APARATUL

CARDIOVASCULAR

DISPNEEA
In bolile cardio-vascualre dispneea este inspiratorie i se nsoete de tahipnee.
Poate mbrca urmtoarele aspecte:
1. de efort, progresiv (IVS cronic di cardiopatia hipertensiv, leziuni valvulare
mitro- aotrice, cardiopatia ischemic)
2. de repaus
a. cu ortopnee- prin evoluia progersiv a dispneei de efort
b. paroxistic n IVS acut )pusee hipertensive, IMA, tahicardii paroxistice etc).
Are trei forme de manifestare care sunt de fapt etape de gravitate cresctoare a
strii
patologice care o determin:
-Dispneea paroxistic nocturn
-Astmul cardiac (diagnostic diferenial de astm bronic)
-Edemul pulmonar acut (hemodinamic)

Cardiacii pot prezenta respiraie de tip Cheyne-Stockes nsoit sau nu de dispnee.

DUREREA PRECORDIALA
Diagnostic diferenial durerea
extracardiacdurerea cardiovascular
Datorit
ischemiei coronariene
suferinelor pericardice
bolilor aortei
HTP

DUREREA PRECORDIALA
Analiza semiologic a durerii

Angina
pectoral stabil

Angina pectoral
instabil

Infarctul miocardic acut

Localizare

Precordial/
retrosternal

Precordial/
retrosternal

Precordial / retrosternal
pe o suprafa mare

Iradiere

Umr, membru superior stng,

pn n ultimele dou degete

Aceeai,
sau ntr-un loc nou
sau suplimentar

Extins, diferit de iradierile

anterioare, iradiere n ambele
brae

Caracter

Constrictiv

Constictiv

Intensitate

Medie sau mare

Mare

Foarte mare, atroce

15-30 minute

Peste 30 de minute

Durat

Condiii

Condiii

Maxim

15 minute

de apariie

Efort

de dispariie

Repaus sau dup nitroglicerin

sublingual, rspuns complet n 13 minute

Simptome de acompaniament

Anxietate, dispnee

Prag

anginos redus, repaus

Nitroglicerin sublingual
doze crescute,
rspuns incomplet
Transpiraii, grea, palpitaii

Constrictiv

exprimat, sfietor

Repaus

Antialgice majore-opiacee

Dispnee, angoas, agitaie

psihomotorie, transpiraii, greuri,
vrsturi, paloare, hipotensiune
arterial

PULS
Se ia la artera radiala, deasupra articulatiei
pumnului, printr-o palpare superficiala
Pulsul poate fi:
- tahicardic
- bradicardic
- neregulat (cu tendinta la sistematizare sau
total anarhic)
- altus et celer (insuficienta aortica)
- parvus et tardus (stenoza aortica)
- absent (fibrilatie ventriculara sau stop
cardiac)

TENSIUNEA ARTERIALA (TA)

Definitie TA: presiunea degajata de contractia
ventriculului stg., intretinuta de elasticitatea vaselor
mari si reglata de motricitatea vaselor mici.
Hipertensiaunea poate fi:
- de debit
- de elasticitate
- volum dependenta
- renin dependenta
Se masoara in:
- clinostatism dupa 5 min. de reapus
- ortostatism , eventual dupa un efort fizic

INSPECTIA
Bombarea regiunii precordiale ( in
cardiomegalii importante)
Pulsatii parasternale stg. in spatiile 2-4
I.C., cu aspect de miscare de rectatie
Formatiune pulsatila parasternal
superior dr. = anevrism de aorta
Pulsatii vizibile subxifoidian =
hipertrofie ventriculara dr.

PALPAREA
Palparea socului apexian (focarul
mitral, spatiul 5 IC stg. pe linia medioclaviculara)
Palparea focarelor valvulare
(tricuspidian pulmonar, aortic)
Palprea aortei in furculita sternala
Palparea ventriculului dr. in epigastru

PERCUTIA CORDULUI
Prin percutie se delimiteaza
Matitatea cardiaca relativa
(submatitate ce corespunde proiectiei
cordului pe peretele toracic ant.)
Matitatea cardiaca absoluta prin
percutia Plesch - ( zona de contact
direct al cordului cu peretele toracic)

ASCULTATIA INIMII
Poate fi:
1. imediata
2. mediata (cu stetoscopul biauricular)
Focarele de ascultatie ale inimii:
- mitral in socul apexian
- tricuspidian la baza apendicelui xifoid
- pulmonar spatiul 2 IC parasternal stg.
- aortic spatiul 2 IC parasternal dr.

EXAMINAREA VASELOR ARTERIALE

SI VENOASE
Ischemia = tegumente palide reci, eventual
cianotice cu tulburari trofice pana la gangrena
Se palpeaza aretrele la diferite nivele de la
pedioasa pana la artera femurala, in spatiu
inghinal , de la pulsul radial pana la carotide
- Se asculta eventualele sulfluri
- Sistemul venos
- Varice hidrostatice
- Tulburari trofice
- Ulcer varicos

DISFAGIA
In afectiuni :

Orofaringiene
Boli laringiene
Esofagiene
Tumori
Stenoze
Hernie hiatala
Esofagita peptica
Achalazia
Spasmul esofagian difuz
Sclerodermia
Sdr. Plumer Winson

Alte simptome digestive

Regurgitatia
Eructatiile
Pirozis
Sughitul
Greata
Varsaturile
De origine centrala sau periferica
HDS
Hematemeza
Melena
Aerogastria
Aerofagia
Meteorismul
Borborismele
Flatulenta
Constipatie-diaree

Esofagul
- este un conduct muscular cu o lungime de 25-30
cm, situat intre jonctiunea cricofaringian si cardia.
M.
cricofaringianm

Aorta

Bronsii

Diafragm

SINDROMUL ESOFAGIAN
Pirozisul

Regurgitatia

Ruminatia

Sialoreea

DISFAGIA

Eructatia

Durerea retrosternala

Spasm difuz esofagian

Hernia hiatal
De alunecare

Paraesofagian

TUBUL DIGESTIV
Inspectia cavitatii bucale:
-

- limba: poate exprima o serie de afectiuni:

limba saburala
limba geografica
limba scrotala
limba lacuita
limba depapilata
limba macroglosia
limba amprentata, etc...
- dentitia:
- lipsuri si focare de infectie dentara,
- dinti Hutchinson
- dinti in evantai
- gingivita hipertofica
- parodontozele
- sangerarile gingivale

Simptomele ce tin de cav. bucala:

- modificari de gust
- modificarile salivei (xeroxstomia sau ptialismul)
- glosodinia, etc...

OROFARINXUL

Hiperemie
Vezicule
Amigdale hipertrofice
Cripte amigdaliene
Flegmonul amigdalian
False membrane faringiene

STOMACUL
Examenul stomacului:
Inspectie:
- abdomen bombat in epigastru, cu
timpanism la percutie si miscari de reptatie
sugereaza sindr. piloric
- hernia liniei albe, poate sugera un ulcer
gastro-duodenal
- punctele epigastrice dureroase (superior,
mediu, inferior)
- punctul duodenal dureros

INTESTINELE
- abdomen in tensiune, cu timpanism si
silentium ascultator, posibil
ileus(mecanic sau dinamic)
- Punctele mezenterice dureroase

ZONELE TOPOGRAFICE ALE ABDOMENULUI

HIPOCONDRUL DR.

EPIGASTRU

HIPOCONDRUL STG.

FLANCUL DR.

MEZOGASTRU

FLANCUL STG.

FOSA ILIACA DR.

HIPOGASTRUL

FOSA ILIACA STG.

ABDOMENUL

Inspectia:
-forma
-volum
-simetrie
-aspect tegument
-cicatrici
-eventratii
-pilozitate

Circulatia venoasa superficiala:

- Porto-cav
- Cavo-cav

Percutia

Palparea:

:
-pe linia mediana
-percutia in evantai

-superficiala

Semne de iritatie peritoneala:

- Percutia brusca (semnul PORGES)
- Semnul Clopotelului (MANDEL)
- Semnul BLOOMBERG(decompresiunea brusca)

TRANZITUL INTESTINAL
Constipatie
Diaree
Melena

CONSTIPATIA

Coproliti
Scibale
Fecaloame
Scaune in creion
Falsa diaree

SCAUNUL DIAREIC
Scaune apoase, semi-lichide
Scaune heterogene in falsa diaree
Scaune voluminoase de consistenta semi-lichida cu continut
de acizi grasi , sapunuri si acizi organici = DIAREEA DE
INTESTIN SUBTIRE
Diareea de colon stag.
- scaune mici , frecvente cu cont. de mucus, sange, puroi
Dispepsia de fermentatie
Scaune de origine cecala:
- culoare galben bruna
- neformate
- explozive
Dispepsia de putrefactie
- asp pastos, brun inchis, miros putrid
Steatoreea:
- asp argilos, volum mare , miros ranced

EXAMENUL FICATULUI SI CAILOR

BILIARE
Limita superioara
- spatiul V, inter-costal dr. (prin percutie)
N.B: rarisim timpanism pre-hepatic, sugerand imperpozitia colonului transver intre ficat si
peretele toracic = sdr. Chilaiditi
- Limita inferioara, prin palpare, sub rebordul costal

Palparea:
-procedeul balotarii, bimanual (Chauffard)
-procedeul policelui (Glenard)
-procedeul acrosarii (Mathieu) in decubit lat. stg.
Diametrul pre-hepatic normal 10-12 cm
Diametrul cardio-hepatic, da informatii despre lobul hepatic stg. = perpendiculara coborata
din unghiul hepato-carciac pe marginea inf. a ficatului(5-7cm)

Sensibilitatea ficatului:
- Mare in:
-

ficatul de staza
neoplasmul hepatic
angiocolita
abcces hepatic

- Scazuta in :
- ciroza
-hepatita cr

 Consistenta:
- Scazuta in steatoza hepatica si in ficatul de
staza
- Ferma in ciroza
- Dura in neoplazii
- Fluctuenta in abces hepatic
Hepatomegalia poate fi :
- regulata (ficatul de staza,
hepatomegalia ac. inflamatorie, hepatite
cr, leucoze, colagenoze)
- neregulata(neoplasmul hepatic, chisturi
hidatice, sifilisul tertiar, etc...)

COLECISTUL
Punctul colecistic
- Manevra Murphy:
- se palpeaza sub rebordul costal, pe
linia medio-claviculara, concomitent cu
inspir profund
Punctul coledocian
- Pe linia medio-calviculara, 5-6 cm sub
punctul colecistic(la disr inre
pct.colecistic si ombilic) palpare
profunda

SEMIOLOGIA PANCREASULUI
Durerea:
-in etajul abdominal sup. iradiata spre
hipocondrul stg. si dorso-lombar stg.,
cu iradiere in bara

Culoarea icterica a tegumentelor si

mucoaselor (cancer de cap de
pancreas)
Bombarea reg. epigastrice (tumori
pseudo chistice sau pancreatite
voluminoase)

SPLINA
Polul sup. se determina prin
percutire
Polul inf. se determina prin palpare
Diametru: 6-9 cm /5-7 cm

APARATUL URINAR

Diureza
- Tulburari de diureza:
- Oligourie
- Anurie
- Poliurie
-Tulburari ale mictiunii:
- polakiurie
-disurie
Rinichi:
- Ptoza gr. I-III
- palpare: 3 metode:
- Guyon
- monomanuala - procedeul policelui Glenard
- palparea lbimanuala in decubit lateral - Israeli
- Manevra Giordnno: pinctele : ;costo musculare, costo vertebrale
- Punctele dureroase ureterale :
- superior BASSY
- mijlociu HALLE
- inferior (prn TR sau TV) - PASTEAUX

ASPECTUL MACROSCOPIC AL URINEI

Ap. genital
Sistemul endocrin
- hipertiroidie (Bassedow)
- hipotiroidie (Mixoedem)
- hipercorticism (Cushing)
- insuficienta SR
-

SISTEMUL NERVOS
- reflexe cutanate
- reflexe osteodendinoase
- reflexul fotomotor
- reflexul pupilar, reactia de acomodare la distanta
- sensibilitate (superficiala/profunda)
- motilitatea activa/pasiva
- forta segmentara
- tonusul si dezvoltarea maselor musculare
- mersul :
- schiopatat
- cosit in AVC
- talonat in pareza de sciatic popliteu ext.
- pasi marunti in Parkinson, etc...
Nervi cranieni
Examen psihic