 testul cu bromsulftaleină (BSP).
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic morfologic - metode neinvazive

 Rx abd pe gol – sensibilitate şi

specificitate 
 Calcificări, hepatomegalie, bule de gaz
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic morfologic - metode neinvazive
Ecografia:
 Structura hepatică,
 leziuni circumscrise

 CBIH, CBP

 Semne de HTP:

 VP, VS

 Ascita

 Splenomegalie

• Accesibilă, neinvazivă, sensibilă

 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic morfologic - metode neinvazive

 CT

 RMN

 scintigrafia (Tc99).
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic morfologic - metode invazive
Laparoscopia

Puncţia aspiraţie cu ac fin (leziuni

circumscrise)

PBH
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic morfologic - metode invazive

RADIOLOGICE
 Arteriografia hepatică

 Splenoportografia

 CRE
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
 Alte explorări

 EDS (varice)
 Rx baritat

 de importanţă istorică

 paracenteza
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
Diagnostic etiologic
 Markerii virali (VHA,VHB, VHC, VHD)
 Markeri ai consumului de etanol
 Macrocitoza

 GGT

 TGO/TGP>1

 Teste imunologice
 autoanticorpi, crioglobuline, imunograma

 Teste specifice
 ceruloplasmina, feritina, etc

 serologie leptospira,CMV, echinococoza, etc

 αFP
HEPATOMEGALIA
 HEPATOMEGALIA

 mărirea de volum a ficatului,

 marginea inferioară LD > 2 cm r.c.,
 matitatea hepatică > 14 cm pe lmc,
 ecografic diam longitudinal al ficatului > 15
cm.
 Examenul clinic
 hepatomegalie regulată
 steatoză,
 ficatul cardiac,
 stază biliară
 hepatomegalie neregulată
 ciroză,
 cancer, metastaze
 chist hidatic,
 abces.
 consistenţă dură, +ascitei+ semne de insuficienţă hepato-celulară
 ciroza.
 durerea
 cancer
 abces.
 refluxul hepato-jugular
 - ficat cardiac.
 suflul sistolic hepatic
 hepatom.
 sindrom infecţios sever
 abces hepatic.
HEPATOMEGALIA
volum
 HEPATOMEGALIA
regulată

STEATOZA

STAZA BILIARĂ

STAZA CARDIACĂ
 HEPATOMEGALIA
ciroze

CIROZA
MICRONODULARĂ
FICAT
POLICHISTIC

CIROZA
MACRONODULARĂ
HEPATOMEGALIA TUMORALĂ
tumori benigne

CHIST HIDATIC

ABCES
HEPATOMEGALIA TUMORALĂ
tumori maligne

HEPATOM METASTAZE
HEPATOMEGALIA DEPOZITARĂ
 EXPLORĂRI PARACLINICE
 Examene umoral-biochimice
 Ecografia
 Scintigrafia hepatică
 Tomografia computerizată
 Laparoscopia
 Rezonanţa magnetică
 Puncţia biopsie hepatică
 Arteriografia selectivă
SINDROMUL ICTERIC
 DEFINIŢIE
 Icterul = coloraţia galbenă a tegumentelor şi
mucoaselor hiperbilirubinemie
 metabolismul bilirubinei
 evident clinic - bilirub > 2,5 mg%,
 subicter = hiperbilirubinemie > 1,8 mg%,
“icter scleral”
 sindrom nu boală
 se asociază sau nu cu colestază.
 CLASIFICARE ETIOLOGICĂ
TIPUL ICTERULUI CAUZE
hemoliză
Prehepatic sindrom Gilbert
sindrom Crigler-Najjar
infecţii virale (hepatită A, B, C, E)
boli autoimune
toxice
Hepatic ciroză
boala Wilson
sindrom Dubin-Johnson
sindrom Rotor
ciroză biliară primitivă
toxice
Posthepatic litiază biliară
cancer de cap de pancreas şi a căii
 ICTERUL PREHEPATIC
• distrugere excesivă a eritrocitelor
• creşterea bilirubinei neconjugate

Simptomatologie
• icter uşor sau moderat
• fără prurit,
• scaun hipercrom
• urini normale sau hipercrome
• paloare
• splenomegalie moderată.
Investigaţiile paraclinice
•hiperbilirubinemie neconjugată
•teste hepatice normale,
•reticulocitoză,
•anemie normocromă,
•Scăderea duratei de viaţă a
hematiilor (marcate cu Cr51)
 ICTERUL HEPATOCELULAR
Cauze
hepatite acute şi cronice, C.H.
icterul fiziologic al nou-născutului,
Ictere congenitale:
boala Gilbert
sindromul Crigler-Najjar,
sindromul Dubin-Johnson
sindromul Rotor Laborator
• Bilirubină conjugată şi
Simptomatologie neconjugată
• icter de intensitate variabilă • ± Sindrom de citoliză
• ± semnele afecţiunii hepatice • ± Hipocolesterolemia,
• emonctorii culoare variabilă hipoalbuminemia ,
hipergamaglobulinemia
 ICTERUL POSTHEPATIC
Laborator :
 Cauze: obstacol pe căile biliare  hiperbilirubinemie conjugată,
 intrahepatice  hipercolesterolemie,
 CBP, Hep.cr. colestatice  fosfataza alcalină , GGT
 extrahepatice  probele hepatice –iniţial
 Benigne normale
 maligne !!!  TP -poate fi corectat cu vit
Ecografie K1
Colangio-MRI
Tablou clinic :
 icter intens, CRE
 prurit,
 scaune acolice(stercobilinogen absent)
 urini hipercrome (bilirubinurie)
 diaree (steatoree);
 tulburări în absorbţia vitaminelor
liposolubile
 SINDROMUL ICTERIC
reţineţi !
 Importanţă practică deosebită:
 vârsta

 semnele de anemie

 splenomegalia izolată

 emonctoriile

 tipul bilirubinei

 Ecografia

 Este esenţial de diferenţiat icterul obstructiv de

celelalte entităţi !
 SINDROMUL ASCITIC

 totalitatea simptomelor şi semnelor,

consecinţă a acumulării de lichid în
cavitatea peritoneală;
 evidentă clinic > 500 ml.
 EXAMEN CLINIC
 INSPECŢIA
 abdomen mărit de volum,

 aspect de “batracian” (în clinostatism)

 de “desagă” (în ortostatism);

 ± circulaţie venoasă colaterală

 ± hernie ombilicală
 EXAMEN CLINIC
 PALPARE + PERCUŢIE
 EXAMEN CLINIC
• PERCUŢIE
 EXAMENUL LICHIDULUI DE
ASCITĂ
 Confirmare ecografică
 Paracenteză diagnostică
 aspect
 serocitrin,

 purulent, hemoragic, lactescent, chilos

 conţinutul în proteine:
 transsudat /exudat

 lichid serocitrin;

 conţinut în albumine < 2,5 g‰;

 Rivalta negativ;

 conţinut celular redus (25-200 cel/mm3);

 bacteriologic – lipsa germenilor şi culturi negative;

CAUZE Ciroza hepatică
FRECVENTE Carcinomatoza peritoneală(cancer digestiv sau
genital)
Tbc peritoneală
Insuficienţa cardiacă globală
CAUZE Peritonită microbiană
RARE Sindrom nefrotic
Hipertensiune portală de origine subhepatică
(tromboza venei porte) sau suprahepatică
(sindromul Budd-Chiari)
Obstacol în circulaţia limfatică (tumori,
adenopatii, traumatism)
Hemoperitoneul
Peritonita biliară
Sindromul Meigs
Pancreatita acută
Pericardita constrictivă
 ASCITA
tratament:
 Igieno-dietetic:
 repaus, dietă hiposodată

 Medicamentos:
 Diuretice:

 Spironolactona 100-200 mg/zi, Furosemid 40-160 mg/zi,

cu urmărirea zilnică a diurezei, greutăţii, Na, K urinare
 Antibiotice

 Paracenteza terapeutică
 pt. ascită mare sau refractară la tratament,

 administrare de substanţe macromoleculare

 Şunturi:
 peritoneo-venoase, TIPS (trans jugular portosistemic shunt.

 Transplant
 HEPATITELE CRONICE

DEFINIŢIE:
 Procese necro-inflamatorii şi fibrotice
hepatice cu o evoluţie de peste 6 luni.
 modificări biochimice
 confirmare bioptică
 HEPATITELE CRONICE
ETIOLOGIE:
● virusul hepatitic B
● virusul hepatitic D
● virusul hepatitic C
● cauză autoimună
● boala Wilson (deficit de ceruloplasmină)
● deficitul de alfa 1 antitripsină
● cauză medicamentoasă (oxifenisatinul,
izoniazida, nitrofurantoinul, alfa-metildopa, etc.)
 HEPATITELE CRONICE
DIAGNOSTIC:
 clinic – frecvent asimptomatic
 biologic – sindrom de citoliză
 paraclinic – ecografic adesea
hepatosplenomegalie
 histologic – PBH
- încadrarea histologică
- prognostic
- elemente diagnostice
 HEPATITELE CRONICE

1.HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B (HBV)

2. HEPATITA CRONICĂ B ASOCIATĂ CU

VIRUS D (HDV)

3. HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C (HCV)

4. HEPATITA AUTOIMUNĂ
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B (HBV)
EPIDEMIOLOGIE:
- aprox. 10% din cazuri cronicizează
- rezervorul natural – persoanele infectate
(virusul existând în sânge, salivă şi alte secreţii)
Transmitere:
Orizontală: - parenteral sau percutan
- contact fizic non-sexual
- contact sexual
Verticală - perinatală
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B (HBV)
Tablou clinic:
-şters, frecvent asimptomatic
-descoperire întâmplătoare
-sindrom neurasteniform
-hepatomegalie
-splenomegalie
-moment infectant din anamneză
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B (HBV)
Tablou biologic:
- sindrom hepatocitolitic (2-3xN)
- sindrom inflamator (γ globuline crescute)
-sindrom hepatopriv – puţin modificat
-sindrom bilioexcretor – rar
-marcheri virusali
Ag HBs, Ag HBe, DNA HBV, anti D
-stadializarea - PBH
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B (HBV)
Tratament:
măsuri generale – alcoolul contraindicat
 dieta
 medicamente hepatoprotectoare
 vaccinarea membrilor anturajului
 medicaţia antivirală
- interferon
- analogi nucleozidici
Lamivudina şi Adefovir
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B şi D
(HBV+HDV)

-virus
defectiv, suprainfectează purtătorii
de HBV
-calea de transmitere: parenteral/sanguină,
sexuală.
-coinfecţie sau suprainfecţie
-evoluţie spre ciroză
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B şi D
(HBV+HDV)
 Clinic: hepatită acută pe fondul unei
hepatite cronice HBV.
 Diagnostic:
-markeri serologici: AgHBs, AgHD, antiHD
-teste funcţionale hepatice
-histologia
 Tratament
INTERFERON
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

-cunoscut din 1990 (hepatită nonA nonB).

-ARN virus

-rată de cronicizare foarte înaltă 70-80%.

-20-30% din cazuri evoluează spre ciroză.

 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

Transmitere:
-parenterală: transfuzii, hemofilici, hemodializaţi,
toxicomani, transplantul de organe, manevre
chirurgicale, stomatologice etc
-sexuală.
-verticală.
-calea intrafamilială nonsexuală.
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C
Tablou clinic:
-absent sau şters
-sindrom neurasteniform, inapetenţă, mialgii,
dureri în hipocondrul dr.
-icter, hepatosplenomegalie.
Manifestări extrahepatice:
- purpură trombocitopenică, artralgii,
crioglobulinemie mixtă, porfiria cutanea tarda,
tiroidită autoimună, glomerulonefrită
membranoasă, hepatită autoimună etc.
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C
Evaluare biologică:
-etiologia: Ac anti HCV, ARN HCV (PCR).
-sindromul de citoliză.
-ecografic: VP, splenomegalie.
-evaluare morfologică: PBH
-evaluarea manifestărilor extrahepatice.
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

EVOLUŢIE. COMPLICAŢII:

hepatită cronică  ciroză hepatică hepatom !

-manifestări extrahepatice:
- purpură,
- glomerulonefrită – IRC
-asociere cu alte boli autoimune.
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

TRATAMENT:
Măsuri generale: interzicerea consumului de
alcool.
Terapia medicamentoasă:
PEG-INTERFERON + RIBAVIRINĂ timp de 12
luni
-supravegherea tratamentului: lunar
hemoleucogramă cu trombocite, transaminaze.
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA AUTOIMUNĂ
TABLOU CLINIC:
-mai zgomotos decât la hepatitele cronice
virusale.
-debut la o femeie tânără cu astenie, febră,
artralgii.
-manifestări imune: tiroidită, amenoree, anemie
hemolitică autoimună, glomerulonefrită cronică,
purpură trombocitopenică, poliartrită reumatoidă,
etc.
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ AUTOIMUNĂ
TABLOU BIOLOGIC:
-sindrom de citoliză.
-hipergamaglobulinemie
-modificări imune – autoanticorpi:
- ANA – anticorpi antinucleari
- SMA – anticorpi antimuşchi neted.
- anti LKM1 (liver kidney microsomal)
- anti LSP (liver specific protein).
-examen histologic.
 HEPATITELE CRONICE
HEPATITA CRONICĂ AUTOIMUNĂ
TRATAMENT:
CORTICOTERAPIA:
-doza de atac Prednison 30-60 mg/zi
-doza de intreţinere minim 6 luni

IMUNOSUPRESOARE:
-Azatioprina +/- Prednison.
CIROZA HEPATICĂ
 CIROZA
MANIFESTĂRI CLINICE
 CIROZA
MANIFESTĂRI CLINICE
 Tablou biochimic

 SINDROMUL BILIO-EXCRETOR
 SINDROMUL DE CITOLIZĂ
 SDR. DE ACTIVITATE MEZENCHIMALĂ
 SINDROMUL HEPATOPRIV
 CIROZA HEPATICĂ-
COMPLICAŢII
Hemoragia digestivă superioară (HDS)
Encefalopatia hepatică
Ascita (decompensarea vasculară)
Peritonita bacteriană spontană (PBS)
Hepatocarcinomul
Sindromul hepatorenal
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
HDS
CAUZE:

a.ruptura varicelor esofagiene sau fundice

b.ulcer gastroduodenal hemoragic

c.gastropatie portalhipertensivă
CIROZA HEPATICA-COMPLICAŢII
HDS
Ruptura varicelor esofagiene sau gastrice
-de obicei varice mari, grd. >II, semne
specifice de HTP severă la endoscopie
-evaluarea varicelor esofagiene, atât în HDS
cât şi în afara complicaţiilor, se face prin
endoscopie (în urgenţă în primul caz şi anual,
eventual la 2 ani în absenţa complicaţiilor).
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
HDS
TRATAMENT:
echilibrarea hemodinamică a pacientului
medicaţie vasoconstrictoare (somatostatina)
hemostatice (vitamina K, etamsilat, etc)
manevre endoscopice: ligatură elastică,
scleroterapie
hemostază prin compresiune cu sondă cu
balonaş Sengstaken-Blackmore.
transplant
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
HDS
Profilaxia rupturii varicelor esofagiene:
Profilaxia primară: pt. VE grd. II, III care nu au
sângerat
 Beta blocante – propranolol 40-120 mg/zi
 Nitraţi sau betablocante+nitraţi

Profilaxia secundară: pt. VE care au avut deja

un episod hemoragic din varice
 Beta blocante sau nitraţi
 Ligatură sau scleroterapie endoscopică
TIPS sau anastomoze chirurgicale
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
ENCEFALOPATIA HEPATICĂ
Clinic: tulburări de comportament, lentoare,
somnolenţă, confuzie, până la comă
Obiectiv: Flapping tremor, comă
Stadializare:
-std.I: apatic, confuz, tulb. ritm veghe-somn
-std.II: somnolent, confuz, răspunde greu la
întrebări
-std.III: somnolenţă marcată, dezorientare
temporospaţială, răspuns la stimuli puternici.
-std.IV: comă
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
ENCEFALOPATIA HEPATICĂ
Cauze declanşatoare:
-regim alimentar hiperproteic
-HDS
-administrare de sedative sau hipnotice
-infecţii diverse (mai ales PBS)
-hepatite acute supradăugate,alcoolice sau
virusale
-dezechilibre hidroelectrolitice postdiuretice
-constipaţia
-intervenţii chirurgicale
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
ENCEFALOPATIA HEPATICĂ
Tratament:
-evitarea cauzelor declanşatoare
-regim hipoproteic
-obţinere tranzit intestinal regulat – Lactuloză 10-
30g/zi, clisme
-inhibarea activităţii florei amonioformatoare:
Metronidazol, Neomicină
-medicaţie amoniofixatoare – Arginină-Sorbitol,
Ornicetil
-Administrarea de antagonişti benzodiazepinici
(Flumazenil)
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
PBS
Complicaţie ce apar până în 10% din cazuri
Fără tablou zgomotos- frecvent encefalopatie
PBS de origine intestinală – bacteriile
traversează peretele intestinal, în absenţa unei
cauze provocatoare (paracenteză, intervenţii
chirurgicale).
DIAGNOSTIC:
-cultură pozitivă
-nr. leucocite în lichid peste 500/ml
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
PBS
Clinic - febră, frison, alterarea stării generale, sau
simptomele lipsesc.
Tratament:
-Cefotaxim 2g la 6-8 h
-Ceftriaxon 1g la 12 h i.v. 7-14 zile
-Norfloxacin, Ciprofloxacin
Mortalitate mare, recidive frecvente
CIROZA HEPATICĂ COMPLICAŢII
HEPATOCARCINOMUL
Complicaţie ce apare frecvent la cirotici (în
1/3 din cazuri); 80-90% din HCC apar pe fond
de CH (B, C, hemocromatoză etc.)
Poate fi unicentric, multicentric sau difuz
 Clinic: scădere ponderală, ascită refractară
care creşte rapid, febră, subfebrilităţi, dureri în
hipocondrul dr.; obiectiv ficat dur, tumoral
 CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
HEPATOCARCINOMUL
Diagnostic:
-Ecografia hepatică: sensibilitate 90%; HCC
apare ca o formaţiune circumscrisă +/- tromboză
portală malignă
- Dozarea alfa fetoproteinei: sugestive valori
peste 400 ng/ml; creşte şi în CH
-CT şi RMN completează ecografia
Supravegherea pacienţilor pt. HCC – ecografic şi AFP
la 4-6 luni.
CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
HEPATOCARCINOMUL
Tratament:
-Chirurgia de rezecţie: de elecţie când este
posibilă
-Chemoembolizarea cu Adriamicină şi particule
de gelatină prin artera hepatică
-Alcoolizarea percutanată ecoghidată, ablaţia
prin radiofrecvenţă
-Transplantul hepatic
 CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
SDR.HEPATORENAL
Este o insuficienţă renală funcţională care apare
în cazuri de CH avansată, cu ascită şi insuficienţă
hepatică severă, cauzată de ischemia renală.
Poate fi declanşat de reducerea bruscă a
volemiei prin paracenteze, HDS, diaree, infecţie.
Biologic: creşterea progresivă a retenţiei
azotate.
Sumar de urină normal !
 CIROZA HEPATICĂ-COMPLICAŢII
SDR.HEPATORENAL
Tratamentul – descurajant

-În fazele iniţiale: corecţia tulburărilor

hidroelectrolitice, administrarea de plasma
expanderi, Dopamină, TIPS
-Singura terapie eficientă TRANSPLANTUL
HEPATIC
în absenţa lui mortalitatea fiind regula
 TRANSPLANTUL HEPATIC
SCOPUL – prelungirea duratei vieţii şi
creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu boli
hepatice în stadiul final
Principalul tip de transplant – OLT (ortotopic
liver transplatation)
Constă în prelevarea ficatului de la donator
cadavru şi transplantarea la primitor de la care
s-a explantat ficatul bolnav.