ȘL Dr.

COJOCARU LUCIA
MEDIASTINUL
CONTINUTUL MEDIASTINULUI

• Cordul cu pericardul şi vasele mari

• Partea toracică a canalului alimentar
• Partea mijlocie si inferioară a arborelui
respirator extrapulmonar
• Timusul
• Trunchiuri nervoase
• Ţesut conjunctiv mediastinal
INIMA SI PERICARDUL
 CORDUL

-Este organul central al

sistemului circulator

-Cordul este situat in

mediastinul mijlociu, intre
cei doi plamani si este
cuprinsa in sacul
pericardic

-Este un organ musculo

cavitar care are marimea
unui pumn de adult.
 CORDUL

Forma – con turtit, culcat oblic pe diafragm

Orientare - axul mare orientat de sus in jos,

de la dreapta spre stanga si posteroanterior
cu varful spre stanga si baza spre dreapta.

Varful cordului (apexul) este situat in spatiul

5 intercostal stang la 8 cm de linia mediana.
 SACUL PERICARDIC
Un sac in jurul
cordului cu doua
componente:

• Superficial - pericardul
fibros
• Profund - pericardul
seros
– Strat parietal
– Strat visceral = epicard
– Separate de cavitatea
pericardica (cu lichid
pericardic)
 CORDUL
Epicardul – este stratul de suprafata al peretelui cardiac si reprezinta
lama viscerala a pericardului seros. Are rolul de diminuare a fortelor de
frecare in timpul revolutiei cardiace

Miocardul – reprezinta stratul functional al cordului, cu rol in contractie.

Este alcatuit din fibre musculare striate de tip special, cu nucleu dispus central.

Endocardul – este stratul care captuseste suprafata interna a cavitatilor

cardiace iar la nivelul orificilor vaselor mari se continua cu endoteliul acestora.
 EXAMENUL SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR

• Inspectia
• Palparea
• Percutia
• Auscultatia

• Determinarea semnelor vitale: pulsul

si tensiunea arteriala
 EXAMENUL CORDULUI
• Ambient linistit

• Examinator in drepta pacientului

• Pozitia pacientului – initial – supina, cu

toracele ridicat la 30-45 grade

• Expunere adecvata a pacientului

 INSPECTIA
• Pozitie, constitutie
• Facies, ochi, buze, nas, urechi
• Torace – forma, cicatrici, retractii, bombari, pulsatii
• Cord - impuls apical
• Extremitati – edeme, insuficienta venoasa,
insuficienta arteriala, pat unghial

• Examenul venelor jugulare interne

EVALUAREA DISTENSIEI VENEI
JUGULARE INTERNE DREPTE
PULSUL VENOS JUGULAR
EVALUAREA DISTENSIEI VENEI
JUGULARE INTERNE DREPTE
EVALUAREA PRESIUNII
VENOASE CENTRALE
EVALUAREA PRESIUNII
VENOASE CENTRALE
 PALPAREA
• Plaseaza palma mainii drepte pe toracele
stang al pacientului astfel incat sa acopere
regiunea precordiala - podul palmei la
nivelul marginii sternale si degetele sub
mamelonul stang

• Focus pe:
– impulsul apical
– freamat
 PALPAREA
• Impulsul apical (socul apexian)
– expresia mecanica a ciclului cardiac perceputa
la suprafata toracelui; apexul cardiac vine in
contact cu peretele toracic in timpul sistolei

• Freamat – senzatia vibratorie produsa de

fluxul sanguin turbulent; in general secundar
anomaliilor valvulare
DETERMINAREA SOCULUI APEXIAN
PERCUTIA
 ARIA DE PROIECTIE A CORDULUI
Este de forma patrulatera si necesita reperarea a 4 puncte prin a caror
unire se va determina aria:

• Dreapta sus – marginea superioara a cartilajului costal III la 1 cm de

marginea dreapta a sternului.

• Dreapta jos – la nivelul articulatiei VI condrosternale.

• Stanga sus – in spatiul II intercostal stang, la 2 cm de marginea

sternala stanga

• Stanga jos – corespunde apexului cardiac.

Prin unirea acestor puncte se obtine proiectia cordului pe peretele

anterior toracic.
AUSCULTATIA
AUSCULTATIA
FOCARELE DE AUSCULTATIE
1. Focarul mitral – la nivelul apexului cardiac

2. Focarul aortic – spatiul II ic drept, parasternal

3. Focarul pulmonar – spatiul II ic stang, parasternal

4. Focarul tricuspidian – jonctiunea apendicelui xifoid cu

manubriul sternal;

5. Focarul Erb – este un focar aortic accesor, spatiul III ic stang,

imediat langa stern

6. Focarul mezocardiac – este situat in spatiul IV ic stang la linia

sternala.
AUSCULTATIA

pozitie supina
AUSCULTATIA

decubit lateral stang

AUSCULTATIA

pozitie sezanda
CICLUL CARDIAC NORMAL
DEDUBLAREA FIZIOLOGICA A S2
 ZGOMOTE SUPLIMENTARE
• S3 - produs de
decelerarea brusca a
fluxul sanguin care trece
intr-un ventricul preaplin
in timpul umplerii rapide
distolice

• S4 – produs de fluxul
sanguin care trece intr-
un ventricul non-
compliant in timpul
contractiei atriale
ZGOMOTE SUPLIMENTARE – S3
ZGOMOTE SUPLIMENTARE – S4
ZGOMOTE SUPLIMENTARE –
GALOP DE SUMATIE
 SUFLURI
• Apar in sistola/ diastola datorita fluxului
sanguin turbulent

• Doua categorii principale:

– regurgitari printr-o valva ce ar trebui sa fie
inchisa
– turbulenta fluxului printr-o valva ce nu se
deschide complet/normal
 SUFLURI - CARACTERISTICI
• TONALITATE - inalta, medie, joasa

• MORFOLOGIE – crescendo, decrescendo, crescendo-

decrescendo, rectangular

• TIMBRU - caracterul descriptiv al suflului - aspru , rugos (stenoza

aortica), dulce aspirativ (insuficienta aortica),
•
• LOCALIZARE – unde are intensitatea cea mai mare

• IRADIERE – daca se transmite in alte arii

• VARIABILITATE - functie de pozitie, respiratie etc

• RAPORT CRONOLOGIC – incadrarea in fazele ciclului cardiac

(sistola/diastola) si in interiorul acestora (protosistolic, holosistolic
etc)
 SUFLURI - CARACTERISTICI
INTENSITATE (scala Levine):

• 1/6... Cea mai mica intensitate, dificil de auzit chiar si

de experimentati
• 2/6... Intensitate mica, dar audibil de majoritatea
ascultatorilor
• 3/6... Intensitate medie, usor de auzit chiar de
neexperimentati, dar fara freamat
• 4/6... Intensitate medie + freamat
• 5/6... Intensitate mare + freamat. Se aude cu muchia
diafragmei plasata pe torace
• 6/6.. Intensitatea cea mai mare + freamat. Se aude cu
stetoscopul ridicat deasupra toracelui
 STENOZA AORTICA
• Intensitate maxima de-a
lungul marginilor
superioare a sternului
• Aspru, rugos, crescendo
decrescendo
• Iradiaza catre arterele
carotide si clavicula
dreapta
 REGURGITAREA MITRALA

• Rectangular
• Iradiaza in axila
• Accentuat in decubit
lateral stang
• Accentuat de
cresterea brusca a
postsarcinii sau de
cresterea intoarcerii
venoase (squatting)
PALPAREA ARTERELOR CAROTIDE
PALPAREA PULSULUI CAROTIDIAN
AUSCULTATIA ARTERELOR
CAROTIDE
SEMNELE VITALE - PULSUL

• Poate fi determinat
la nivelul oricarei
artere mari
• Se face comprimand
o artera pe un plan
osos subiacent.
 IN TIMPUL PALPARII
OBSERVATI …
• prezenta sau absenta pulsului

• Numarul de batai pe minut: se masoara pe 30 sec

si se multiplica cu 2 (sau 15 sec x 4). Daca ritmul e
foarte rapid/lent se masoara pe 60 sec

• Ritmicitatea: este durata dintre batai constanta?

• Ampitudinea: volumul pulsului (senzatia subiectiva

de plenitudine) – reflecta schimbari in volumul
bataie
PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA RADIALA
 PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA RADIALA
• Plasati varful indexului
si mediusului imediat
proximal de incheietura
pumnului, la nivelul
degetului mare, astfel
incat ambele sa fie de-a
lungul vasului

• Apasati usor (in caz

contrar veti ocluziona
vasul si va veti simti
propriile pulsatii)
PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA FEMURALA

Palpati ferm regiunea inghinala cu varful

degetelor 2,3 si 4 – artera femurala se
afla in mjlocul distantei dintre simfiza
pubiana si spina iliaca anterioara.
PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA FEMURALA
 PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA POPLITEE

• Pacient cu genunchiul usor flectat

• Plasati mainile in jurul genunchiului,

apasand cu varfurile degetelor in fosa
poplitee
PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA POPLITEE
 PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA TIBIALA POSTERIOARA

• Localizata in spatele maleolei mediale

• Localizeaza artera cu varfurile degetelor

amplasate peste maleola mediala,
imediat in spatele acesteie

• Apasati usor
 PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA TIBIALA POSTERIOARA
 PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA PEDIOASA
• Situata lateral de tendonul extensorului
halucelui
• Plaseaza varfurile degetelor 2, 3 si 4 in
vecinatatea tendonului si deplaseaza
mana proximal/distal sau mai lateral pana
simti pulsul
• Apasa usor pentru a nu simti propriul puls
- palparea simultana a pulsului radial al
pacientului sau a pulsului tau carotidian
ajuta la diferentierea propriului puls
PALPAREA PULSULUI LA
ARTERA PEDIOASA
 SEMNELE VITALE –
TENSIUNEA ARTERIALA
• Se determina cu ajutorul
manometrelor, cu
rezultatul exprimat in mm
coloana de mercur

• Marimea mansetei trebuie

ajustata la circumferinta
bratului pacientului

• Lungimea
suprafeteigonflabile
trebuie sa acopere aprox
80% din circumperinta
bratului
 TENSIUNEA ARTERIALA

• Pozitia pacientului: supina, sezanda

sau in picioare

• In pozitie sezanda bratul pacientului

trebuie sa fie usor flectat

• Cotul flectat trebuie sa fie la nivelul

inimii
 TENSIUNEA ARTERIALA
• Nu plasati manseta peste haine; nu ridicati
bluzele cu manecil stramte deasupra
mansetei

• Pacientul trebuie sa stea in repaus minim

5 minute inainte de masurarea TA

• Pacientul trebuie sa evite fumatul, cafeaua

si orice medicament simpatomimetic in
ziua masuratorii
 TENSIUNEA ARTERIALA

• Pozitioneaza manseta
in jurul antebratului
astfel incat semnul
"artery” sa fie aprox.
deasupra arterei
brahiale, situate in
jumatatea mediala a
fosei antecubitale

• Marginea inferoara a
mansetei sa fie la 2 cm
deasupra fosei
antecubitale
 TENSIUNEA ARTERIALA
• Cu mana stanga
plaseaza clopotul
stetoscopului deasupra
arterei brahiale, sub
nivelul mansetei

• Sustine cotul pacientului

cu mana dreapta si
ridica bratul pacientului
astfel incat artera
brahiala sa fie la nivelul
inimii – bratul trebuie sa
fie usor flectat si relaxat
•
 TENSIUNEA ARTERIALA
• Invarteste complet rotita pompei in pozitie inchis (in sensul acelor de
ceasornic)
•
• Umfla manseta pana la 180mmHg (daca auzi sunete imediat ce
desumfli manseta, umfla cu inca 20mmHg si repeta masuratoarea)

• Desumfla incet manseta (3mm/sec) prin rasucirea rotitei in sens invers

acelor de ceasornic

• Asculta artera brahiala si priveste cadranul manometrului – primul sunet

auzit reprezinta TAS (acul poate oscila inaintea acestui moment)

• Continua sa desumfli manseta. Ultimul sunet auzit reprezinta TAD

• Aceste sunete se numesc sunete Korotkoff.

HIPOTENSIUNEA ORTOSTATICA
• Determinarea TA in pozitie sezanda, dupa 5
minute de repaus, apoi ridica pacientul in picioare
si determina TA la 1 si 3 minute de ortostatism (si
la 5-20 min daca pacientul e simptomatic)

• Raspunsul normal la ortostatism: scaderea usoara

a TAS (<10 mm Hg) si cresterea usoara a TAD
(aprox 2.5 mm Hg); frecventa cardiaca nu trebuie
sa creasca cu mai mult de 20bpm

• HO – scaderea TAS cu ≥ 20mmHg sau a TAD cu

≥10mmHg
PRACTICA ….
DOING IT WRONG!