NUTRITIE SI ALIMENTATIE

Dr. Letitia-Elena Radu

INTRODUCERE
Nutritia corecta este esentiala pentru crestere si
dezvoltare.

Dieta neechilibrata persistenta duce la obezitate,

malnutritie si/sau carente specifice.

RDA (recommended dietary intake) = dependenta

de varsta, sex, greutate, stare de sanatate/boala

Necesarul caloric este f ridicat la nou-nascuti (NN)

si la pubertate.
NEVOI NUTRITIONALE
Necesar de apa
Necesar energetic

I Nutrienti cu valoare calorica (macronutrienti)

A. Proteine
B. Lipide
C. Glucide
II Nutrienti fara valoare calorica
(micronutrienti)
1) Vitamine
2) Electroliti /Minerale
3) Oligoelemente
APA
Cel mai important component al corpului
La sugar exista un necesar crescut din cauza:
pierderilor insensibile (piele, respiratie)
pierderilor sensibile (rinichi, tract digestiv)
imaturitatea rinichilor de a concentra urina
suprafetei corporale mai mare decat la adulti,
raportata la greutate
NECESAR ENERGETIC

Consumul energetic in repaus = REE (resting)

Consumul energetic in repaus + activitate fizica

= TEE (total energy expenditure)

Rata metabolismului bazal: 70kcal/kg/zi la NN,

55kcal/kg/zi la copil

Activitate fizica: 15-20 -> 50-80kcal/kg/zi

Pierderi prin fecale: <10% ingesta

NECESAR ENERGETIC
VARSTA (ani) KCAL/KG/ZI VARSTA (ani) KCAL/KG/ZI
12 82 10 11 65
23 84 11 12 62
34 80 12 13 60
45 77 13 14 58
56 74 14 15 56
67 73 15 16 53
78 71 16 17 52
89 69 17 18 50
9 10 67 FAO/WHO/UNU, 2004
A. PROTEINE

element esential in formarea celulara din muschi,

sistem nervos, organe si tesuturi glandulare

piele si os (colagenul=proteina in cantitatea cea

mai mare din corp)

enzime, anticorpi, factori de coagulare

transportul si depozitarea ionilor si

micromoleculelor

reglarea sistemului nervos si hormonal (hormoni,

neurotransmitatori si receptori celulari)
A. PROTEINE

structura predominanta a organismului uman

(~20% din greutate)
4kcal/g proteine = 10-15% ingesta

Exista 20 AA fundamentali care compun

proteinele.
A. PROTEINE
a) AA esentiali

Scheletul lor de carbon NU poate fi sintetizat de catre

organism; aportul este strict prin alimentatie.

fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina,

treonina, triptofan, valina

b) AA semi-esentiali

NU pot fi sintetizati / sunt sintetizati IN CANTITATE MICA.

Sunt esentiali pt NN; apoi, corpul ii poate produce in
cantitate suficienta si devin non-esentiali. Sunt adaugati in
formulele de lapte pt prematuri si NN.

arginina, cisteina (din metionina), tirozina, taurina, glicina,

carnitina
A. PROTEINE
c) AA non-esentiali

Sunt sintetizati de organism din alti AA.

alanina, arginina, acid aspartic, asparagina, cisteina, glicina,

acid glutamic, glutamina, prolina, serina, tirozina

d) AA potential esentiali

Pot fi esentiali pt copiii cu anumite deficiente.

arginina (esentiala pt pacientii cu defecte ale ciclului uric),

cisteina (esentiala pt pacientii cu boli hepatice,
homocistinurie), tirozina (esentiala pt pacientii cu
fenilcetonurie si boli hepatice); taurina (importanta in fibroza
chistica)
B. LIPIDE
sursa majora de energie

vehicul pt absorbtia si transportul vitaminelor

liposolubile

mediatori ai sistemului imun si hemostazei

componenta a pielii, unghiilor si parului, sistemului

nervos

constituent de baza al surfactantului si

membranelor celulare

Ofera gustul mancarii si dau senzatia de satietate.

B. LIPIDE

5,3-9kcal/g lipide - 30-35% ingesta

Acizi grasi (AG) esentiali: ac linoleic, ac linolenic;

dezvoltarea cerebrala si a retinei, presursori ai
prostaglandinelor

Trigliceride = triesteri de glicerol cu 3 AG; provin

din uleiuri vegetale si grasimi animale; cele cu lant
scurt si mediu sunt solubile in apa
-cu lant scurt de AG (<8 atomi de C)
-cu lant mediu de AG (8-12 atomi de C)
-cu lant lung de AG (12-20 atomi de C)
-cu lant f lung de AG (> 20 atomi de C)
B. LIPIDE

Fosfolipide: membrana celulara

Steroli, sfingomieline

AG cu lant lung (PUFA)

Rol in crestere si in formarea pielii, unghiilor si
parului
Acid arachidonic, acid eicosapentaenoic, acid
docosahexaenoic
AG 3 = esentiali in dezvoltarea sistemului
nervos si retinei
PG, LT, TX = derivati din AG nesaturati;
implicati in sistemul imun, procese metabolice
si reactii inflamatorii
C. CARBOHIDRATI

Ofera energie.

componenta a membranelor celulare

rol in lubricare (componenta a mucusului),

imunitate (imunoglobuline, complement, IFN),
intermediari metabolici

4kcal/g glucide -> 50-55% ingesta

Index glicemic=raspunsul glicemiei dupa ingesta

- inalt: absorbtie rapida, creste brusca a glicemiei
- scazut: crestere treptata a glicemiei
C. CARBOHIDRATI
CH digerabili (lactoza, maltoza, amidon, glucoza,
sucroza, fructoza) procesati la nivelul intestinului
subtire
CH nedigerabili (celuloza, oligozaharide)
procesati la nivelul colonului

1) monozaharide (6C): glucoza, fructoza, galactoza

2) dizaharide (12C): sucroza (Glu/Fru), lactoza
(Glu/Gal), maltoza (Glu/Glu)
3) gluco- si fructo-oligozaharide (3-10 monozaharide;
au greutate moleculara mica)
4) polizaharide (amidon, glicogen, celuloza; polimeri
cu greutate moleculara mare)
MICRONUTRIENTI
componente esentiale ale dietei care nu se
metabolizeaza.
in structura celulelor si tesuturilor, hormonilor,
antioxidantilor, enzimelor.
Actioneaza ca factori regulatori.
CALCIU Lapte, branza, legume, sardine
FOSFOR Carne de pasare, lapte, branza, oua
MAGNEZIU Alune, legume verzi, fructe de mare
FIER Ficat, carne, oua, fructe de mare,
cereale, spanac, rosii, fructe
ZINC Carne, ficat
IOD Fructe de mare, sare iodata
CUPRU Carne, legume, ciocolata, fructe de mare

MANGAN Cereale integrale, alune

FLUOR Apa, ceai
CROM Branza, carne, cereale integrale, drojdie

SELENIU Carne, cereale, fructe de mare

MOLIBDEN Carne, cereale, legume

ALIMENTATIE
Alimentatie naturala: hranire doar cu lapte de
mama in primele 4-6 luni de viata

Alimentatie la cerere

Alaptare eficienta: crestere corespunzatoare

Alaptare ineficienta

Alaptare preponderenta: lapte matern

+ceai/apa+sucuri de fructe
ALIMENTATIE
Alimentatie artificiala: hranire exclusiv cu laptele
altor specii in primele 4-6 luni de viata

Alimentatie mixta (partiala): hranire cu lapte de

mama si laptele altor specii

Intarcare: inlocuirea treptata a laptelui matern cu

alimente complementare

Alimentatie diversificata (complementara): noi

alimente la un sugar de peste 4-6 luni
LAPTE UMAN
Lichid biologic complex, sintetizat in glandele
mamare

Ingredientele sunt transferate direct din plasma

materna in lapte sau componentele sufera
transformari la nivelul celulelor alveolare.

Este considerat alimentul ideal in primele luni de

viata, alaptarea fiind incurajata atat in cazul NN la
termen, cat si al prematurilor.

Este referinta fata de care se calculeaza

compozitia formulelor de lapte din comert.
LAPTE UMAN
Compozitia si volumul laptelui uman variaza: stagii
ale lactatii, individual, momentul zilei, de la un san
la altul, la acelasi san

1) colostru ziua 1-6 (volum mic, putine lipide si

glucide, multe proteine si minerale)
2) lapte de tranzitie ziua 6-14
3) lapte matur > ziua 14

- laptele de inceput: la inceputul mesei

- laptele de pe urma: la sfarsitul mesei, multe
lipide si calorii
LAPTE UMAN
1) Volum 750-800ml/zi (450-1200ml/zi)

2) Proteine

1,2-2,3g/100ml; scad cu varsta lactationala

Proteine lactoserului: lactalbumina, lactoferina,

lizozim, IgA secretorie

Cazeina: 20-30%

Albumina/cazeina: 90/10 in colostru 60/40 in

laptele matur
LAPTE UMAN
3) Lipide

3,5-4,5 g/100ml in laptele matur

50% din valoarea energetica

Absorbtia este facilitata de dispersie si de lipaza.

AG: 14% polinesaturati, 42% monosaturati, 10%

saturati

Trigliceride=98%; colesterol =10-30mg/dl (mai

mult in colostru)
LAPTE UMAN
4) Glucide

6-7g/100ml; 35-45% aportul caloric

Lactoza=aproape 6g/100ml
Hidrolizata de lactaza in intestinul subtire
Rol fermentativ, prebiotic
Principalul component osmotic al laptelui uman

Oligozaharide

Nu contine fructoza sau zaharoza

LAPTE UMAN
5) Saruri

Ca/P=2-2,2 (absorbtie=75-80%)
Fe=0,3 (absorbtie=50%)

6) Vitamine

Vit D si K necesita suplimente

7) Osmolaritate: 98mOsm/l
LAPTE UMAN
7) Factori protectori

Imunoglobuline (IgA secretorie, IgM, IgG)

Proteine bacteriostatice: lactoferina, lizozim,
complement
Ac spec pt E Coli, Stafilococi, Streptococi,
Shigella, Salmonella
Imunomodulatoare: citokine (IL10)
Celule vii: neutrofile, macrofage, limfocite
Lipazele (Giardia, Entamoeba histolytica)
Oligozaharidele=prebiotice
Hormoni: factor de crestere epidermal, insulin-like,
somatomedina, insulin, leptina
AVANTAJELE ALAPTARII
La copil, scade
rata infectiilor
incidenta mortii subite
alergiile
DZ tip 1
malnutritia
obezitatea
boala Crohn

Efect analgezic
Reflux gastrointestinal mai rar la sugarii alaptati
(timp de digestie=1,5 ore la sugarii alaptati / 3-4
ore la cei alimentati cu formule de lapte)
AVANTAJELE ALAPTARII
La mama
Grabeste involutia uterine postpartum
Intarzie menstruatia, contraceptie naturala
Protejeaza impotriva cancerului de san si ovar,
osteoporozei, DZ tip 2
Accelereaza scaderea in greutate
Scade riscul aparitiei anemiei postpartum

Transferul memoriei imune de la mama la copil, cu

modularea sistemului imunitar al copilului
Stimuleaza dezvoltarea cognitiva a copilului si
relatia psihoafectiva cu mama.
mai comod, mai ieftin, mai usor
ALAPTARE EFICIENTA
La 2 sapt, sugarul are GN.

spor ponderal 150-200g/sapt, in primele 3 luni

5-8 scaune/zi

6-10 mictiuni/zi

Ritmul de supt si inghitit este regulat si sustinut.

Intervalul intre mese = 1-4 ore

Durata de 10-15 min la fiecare san

NU ALAPTARE!
Conditii tranzitorii
Legate de mama: ragade mamelonare, mastita,
tratament cu antiaritmice, aur, bromocriptina,
cimetidina, cloramfenicol, cocaina, codeina,
iod, metamizol, metronidazol, sulfonamide

Conditii permanente
Legate de mama: tuberculoza, hepatita,
HIV/SIDA, malarie, sepsis, malignitati,
insuficienta cardiaca sau renala, boli
neuropsihiatrice, boli endocrine
Legate de sugar: galactozemie, intoleranta la
lactoza, fenilcetonurie
LAPTE DE VACA
Continut microbian crescut (necesita fierbere 3-5
min)

Proteine x 3
Contine lactoglobulina (alergenica)
Raport ser/cazeina inadecvat
Lactoferina, IgA in cantitati mici
Necesita adaos de cisteina, taurine, nucleotide

Lipide cu cantitati mari de AG saturati, putini AG

esentiali; necesita suplimentare cu ac linoleic, ac
linolenic, LC PUFA, fosfolipide
LAPTE DE VACA
Continut scazut de glucide (majoritar lactoza)

Calciu si fosfor in cantitati mari, dar raport

inadecvat pt absorbtie

Minerale in exces; contribuie la cresterea

osmolaritatii

Continut scazut de oligoelemente (Fe cu absorbtie

redusa) si de vitamine (C, D, acid folic)

Se recomanda evitarea pana la 1 an (rahitism,

carenta de fier, deshidratare, alergii).
CONSTITUENTI 100ml LAPTE UMAN MATUR LAPTE DE VACA
APA 87% 87%
PROTEINE 1,2 - 1,3 3,5
Sero-proteina/cazeina 70/30 20/80
LIPIDE 3,85 - 4,2 3,5 3,8
Acid linoleic 1,35 0,38
GLUCIDE 6,9 - 7,2 4,5 5,7
CALORII 65 - 67 65
Na 15 60
K 55 140
Ca 34 130
P 15 40
Ca/P 2,2 1,3
A 0,61 0,27
E 2-5 1-2
D 4 5
OSMOLARITATE 98 325
FORMULE DE LAPTE
= substituenti ai laptelui uman pt sugarii care nu sunt
alaptati
Formule pt sugarii nascuti la termen
de start (<4-6 luni)
de continuare (>4-6 luni)
Formule speciale
hipo/de-lactozate
cu proteine din soia
cu proteine hidrolizate din laptele de vaca
pt prematuri
altele
Prebiotice / probiotice
FORMULE- NN la termen
Valoare energetica=60-70kcal/100ml

Proteine: 1,8-3g/100kcal
Sursa: laptele de vaca
Proteine ale serului/cazeina: 60/40

Lipide: 4-6g/100kcal; 50% valoarea calorica

Sursa: lapte de vaca, uleiuri vegetale
Contine ac polinesaturati cu lant lung (PUFA) in
cantitatile necesare
Ac linoleic 300-1200mg/100kcal
Ac linolenic min 50mg/100kcal
FORMULE- NN la termen
Glucide: 9-14g/100kcal
Lactoza, oligozaharide

Minerale si vitamine
Aprox ca in laptele uman
Ca, P x 2 decat in laptele uman,
biodisponibiliate mai scazuta
Fe scazut -> suplimentarea formulelor

Osmolaritate <450 mOsm/l

Ex: Nan 1, Nan 2

FORMULE-prematuri
Activitate motorie orala limitata; incoordonarea
deglutitiei

Capacitate gastrica redusa cu golirea stomacului

intarziata

Muschi intestinali slab dezvoltati, peristaltism

redus; deficit de enzime pancreatice si intestinale

Rezerve energetice reduse

Functie renala limitata

FORMULE-prematuri
Necesar crescut de proteine

Necesar crescut de vitamine si minerale (carenta

precoce de Ca si Fe)

Toleranta buna la polimeri de glucoza si scazuta

pt lactoza

Toleranta scazuta pt lipide

Tentinta la deshidratare si edeme

Ex: PreNan
FORMULE-hipo/delactozate
Hipodelactozate 1-2g/dl, delactozate <0,1g/dl
(maltodextrina/amidon)

Ex: Nan fara lactoza, Humana HN, Milupa HN25

Indicatii
Boli asociate cu scaderea sau absenta
activitatii lactazei/intoleranta la lactoza (primara
sau secondara - post gastroenterita acuta,
diaree cronica, sindroame de malabsorbtie sau
malnutritie)
Galactozemie
FORMULE-proteine hidrolizate

Proteine: AA/peptide din proteine hidrolizate din

laptele de vaca 12-15% (partial) -> 50-55%
(extensiv)

Ex: Nan HA1, Nan HA2, Alfare

Indicatii
Intoleranta la proteinele laptelui de vaca
(asociata frecvent cu intoleranta la lactoza in
boli diareice acute/recurente)
Intoleranta la proteinele din soia
Malabsorbtie / maldigestie
FORMULE-speciale
Fortificatori de lapte uman

Anti-reflux: Nan AR, Humana AR (regurgitatii)

Formule bazate pe proteine din soia: Alsoy, Milupa

Som (in intoleranta la lactoza, galactozemie, diete
vegetariene)

Disconfort abdominal: Milumil Confort, Hipp

Confort (in colici)

Imbogatiti cu anumiti AA (pt NN cu fenilcetonurie)

DIVERSIFICARE
Alimentatie complementara/ablactare in trepte

Diversificare tardiva: dupa 6 luni de alaptare

Diversificare precoce: la 4-5 luni, la NN hranit cu
formule de lapte

Cate un nou aliment o data; 5 zile distanta intre

doua alimente
Cantitati mici, crescute progresiv
Diversificarea trebuie sa tina cont de preferintele
copilului.
DIVERSIFICARE
Copilul trebuie supravegheat din cauza riscului de
inec sau aspiratie.
Alimente combinate dupa alimente individuale

Se incepe cu:
- cereale (distrofici)
- piureuri de fructe sau legume (eutrofici)
- alimente proteice (pasare, vita, peste,
galbenus de ou), iaurt, branza

6-8 luni: 4-6 mese/zi, la distanta de 4 ore, dintre

care 2-3 de lapte, 2-3 mese complementare
9-11 luni: 3-4 mese complementare; se pot da mici
bucatele de alimente
DIVERSIFICARE
A se evita!!!

Alimente care pot provoca aspiratie si inec: alune,

peste cu oase, seminte de fructe, dulciuri

Dulciuri: prajituri, bauturi artificiale

Alimente grase: carnati, mancare prajita

Alimente cu potential alergenic: lapte crud, alune,

peste, ciocolata, capsune, oua

Miere (pana la 1an)

DIVERSIFICARE
Copil: 3 mese + 2-3 gustari

proteine=5-20% prescolari; 10-30% adolescenti

carbohidrati=45-60%
lipide=30-40% (60-70% AC nesat, 10% AC sat)

Dieta completa, echilibrata

Paine, cereale, orez, paste
Carne, peste, oua
Lapte, branza, iaurt
Fructe si legume
Uleiuri, dulciuri
ASTA E TOT!