Electrocardiograma

verifica-ti sanatatea

Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum

diagnosticul prezumtiv.

sanatate a-z

consulta medicul online

comunitate

Generalitati

Vezi galerie foto

Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale

inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus
sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natural electric, face ca muschiul
inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului.

Activitatea electrica a inimii poate fi detectata de la nivelul pielii prin niste mici discuri
metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele
la nivelul toracelui, bratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce
transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe
hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de aparat
si mai apoi de catre medic.

O electrocardiograma poate sa arate:

-dovezi ale maririi de volum a inimii

-semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii
-semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte)
-probleme ale ritmului cardiac (aritmii)
-modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic
-semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite).
O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct miocardic.

Cuprins

1. Generalitati
2. Investigatii
3. Pregatirea pentru electrocardiograma
4. Mod de efectuare
 5. Riscuri
6. Rezultate
7. Factori care pot modifica EKG

InvestigatiiSus

O electrocardiograma este indicata pentru:

-evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, in special cand se suspicioneaza un posibil

infarct; alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o
electrocardiograma sunt aritmiile, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt ingrosati),
inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxului sanguin catre inima
(ischemia)
-monitorizarea activitatii electrice ale inimii
-diagnosticarea hipertrofiei ventriculare
-monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta
activitatea electrica a inimii
-verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare)
implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia.

O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace

(precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de
slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace
(precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, hipertensiunea arteriala, sau
istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere).

Pregatirea pentru electrocardiogramaSus

Medicul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe care

pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele
electrocardiogramei.

Mod de efectuareSus

Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezultatul este
interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de familie, cardiolog sau
chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examinarii sale de catre un
medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG-ul poate fi efectuat, practic,
oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un
electrocardiograf; acest proces este denumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului,
pacientul trebuie sa-si indeparteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a
corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor.

In timpul electrocardiogramei pacientul va sta intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de

la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si
eventual rase, pentru a furniza o suprafata curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi
plasat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a
inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de unica folosinta
ce nu necesita gel sau alcool.

In cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repozitionati in timpul testarii. Dupa
terminarea investigatiei electrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata efectuarii testului,
pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate
influenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie sa stea intins, nemiscat si
sa respire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respiratia pentru cateva
secunde. O electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri,
aceasta perioada se poate prelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac.

De retinut!

Electrocardiograma este o investigatie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi reci atunci

cand sunt aplicati. Pacientul poate simti o senzatie de caldura sau intepatura, atunci cand
zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si rasa. Pielea si parul pot fi trase atunci
cand electrozii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort.

RiscuriSus

Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test

foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motive pentru care un pacient sa nu
poata efectua o electrocardiograma.
Electrozii detecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un
curent electric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare.

RezultateSus

Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a

impulsurilor electrice generate de inima.
Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P, complexul QRS, segmentul ST
si unda T:
-unda P reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile)
-complexul QRS reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare
(ventriculi)
-segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST
supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu primeste
suficient sange
-unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vedere electric
si se pregatesc pentru o noua contractie.

Electrocardiograma

Normal Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut)
 si ritmul sunt regulate. Activitatea atriilor este normala.

Unda P, complexul QRS si unda T sunt normale.

Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat.

Un EKG normal nu exclude posibilitatea existentei unei afectiuni

cardiace. Din acest motiv electrocardiograma trebuie interpretata in
contextul simptomatologiei, istoricului medical, examenului clinic si,
daca este necesar, a altor investigatii.

Anormal Cand apar modificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace.
In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului
fizic sau atunci cand apar simptomele. In aceste cazuri este necesara o
forma speciala a electrocardiogramei denumita EKG de efort.

Ritmul cardiac. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. O

frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie.
O frecventa cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita
tahicardie. Tahicardiile includ un ritm rapid, neregulat cu origine in
ventriculi (fibrilatie ventriculara), sau un ritm rapid regulat cu pornire
in atrii (flutter atrial). Tot in categoria aritmiilor intra si anomaliile de
conducere a impulsurilor electrice.

Boala coronariana si infarctul miocardic. Daca arterele coronare ce

furnizeaza sangele muschiului cardiac sunt blocate, acesta primeste
mai putin oxigen decat are nevoie, determinand aparitia ischemiei sau
chiar a necrozei (moartea muschiului cardiac). Aceasta leziune apare
pe electrocardiograma. Semnele precoce de ischemie cardiaca
(scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de
subdenivelarea segmentului ST. Semnele precoce de infarct miocardic
sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. In timp, dupa
infarct, unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG.

Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). Unele

modificari ale EKG-ului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la
nivelul uneia sau a mai multor camere. Afectiunile ce pot determina
aparitia hipertrofiei sunt hipertensiunea arteriala, boala coronariana,
cardiomiopatia si bolile valvulare.

Inflamarea inimii. Un segment ST supradenivelat apare si in cazul

inflamarii muschiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara
inima (pericardita).
 Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). Activitatea normala a
inimii depinde de nivelurile sanguine normale, ale unor substante
chimice (denumite electroliti), cum sunt calciul si potasiul. Niveluri
crescute sau scazute ale acestor electroliti, determina aparitia anumitor
aritmii, precum modificari ale undei P, ale complexului QRS sau a
undei T.

Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni

cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului.

Factori care pot modifica EKGSus

Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt:

-defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantarii

necorespunzatoare saudatorate altor aparate electrice aflate in vecinatate
-atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele
-daca pacientul vorbeste in timpul testarii
-efort fizic important inaintea efectuarii testarii
-anxietate sau aparitia dispneei
-plasarea gresita a electrozilor.

Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa apara la

rasa neagra.

De retinut!

Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui infarct miocardic, aceasta poate

sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare; de aceea,
electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva ore sau zile;
aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru leziunile muschiului
cardiac.

Exista cateva tipuri specifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea

ambulatorie a EKG-ului (Holter) si electrocardiograma de efort:

-telemetria si monitorizarea Holter sunt folosite pentru urmarirea continua a EKG-ului in

timpul spitalizarii sau la domiciliu
-telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atasarea a cel putin doi electrozi
conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poate fi plasat in buzunar; acest aparat emite
un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem central de monitorizare; anomaliile de ritm
cardiac sunt inregistrate si pot declansa o alarma la aparitia lor
-monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana la 48 de
ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice
-electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul
efortului.

Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite

anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De asemenea, EKG-ul
de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand astfel periculoasa
efectuarea unei electrocardiograme de efort.

O parte dintre medici recomanda efectuarea unei electrocardiograme martor tuturor

pacientilor peste 35 de ani, pentru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta
elctrocardiograma martor este utila in special persoanelor cu factori de risc pentru
afectiuni cardiace.Uneori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a
simptomelor. Pentru a detecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma de
efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a activitatii
cardiace printr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma de efort se
realizeaza in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea unei
electrocardiograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un diagnostic cert.

Enigme şi mistere:  EKG

Posted on luni/9/martie/2009 by drweather

Electrocardiograma e una din explorarile cele mai vexante pentru omul obisnuit.O
tensiune arteriala…puls…colesterol…cam toti stiu cit e normal si desi aceste normalitati
difera de la un vecin la altul,iti poti face o idee despre sanatatea ta daca ai sa zicem un
colesterol de 500 sau o tensiune de 250.In schimb aceasta hirtie milimetrica roz pe care
sint inscrise niste linii strimbe si neregulate este de cele mai multe ori privita cu aceeasi
intelegere cu care o pisica priveste un calendar…Sa vedem intii IN CE CONSTA
EFECTUAREA ELECTROCARDIOGRAMEI (pe scurt EKG ori ECG)

Cum decurge o inregistrare a EKG

  nu are vreo importanta daca ai mincat/baut ceva inainte.Doar daca iei
medicamente e bine sa spui asta medicului
 te dezbraci pina la briu (bustul gol).De asemenea vei avea gleznele si incheieturile
miinilor goale
 pe regiunile dezgolite ti se aplica un gel sau lichid care sa umezeasca pielea
 ti se lipesc pe piept,in stinga,6 placute metalice….sau 6 ventuze tot din metal.Cam
ca in imagine
 pe glezne si la incheieturile miinilor ti se lipesc de asemenea 4 placute
metalice(cite una la fiecare din cele 4 incheieturi enumerate)
 se porneste aparatul care inregistreaza bataile inimii.NU ESTE VORBA DE
VREUN CURENT CARE SA VINA LA TINE DE LA APARAT.NU ESTI
ELECTROCUTAT,NU SIMTI NICI O DURERE SAU SENZATIE
NEPLACUTA.
 procedura dureaza maxim 30 de secunde (doar daca medicul vrea sa vada ceva
deosebit poate sa o lungeasca)
 esti deconectat,se scot placutele si poti pleca linistit acasa

Ce este de fapt acest EKG.Hai sa facem,ca de obicei,un joc de

imaginatie.Avem un pom de craciun cu becurile aprinse.Pentru a  face o surpriza
cunoscutilor vrem sa le trimitem poze pentru a le arata cit e de frumos.Ca sa fim cit mai
exacti,vom face mai multe poze,din mai multe unghiuri,pentru ca ei sa il admire in toata
splendoarea lui.

Asa si cu EKG-ul.Pomul e de fapt INIMA.Becurile sint impulsurile electrice care apar in

inima in timpul contractiilor inimii.Iar pozele sint cele 12 “derivatii” de pe
electrocardiograma,obtinute cu aparatele de fotografiat care sint de fapt acei electrozi
atasati de corp. (sint 10 electrozi si 12 poze…e putin mai complicat de explicat
nepotrivirea,dar metafora cu bradu e prea frumoasa si cu totul exacta ca principiu…).Cam
asa arata inima inconjurata de aceasatmultime de aparate de fotografiat

Si asa arata o electrocardiograma

Observati ca pe hirtie sint de fapt 12 grupuri de “semnale cu ţepi” in cadrul fiecarui grup
aceste “ţepi” avind un aspect identic.

DI…DII….DIII….V1…V2…V3….sint grupari de litere si cifre ce apar din loc in loc.Ele

desemneaza de fapt cele 12 poze facute inimiiAm incercuit mai jos grupurile identice ,
cele 12 poze
Vedeti ca in toate cele 12 poze se repeta o imagine care arata aproximativ asa

si care e de fapt imagine bradului(si bradul,desi il pozezi din mai multe unghiuri,are pina
la urma cam acelasi aspect,cu mici modificari.)Aceasta imagine reprezita de fapt O
SINGURA BATAIE A INIMII.Deci in fiecare poza din cle 12 se vad cam 2 batai de
inima.Fiecare “teapa ” mai lunga reprezinta o bataie a inimii.Poza aVR e invers intrucit e
facuta,cumva,de jos in sus…

Buuuuuun.Acum sa convenim ca putem avea doua tipuri de modificari

1.Modificari ale frecventei….acele ţepi lungi sint mai dese…sau mai rare.Omul simte
PALPITAŢII

2.Modificări ale imaginii fiecarei batai.Omul simte DURERE

Sa le luam pe rind

MODIFICARILE FRECVENTEI INIMII Se vede ca intre doua tepi din aceeasi poza
se afla cam 4-5 patratele mari.Aceasta corespunde unei frecvente cardiace normale care e
de 60-80 batai pe minut Daca distanta dintre batai e mai mica,de 2-3 sau chiar o singura
patraetea mare,atunci avem o TAHICARDIE.E ceea ce apare in imaginea de mai jos.

Nu am sa va plictisesc acum cu descifrari ale diferitelor tipuri de tahicardii….de la

tehicardie sinusala…TPSV samd.Asta e secretul specialistului

Daca dimpotriva,distanta dintre ecele virfuri e mai mare,ajungind pe la 6-7 patratele,

vorbim de o BRADICARDIE.Si aici pot fi mai multe tipuri,de la bradicardia sinusala
pina la diferite tipuri de blocuri.Iata mai jos aspectul unei asemenea electrocardiograme
(am pus numai una din cele 12 poze)

Bataile inimii sint de obicei regulate….ca si ticaitul ceasului.exista un interval egal intre
batai,deci si pe electrocardiograma intervalul dintre virfuri este egal.Daca acest interval
variaza,atunci avem oboala numita FIBRILATIE ATRIALA.Aceasta boala e oarecum
fireasca peste o anumita virsta(60-70 ani) in contextulimbatrinirii organismului in general
si a inimii in special.Daca insa esti tinar(sub 30-40 de ani) si ai un asemenea traseu EKG
neregulat de fibrilatie  atriala,situatia e cam naşpa:cauta-t epe la cardiologi,gaseste-ti
boala si trataza-ti-o fiindca in caz contrar ai toat esansele sa dai coltu inainte de 45-50 de
ani.Mai jos am pus un astfel de EKG de fibrilatie atriala.Se vede clar ca intervalul dintre
“ţepe”nu e acelasi.

sSă vedem acum care sint MODIFICĂRILE IMAGINII BĂTĂILOR.Ceea ce se

modifica in acest caz este segmentul dintre ţeapă şi cocoaşa cea mare.Acesta este aşa-
numitul interval ST.Care poate sa fie situat mai sus sau mai jos decit este normal.De
asemenea cocoaşa mare se poate sa fie cu virful în jos.Este unda T negativă,în termeni
tehnici.Iată mai jos,am figurat cu linie punctată aceste posibilităţi.
Dacă simţi înţepaturi sau dureri in zona inimii,acest aspect este important.Pentru a fi
diagnosticata o boala de inima aceasta modificare de segment ST trebuie sa apara in cel
puţin două poze.Dacă el apare in poza V1 la tineri este oarecum normal.La
tineri,repet.Mai jos am pus o electrocardiograma a unui bolnav de cardiopatie
ischemica,denumirea bolii ce se manifesta prin durere de inimă.
Pentru a intelege mai bine acesti termeni uita-te in acest DICTIONAR

Inca un aspect intresant….se intimpla sa auzi ca cutare cunstinta a facut un infarct pe care

nu l-a simtit dar care se vede pe EKG. Care e şmecheria:la cei

care au avut un infarct,in faţa ţepei mari(cea ridicată in sus) se gaseste o altă ţeapa situata
in jos si de cel putin un sfert din marimea celei ridicate in sus (aceasta teapa “negativă” se
află şi pe EKG normal dar ea are o marime insignifiantă faţă de ţeapa pozitivă).Această
ţeapă  mare situata in jos se numeşte undă Q şi persistă 2-3 ani după un infarct

La final am sa pun o EKG  cu astfel de unde Q.De fapt este electrocardiograma unui
infarct miocardic acut.
De aici incepe de fapt profesionalismul…ceea ce ati intilnit pină aici sint modificari
banale,pe care le puteti gasi pe traseele primite de voi la urgenta…sau prin biletele de
iesire ale parintilor.EKG uri  cu infarcte…fibrilatii ventriculare…blocuri de ramura…sint
chestii mai speciale,care e bine sa le lasati pe seama specialistilor.