Curs 2

SINDROAME VASCULARE

I. SINDROAME ARTERIALE

A. BOLILE AORTEI

- Anevrism aortic

- Disectie de aorta

- Coarctatie de aorta

- Aortite (boli inflamatorii si infectioase)

1. Anevrismul aortic

Definitie

= dilatarea patologica a lumenului aortic care depaseste cu 50% valoarea normala a segmentului
interesat (raportat la varsta si suprafata corporala a pacientului)

Descriere anevrism:

- Localizare – ubicuitar la nivelul aortei (aorta abdominala – frecvent infrarenal, aorta

toracica, toracoabdominal)

- Dimensiune

- Morfologie (fusiform – intereseaza intreaga circumferinta a peretelui aortic sau sacular –

intereseaza doar o portiune din perete)

Etiologie

— Aorta toracica (frecvent Ao. ascendenta):

 Degenerarea medie

- Boli de tesut conjunctiv (ex. Sd. Ehlers Danlos, sd. Marfan )

- Bicuspidie valva aortica, Coarctatia de aorta (aorta se dilata atat din cauza
defectul valvular, cat si din cauza degenerarii mediei)

 Ateroscleroza (factori de risc: fumat, diabet, HTA, dislipidemii)

 Aortite din boli autoimune

 Aortite infectioase (ex: luetica)

— Aorta abdominala:

 Ateroscleroza

1
Prezentare clinica

— Majoritatea sunt asimptomatice (pana ating dimensiuni critice, ce determina complicatii -

ruptura)

— Durere :

 Localizare: retrosternal/interscapulovertebral (anevrism intratoracic) / hipogastru

sau lombara joasa ( anevrism Ao. abdominala)

 Iradiere: depinde de extensia anevrismului si compresia nervoasa

 Caracter: apasare, sfredelire

 Durata: ore, uneori chiar zile

 Modificarea caracter:

- Nu se modifica cu miscarile

- Poate fi ameliorata de anumite pozitii (de exemplu cu picioarele usor

ridicate)

!!!!! Orice durere nou aparuta sau accentuata sugereaza expansiune anevrismului sau iminenta de
ruptura.

— Efecte compresive locale (sd. mediastinal):

 Sindrom de vena cava superioara (edem in pelerina, cianotic, circulatie colaterala de

tip venos brahiocefalic)

 Sd obstructiv bronsic, cu tuse, wheezing, dispnee (simptomele pot fi dependente de

pozitie), pneumonii recurente - compresie trahee sau bronhii principale

 Disfagie – compresie esofag

 Disfonie – compresie n. laringeu recurent

— Simptome date de complicatii: embolii sistemice (staza favorizeaza formarea de trombi, care
pot emboliza), ruptura (din cauza supratensionarii peretelui aortei), disectie de aorta,
simptome datorate regurgitarii aortice (anevrism Ao. ascendenta, cu dilatarea inelului aortei
– datorata dilatarii radacinii aortei)

Ruptura – hemopericard, in trahee – hemoptizii masive, in abdomen- hemoperitoneu

Examen obiectiv

! Anamneza

- Semne de ateroscleroza sistemica (durere anginoasa, daca sunt afectate coronarele;

claudicatie intermitenta, daca exista o afectare periferica; angor abdominal; istoric de AVC;
dislipidemii – gerontoxon, xantoame, xantelasma)

- Semne de boli de tesut conjunctiv (hiperlaxitate ligamentara, modificari de conformatie ale

toracelui

2
 a) Anevrism aorta ascendenta:

- Pulsatii aorta in furculita sternala, sincrone cu sistola ventriculara

- Impuls sistolic palpabil in spatiul 2-3 i.c. drept

- Marirea matitatii retrosternale

- Zg. 2 intarit in focarul aortic (clangor aortic)

- Suflu de regurgitare aortica (dulce, aspirativ, putin intens) – poate iradia parasternal
drept

b) Anevrism de crosa aortica:

- Disfonie

- Asimetrie de puls la mb. superioare prin compresia a.subclavie stg.

- Miscari sincrone ale traheei cu pulsatiile aortei

c) Anevrism de Ao. abdominala:

- Masa pulsatila palpabila, cu extensie variabila (procesul xifoid spre ombilic),

nedureroasa/usor sensibila/ dureroasa= !!!! expansiune rapida cu risc de ruptura

- Suflu sistolic la nivelul formatiunii palpabile

Frecvent nu poate fi diferentiata o aorta ectatica sau tortoasa de anevrism adevarat

Diagnostic

 Radiografie toracica: marirea umbrei mediastinale, largirea butonului aortic sau devierea
traheala de la linia mediana

 ETT (ecografie trans-toracica): nu poate vizualiza portiunea distala a aortei ascendente

 ETE (ecografie trans-esofagiana): poate vizualiza toata aorta toracica (mai dificil crosa)

Se pot observa dimensiuni, complicatii

 CT/MRI

 Aortografie (injectare prin a. femurala de substanta de contrast)

2. Sindroamele aortice acute: Disectia de aorta

Definitie

= Solutie de continuitate la nivelul intimei → coloana de sange patrunde la nivelul tunicii medii →
se creeaza un strat de clivaj longitudinal → peretele aortic este disecat.

Disectia progreseaza, iar lumenul fals poate ajunge chiar sa comprime lumenul adevarat, ducand la
ischemie.

3
Clasificare

Tip Locul de origine si extensia disectiei

De Bakey

Tip I Porneste de la nivelul aortei ascendente si se propaga spre crosa si aorta

descendenta

Tip II Porneste de la nivelul aortei ascendente, fara propagare

Tip III Porneste de la nivelul aortei descendente si se propaga distal/ f.rar proximal

Stanford

Proximal (A) Include tipul I si II DeBakey (Ao ascendenta) – mare urgenta cardiovasculara

Distal (B) Include tipul III DeBakey (Ao descendenta)

Prezentare clinica

— DUREREA:

 Violenta, brutala, intensitatea atinge rapid maximul de la debut

 Localizare si iradiere: in mod caracteristic migreaza pe traiectul de disectie pe

masura ce se extinde.

- Retrosternala cu iradiere la nivel cervical, mandibula si bibrahial sau cu

iradiere ISV (inter-scapulo-vertebral) – tip proximal

- Debut ISV, la nivel abdominal sau mb. inferioare cu iradiere descendenta –

tip distal

 Caracter: “sfasiere”, “apasare”, “lovitura de pumnal”

 Simptome de insotire: transpiratii, anxietate, greata, varsaturi, lipotimie (prin

mecanism vagal, indusa de intensitatea durerii)

 Accentuata cu bataile cardiace

 Complicatii:

- Insuficenta cardiaca congestiva acuta cu dispnee intensa chiar EPAc (insuf.

aortica acuta/ disectie coronare)

- Sincopa (data de durere, ruptura intrapericardica → tamponada )

- Stare de soc/ colaps secundar rupturii

- AVC (daca disectia ajunge sa intereseze carotidele)/ alte manifestari neurologice

tranzitorii sau persistente

- Sindrom de ischemie acuta periferica mb. inferioare

- Subfebra, febra

4
 — Disectia de tip A – predomina semnele care arata stare de soc (hTa, tahicardie,
vasoconstrictie periferica din cauza hipersimpaticotomiei, cu tegumente albe, marmorate,
confuzie, oligurie)

— Disectia de tip B – daca sunt interesate aa. renale → hipertensiune la debut (nou-aparuta)
sau HTA severa, necontrolata

Examen obiectiv

- Stare de soc (hTA, tahicardie, vasoconstr. perif, oligurie): DAo tip A

- Suflu insuf. Ao. nou aparut (! iradiere parasternal drept – Aorta dilatata depaseste marginea
dreapta a sternului)

- Semne de tamponada cardiaca (anevrismul de Ao ascendenta se poate rupe in pericard,

realizand compresie pe camerele cordului → jugulare turgescente + cordul “linistit”, fara
zgomote + hTA pana la soc)

- Inegalitate de puls si TA (aprox ½ din bolnavii cu disectie proximala)

- Semne neurologice (hemiplegie – a. carotida/ paraplegie – aa. spinale)

- Hipertensiune la debut/ HTA severa, necontrolata: DAo descendenta

- Ischemie in diferite teritorii: mezenterice, renale

Diagnostic diferential

• IMA

• Alte cauze de insuficienta aortica acuta (endocardita bacteriana, anevrism de sinus Valsalva
rupt)

• Pericardita acuta

• Tumori mediastinale

• Anevrism aortic nedisecant

Diagnostic

• ECG: DD cu IMA ! D. ostiul coronarian

• ETT: se evidentieaza faldul de disectie care separa lumenul adevarat de lumenul fals

• ETE: se vizualizeaza intreaga aorta intratoracica

• CT spiral/ RM cu substanta de contrast

• Aortografie (rar necesara)

5
 Afecțiuni cu risc înalt Caracteristici de risc înalt ale Caracteristici cu risc inalt la
durerii examenul obiectiv

Sindrom Marfan (sau alte boli
de țesut conjunctiv)
Istoric familial de boli aortice
Boala valvulara aortica
cunoscută
Anevrism aortic toracic
cunoscut
Manipulare aortica in
antecedente (inclusiv
chirurgie cardiacă )
Durere toracică anterioară,
posterioara sau durere
abdominala, descrisa ca
oricare dintre urmatoarele
- Debut abrupt
- Intensitate crescută
- Caracter sfâşietor
Deficit perfuzie:
- Deficit de puls
- Diferența TA sistolica
- Deficit neurologic focal (cu
durere toracica)
Suflu diastolic aortic (nou sI legat
de durere)
Hipotensiune sau şoc

3. Aortitele

Definitie si etiologie

= boli ale peretelui aortic generate de afectarea acestuia printr-un proces inflamator

Etiologie:

— Aortita luetica

— Boala Takayasu (boala femeilor tinere fara puls)

— Arterita cu celule gigante

— Aortita din spondilita ankilopetica

a) Aortita luetica

- Leziunile apar la 10-25 de ani de la infectia netratata

- 3 tipuri de manifestari:

— Anevrismul aortic

— Valvulita aortica luetica cu insuficienta aortica

— Stenoza ostiala coronariana

b) Boala Takayasu

— Vasculita idiopatica; afecteaza aorta si ramurile mari

— Apare la adult tanar, femei mai ales

6
 — Prezentare clinica:

- frecvent stenoze – pot aparea: HTA, AVC, claudicatie intermitenta, sufluri, asimetrii
de puls

- anevrisme de aorta ascendenta – insuficienta aortica

4. Coarctatia de aorta

Definitie

= afectiune congenitala ce presupune o ingustare localizata a peretelui posterolateral aortic la

nivelul ductus arteriosus (care face in viata intra-uterina legatura intre aorta si a. pulm), distal de
originea a. subclavie stg.

Prezentare clinica

• Simptome:

- epistaxis, cefalee

- insuficienta cardiaca

- angina

- hemoragii intracerebrale

- claudicatie la nivelul membrelor inferioare

• Examen obiectiv:

- Hipertensiune in partea superioara

- TA s brahial > TAs membre inferioare cu >10 mmHg

- Intarziere puls radiala-femorala

- Suflu sistolic ejectional interscapular

- Suflu sistolic crescendo-decrescendo toracal anterior datorat fluxului crescut la

nivelul arterelor intercostale

Diagnostic

• RX: semnul 3-ului intors la nivelul aortei descendente, identari la nivelul coastelor (partea
mijlocie a 3-ului e data de stenoza, iar cea de sus si cea de jos sunt determinate de dilatarile
pre- si post-stenotice)

• ECG: HVS determinata de HTA

• ETE

• MRI

• angiografie

7
B. SINDROAME ARTERIALE PERIFERICE

- Sdr. de ischemie acuta periferica

- Sdr. de ischemie cronica:

- Boala arteriala periferica cronica (arteriopatia oblitaranta a mb. inferioare)

- Vasculite (arterita temporala Horton, tromboangeita obliteranta, etc. )

- Sindroame de apertura toracica superioara

- Tulburari vasculare functionale (sd. Raynaud)

1. Ischemia acuta periferica

Definitie si etiologie

= intreruperea brutala a fluxului sangvin cu aparitia manifestarilor de ischemie acuta la nivelul

membrelor; prezentarea clinica depinde de localizarea ocluziei arteriale si prezenta colateralelor.

Cauze:

— Embolie (80% din cazuri) – adesea cardiaca (boli emboligene: fibrilatie atriala, proteza
valvulara, anevrism de VS, stenoza mitrala, anevrism de aorta)

— Tromboza (frecvent pe leziuni aterosclerotice critice)

— Disectie

— Traumatism

— Iatrogen

Examenul fizic - cei cinci “P”

1. absenta pulsului distal de ocluzie (pulselessness)

2. durere brusca, violenta, insuportabila, cu caracter de crampa (pain), distal de ocluzie;

accentuata in poz. procliva; dupa 12- 16 ore → hipoestezie

3. tegumente reci si palide (pallor), apoi marmorate, in timp devin cianotice, dupa 24 ore apare
gangrena

4. parestezii (paresthesias) – ischemie vasa nervorum

5. impastare mase musculare cu scadere forta musculara, in timp rigidizare cu paralizie

(paralysis)

Diagnostic diferential:

- phlegmatia alba dolens (tip de tromboza venoasa profunda - edemul e de la inceput sever,
fata de ischemie, unde membrul e subtire) – edem alb pentru ca edemul apasa pe artere
- afectiuni neurologice
- stari cu debit cardiac redus (soc cardiogen – tegumente palide si reci, dar difuz)

8
Paraclinic:

• Doppler vascular – sediu obstructie, colaterale

• Arteriografie cu substanta de contrast

2. Boala arteriala periferica cronica a membrelor inferioare

Definitie si etiologie

= afectiune arteriala obstructiva ( ATS) determina reducerea progresiva a lumenului vascular ∕

fluxului sangvin

Factori de risc:

- Fumat

- Hipercolesterolemia

- DZ

- Hipertensiune arteriala

Prezentare clinica

- Claudicatie intermitenta – simptom cardinal

— Localizare – distal de stenoza (frecvent in molet)

— Caracter de crampa

— Apare la efort si cedeaza la repaus (minute)

— Prag de aparitie relativ fix (indice de claudicatie)

Claudicatie

- Planta in obstr tibiala post

- Molet in obstr femurala superficiala/ poplitee

- Coapsa si molet obstr iliofemurala

- Fese, reg sold obstr aortoiliaca

- Semne de hipoperfuzie periferica – muschi hipotrofiati, hipopilozitate, tegumente reci

- Durere de repaus, continua, frecvent nocturna, se amelioreaza in poz. decliva (! stenoza

critica)

- Parestezii, arsura, senzatie de raceala la mers/ nocturn (durere de neuropatie ischemica)

- Modificari trofice cutanate, ulceratii

9
Diagnosticul diferential al durerii la niv. membrelor inf

• Cauze vasculare:

— AOMI

— Vasculite: trombangeita obliteranta, arterita Takayasu,  arterita cu cel. gigante  

—  Coarctatia de aorta

—  Compresii extravasculare

• Cauze nonvasculare:

— Radiculopatie lombosacrata   

— Artrite

— Insuf. venoasa cronica

Classificarea Leriche- Fontaine

Stage Simptome

I Asimptomatic

II Claudicatie intermitenta

IIa Mers >200 m

IIb Mers <200 m

III Durere de repaus sau nocturna

IV Necroza, gangrena

Examen fizic

- Semne sistemice de ateroscleroza

- Diminuarea/ absenta pulsului ( !! A. A. carotide)

- Sufluri a. femurale (!!! in stenoze severe pot lipsi)

- Modificari cutanate: temperatura redusa, teg. palide- marmorate, fisuri, ulceratii dureroase
pe fata dorsala picior si pretibial

- Fanere: friabile, friabilie; pilozitate redusa

- Atrofii musculare

- Gangrena

10
Diagnostic

• Masurarea TA pe diferite segmente

• Testul Buerger – ridicare picior la 60- 70 grade si miscari pasive - membrul devine palid,
vene colabate

• Indexul glezna/brat = TAs glezna/ TAs brat; normal >1

• Doppler arterial: vizualizeaza modificarile vasculare si semnificatia functionala a stenozelor

• AngioCT/ RM

• Arteriografie

3. Sd Leriche

= ocluzie cronica a bifurcatiei aortei

Clinic:

- Absenta puls artere femurale bilateral

- Claudicatie fese, sold, coapse bilateral

- Disfunctie erectila

- Atrofie musculara bilaterala

4. Trombangeita obliteranta (b. Buerger)

= Vasculita ce afecteaza arterele distale, venele, and nervii la nivelul extremitatilor proximale si
distale

Tipic apare la barbati tineri (40) fumatori

Prezentare clinica:

- Claudicatie la nivel mana, antebrat, plantara, molet

- Frecvent apare durere de repaus

- Ulceratii digitale

- Fenomen Raynaud

- Tromboflebite superficiale, uneori migratorii

11
 5. Sd. de apertura toracica superioara

= simptome de ischemie periferica a membrelor superioare datorate compresiei extrinseci; frecvent

se asociaza cu leziune nervoasa prin compresie

— Sd. de scalen (spasm, edem, hipertrofie)

— Sd. de coasta cervicala

— Sd. costoclavicular

— Sd. de hiperabductie brat

Simptome: durere constanta sau intermitenta si parestezii pe marg. ulnara brat cu/fara atrofii
scadere f. musc datorate compresiei a. subclavie

Diagnostic: test Adson pt sd. de scalen- pacientul sezand cu mainile in pronatie pe genunchi cu capul
ridicat si in inspir adanc dispare puls la radiala

C. TULBURARI VASCULARE FUNCTIONALE

- Sd. si boala Raynaud

- Acrocianoza

- Eritermalgia (eritromelalgia)

1. Sd. Raynaud

= tulburare vasomotorie determinata de expunerea la frig cu evolutie tristadiala:

1. Faza sincopala: tegumente palide, ceroase, livide, reci initial la nivel degete apoi
toata mana

2. Faza asfixica: cianoza, usor edem, parestezii

3. Faza de vasodilatatie reactiva: hiperemie, caldura locala si inrosirea tegumentelor

Cauze:

- Locale: microtraumatisme, sd canal carpian

- Regionale: sd de apertura toracica

- Generale: boli de colagen, trombangeita obliteranta, boli hematologice (crioglobulinemie)

2. Acrocianoza

= tulburare vasculara functionala caracterizata prin cianoza simetrica maini, mai rar picioare insotita
de temperatura locala scazuta si hipersudoratie care apare dupa expunerea la frig

12
 3. Eritermalgia

= tulburare vasculara functionala caracterizata prin vasodilatatie paroxistica mai ales la nivelul
picioarelor, mai rar maini, insotite de dureri, eritem si temperatura locala crescuta care apare dupa
expunerea la caldura

II. SINDROAME VENOASE

- Tromboza venoasa profunda

- Tromboflebita superficiala

- Sindromul varicos

- Insuficienta venoasa cronica

1. Tromboza venoasa profunda (flebotromboza acuta/ tromboflebita profunda)

Definitie si etiologie

= afectiune datorata formarii unui tromb la nivelul venelor profude (extremitati, bazin, V.Cave,
cervicale); se asociaza frecvent cu inflamatie perete vascular; Complicatie majora: embolie
pulmonara

Etiologie: triada Virchow

1. Staza

2. Hipercoagulabilitate

3. Leziune endoteliu vascular

Factori de risc: interventii chirurgicale (ortopedice, pelvine, genito-urinare), cancer, chimioterapie,

IC, imobilizare prelungita, sarcina, trombofilii

Caracteristici clinice

— Simptome:

- Durere/senzatie de tensiune la nivelul membrului acc. de poz. decliva, tuse, stranut

- Edem

— Simptome/ semne sistemice:

- Anxietate, neliniste

- Febra

- Tahicardie cu instalare progresiva (“puls catarator Mahler”)

13
Semne locale

- Edem – unilateral, incepe distal si se extinde proximal, lasa godeu persitent, t variabila
( poate fi crescuta), teg. lucios, subtiat , cianotic distal/palid/ f. rar eritematos;

— Phlegmasia alba dolens – tromboza ax iliofemural

— Phlegmasia coerulea dolens –tromboza ax venos superficial si profund

- Accentuarea desenului vascular superficial (vena de alarma pretibiala= semn Pratt) –persista
in poz. procliva

- Durere in molet (spontan/ dupa manevre: tuse, stranut = semn Louvel, compresie digitala=
semn Mozes, durere la dorsoflexie picior= semn Homans )

- Cresterea dimensiunii si consistentei moletului

Phlegmasia coerulea dolens – tromboza ax venos superficial si profund- edem important, cianoza
rapida predominent distala, tegum reci, elemente purpurice si bule hemoragice

Diagnostic diferential

— Ruptura chist Backer

— Ruptura musculara de efort

— Hematom muscular (spontan/ posttraumatic)

— Miozita

— Limfedem

— Edem postural unilateral

— Sindrom posttrombotic

— Celulita

Diagnostic

• D-dimeri pozitivi

• Ultrasonografie

— Compresibiliatea venei

— Visualizare tromb

— Flux venos color Doppler

• Scintigrama (f rar)

• Venografie (f rar)

• CT/MRI (vene intraabdominale)

14
 2. Tromboflebita superficiala

= inflamatia de regula circumscrisa si abacteriana a peretelui venelor superficiale

Cauze:

- Vene varicoase

- Leziuni vascular (traumatism, cateter venos)

- Periflebita

- Flebita migratorie (semn Trousseau – neoplazii digestive, pulmonare si genitale)

- Vasculite venoase (boala Buerger , etc)

Prezentare clinica

- Cordon venos ferm, dureros spontan si la presiune, mai neregulat si moniliform in flebitele
varicoase

- Edem localizat la nivelul procesului periflebitic

- Tegumentele supraiacente calde, eritematoase

Diagnostic: clinic

Fenomenele inflamatorii dispar spontan in cateva zile, poate ramane cordon venos indurat,
nedureros

3. Varicele venoase

Definitie si etiologie

= dilatare vene datorita alterarii structurale sau functionale a peretelui vascular (nu angioame)

Etiopatogenie:

— Primare (frecvent la femei, AHC)

— Secundare : traumatisme, sarcina, TVP, compresii tumorale, fistule arterioavenoase

Caracteristici clinice

- Durere/ senzatie de greutate, tensiune dupa ortostatism prelungit

- Edem ( initial minim, retromaleolar)

- Pachete varicoase mari pot da ulceratii cutanate ( !nivelul maleolei interne)

- Complicatii:

— Tromboflebite superficiale

— Ruptura

15
 4. Insuficienta venoasa cronica

Definitie si etiologie

= drenaj inadecvat al sangelui de la nivelul membrelor inferioare

Etiopatogenie:

— sindrom posttrombotic : pierderea patentei lumenului venos + incompetenta valve

— incompetenta primitiva valve

Prezentare clinica

- Durere :

• frecvent ca o senzatie de greutate, tensiune permanenta accentuata in ortostatism

sau in timpul mersului

• ameliorata in pozitie decliva

• uneori durere intensa la mers = “claudicatie intermitenta venoasa”

- Dilatare secundara vene superficiale : vene tortuoase, varicoase, ectazii venulocapilare

- Edemul de staza: initial in orto si dispare in clinostatism

- Dermatita de staza si alte modificari trofice

- Ulcere venoase : fata anterointerna 1/3 inf gamba, nedureros

- Tegumentele devin atrofice, lucioase, friabile, se subtiaza, isi pierd fanerele

- Apare eczematizarea frecventa, unii fac celulite

- Cu timpul pielea devine indurata, ingrosata

Examenul clinic

• Testare competenta sistem venos superficial:

— Percutia in ortostatism a venei safena mare proximal se transmite distal (manevra

Schwartz)

• Testarea permeabilitatii sistem venos profund :

— Varicele nu se golesc la ridicarea mb . (manevra Linton)

— Varicele nu se golesc/ devin mai turgide la mers

16
III. SINDROAME LIMFATICE

- Limfangite (inflamatie)

- Limfangiectazii (dilatatii)

- Limfangioame (proliferari)

- Limfedemul (obstructii cai limfatice)

1. Limfangita

— Reticulara ( inflam. vase mici): hiperemie intensa, exudat ce da aspect de burelet,

temperatura locala crescuta, durere – apare la fata, extremitati; etio: infectii cu
streptococ (erizipel), stafilococ

— Tubulara (inflam. vase mari): apare la extremitati legata de o poarta de intrare de la

care pornesc treneuri rosietice care fac legatura intre poarta de intrare si ganglionul de
drenaj (frecvent adenopatie cu caracter inflamator); se insoteste de semne sistemice de
infectie; evolutie- se poate croniciza, abces local

2. Limfedem

— Primar:

- Congenital – la nastere

- Lymphedema praecox – la pubertate

- Lymphedema tarda – dupa 35 ani

— Secundar:

- Limfangita recurenta

- Filariaza

- Tuberculoza

- Neoplazii

- Iatrogen: postiradiere, postoperator, medicamente

a) Limfedemul primar

- Se caracterizeaza prin agenezia, hipoplazia sau obstructia vaselor limfatice

- Mai frecvent afectate femeile

- Exista forme familiale cu transmitere AD cu penetranta variabila – b. Milroy (limfedem

congenital), b. Meige (limfedema praecox )

17
 - Uneori se asociaza cu sindroame genetice: sd. Turner, sd. Noonan, sd. unghiilor galbene,
limfangiomatoze

— B. Milroy- limfedem congenital, AD, cu edem masiv scrot

— B. Meige - limfedem precoce, AD, cu edem unilateral si anomalii neurologice

— Sd. Noonan (sd cardiofacial) : cz. 12, deformari osteoarticuale (pectus escavatus,
cubitus valgus), dismorfism facial (hipertelorism, ptoza) hipostaturalitate, limfedem
congenital, retard mental, criptorhidie, boli cardiace congenitale (SP valvulara, DSV,
PCA)

— Sd. Unghiilor galbene: pleurezie recurenta, bronsiectazii, limfedem

b) Limfedem secundar

— Limfangita recurenta – infectii streptococice recurente cu fibrozare cai limfatice si

imposibilitatea de drenaj

— Filarioza (elephantiasis arabicum) – initial limfangita tubulara suferficiala cu adenopatie apoi

obstructie cronica cu limfedem, tegumente ingrosate, cartonate; localizat la nivel scrot,
vulva, mb. Inferioare

— Neoplazii – metastaze ganglionare cu obstruare vase limfatice si limfedem localizat

Prezentare clinica

- edem localizat, unilateral la nivel coapse apoi progreseaza distal

- nedureros

- temperatura normala

- initial mai moale apoi indurat, cartonat, fibros cu modificari (hiperkeratoza, excoriatii),
stergerea contururilor

- prezenta de varice limfatice = cordoane albe proeminente

Diagnostic diferential: tromboza venoasa profunda, insuficienta venoasa cronica

Diagnostic etiologic:

• Ecografie abdominopelvina/ CT

• Limfoscintigrafie/ limfoangiografie pentru diagn. limfedem primar

18