CURS 11

Afectiuni cardio-vasculare
Cardiopatii congenitale

Se clasifica in functie de prezenta cianozei in:

- Cardiopatii congenitale cianogene
- Cardiopatii congenitale ne-cianogene

Cardiopatii congenitale cianogene

1. Tetralogia Fallot
2. Transpozitia marilor vase

Cardiopatii congenitale ne-cianogene

1. Fara shunt (fara comunicare arterio-venoasa): Coarctatia de Ao
2. Cu shunt stanga-dreapta (amestec sanguin arterio-venos): DSV, DSA
Cardiopatii congenitale ne-cianogene fara shunt

CoAo (stenoza istmului aortic)

- Ingustarea portiunii dintre crosa aortica si Ao descendenta.

- Auscultatia: suflu sistolic necaracteristic parasternal stang.
- Simptom caracteristic: disparitia pulsului la nivelul
arterelor mb inferioare (la femurala mai exact)
- TA este crescuta la mb superioare si scazuta mult la mb
inferioare
- Diagnosticul este stabilit prin ecografie arteriala Doppler.
- Tratament: chirurgical (rezectia portiunii stenozate)
Cardiopatii congenitale ne-cianogene cu shunt

DSV (Defect septal ventricular)

- Cel mai frecvent defect congenital intalnit.

- Poate aparea izolat sau in asociere cu alte defecte cardiace.
- Auscultatie: suflu sistolic intens, gr 5-6/6 pe intreaga arie cardiaca
- Rx toracic: cord marit in toate diametrele.
- Tratament: chirurgical.
- Complicatii: HTP (hipertensiune pulmonara) sau endocardita bacteriana.
Cardiopatii congenitale ne-cianogene cu shunt

DSA (Defect septal atrial)

- Poate aparea izolat sau in asociere cu alte defecte cardiace.

- Auscultatie: suflu sistolic parasternal stang sp II-III intercostal
- Rx toracic: cord marit moderat, necaracteristic.
- Tratament: chirurgical.
- Complicatii: HTP (hipertensiune pulmonara) sau endocardita bacteriana.
Cardiopatii congenitale cianogene

1. Tetralogia Fallot
- Cea mai importanta si mai frecventa cardiopatie
- Consta in asocierea a 4 leziuni structurale ale inimii:
➢ Ao “calare” pe septul interventricular, in loc sa porneasca din VS cum e normal
➢ DSV
➢ Hipertrofie ventriculara dreapta
➢ Stenoza infundibulara a AP

Simptomatologie
- La nastere: un suflu sistolic discret
- Semnele caracteristice apar la 2-3 luni: cianoza, degetele hipocratice (falangele sunt rotunjite ca niste baghete de
tobosar, unghiile bombate in “sticla de ceasornic”), deficit in cresterea in greutate si inaltime, capacitate de efort
redusa, crize de hipoxie, dispnee, poate aparea chiar pierderea cunostintei (in cazuri grave, chiar decesul)
Tratamentul: chirurgical – de electie.
• propanolol, suplimentare cu O2 – pana la momentul operatiei.
4 leziuni structurale:

➢ Ao “calare” pe septul interventricular

➢ DSV
➢ Hipertrofie ventriculara dreapta
➢ Stenoza infundibulara a AP
2. TVM – Transpozitia de vase mari

- Ao pleaca din VD si AP din VS (in mod normal, Ao

pleaca din VS si AP din VD)
- Supravietuirea ar fi imposibila daca nu ar exista un DSA

Simptomatologie
-Cianoza chiar de la nastere, dispnee, dificultati de supt

Tratamentul
-De electie: chirurgical (in lipsa lui, survine decesul)
Investigatii necesare in cardiopatiile congenitale

▪ Examenul radiologic al cordului: inima in forma de “sabot” (in tetralogia Fallot) sau “ou pe diafragm” (in TVM) sau
cardiomegalie vizibila pe Rx.
▪ ECG – hipertrofii atriale sau ventriculare, tulburari de ritm
▪ Ecocardiografia (Doppler): fundamentala. Indica tipul leziunii, sediul si dimensiunile, date privind dinamica
circulatorie.
▪ HLG – cresc hematiile, Hb, Htc (in caz de infectie, cresc inclusiv leucocitele si neutrofilele)
▪ VSH – scazut in formele cianogene.
▪ Cateterismul cardiac
 Pericardite

Sunt afectiuni inflamatorii ale seroasei pericardice.

Forme:
- Uscata (fara lichid)
- Exsudativa (cu lichid inflamator): sero-fibrinoasa, purulenta
- Constrictiva: aderente fibroase intre foitele pericardului, care impiedica contractiile normale cardiace.

Pericardita sero-fibrinoasa

-Forma cea mai frecventa

Etiologie
-De natura reumatismala (RAA) sau de natura tuberculoasa.

Simptomatologie
- Febra variabila, jena si dureri precordiale, dispnee, bombarea regiunii precordiale
- Semne de insuficienta cardiaca dreapta: turgescenta venelor jugulare, edeme declive, hepatomegalie.
- Auscultatie: zgomote mult mai asurzite.
- TA este scazuta uneori

Investigatii paraclinice
- Examenul radiologic: opacitate cardiaca marita (aspect de “carafa”)
- ECG – scaderea voltajului undelor in toate derivatiile
- Ecocardiografia – lichid prezent in seroasa pericardica.
- Punctia pericardica – arata aspectul si natura lichidului.
•Examenul bacteriologic al exsudatului pericardic pune in evidenta germenele cauzal.

Tratamentul
-Urgent!!! (se poate ajunge la tampoanada cardiaca -> deces)
- Prednison (favorizeaza scaderea exsudatului si a fenomenelor inflamatorii)
- Antibiotice – in functie de agentul cauzal.
- Punctia pericardului – cu efect evacuator (nu brusc si nu toata cantitatea dintr-odata)
- Pericardectomie si instituirea unui drenaj pericardic de cateva zile
 Insuficienta cardiaca

-reprezinta incapacitatea cordului de a asigura debitul sanguin necesar organelor si tesuturilor corpului.
- exista 3 forme: IC stanga, IC dreapta si IC globala.

Etiologie
Cauze organice (care tin de inima): unele cardiopatii congenitale, endocardite, miocardite sau pericardite, valvulopatii,
aritmii grave.
Cauze vasculare: HTA din glomerulonefrite severe, fistule arterio-venoase periferice.
Cauze pulmonare si pleurale: bronhopneumonie, pneumonii interstitiale severe, pneumonii lobare extinse, pleurezii,
pneumotorax, HTP.
Cauze endocrine: hipertiroidismul avansat pana la tireotoxicoza, feocromocitom.
Cauze sanguine: anemii severe, supraincarcare circulatorie cu lichide perfuzate endovenos.

Clasificarea IC in functie de mecanismul de producere

- Prin supraincarcare de volum: in inima se aduc cantitati mari de sange care nu pot fi expulzate
- Prin supraincarcare de presiune: exista un obstacol in fata VS care ii impiedica activitatea
- Prin scaderea performantei miocardice
- Insuficienta cardiaca hipodiastolica (inima este umpluta partial cu sange in diastola)
 Insuficienta cardiaca stanga

Simptomatologie

- Dispnee initial de efort, apoi apare si in decubit

- Tuse seaca, apoi productiva (tuse cardiaca)
- Cianoza perioronazala
- Scaderea TA
- Aparitia fenomenelor de staza pulmonara (raluri
persistente pulmonar)
- Cord marit de volum
- Tahicardie
- Oligurie
- Edem pulmonar acut cardiogen
 Insuficienta cardiaca dreapta

Simptomatologie

-Turgescenta venelor jugulare

- Edeme declive (la gambe) -> forme grave - ascita
- Hepatomegalie dureroasa la palpare
- Tahicardie
- Cardiomegalie
- Varsaturi
- Oligurie
- Scaderea TA
 Insuficienta cardiaca globala

-Reuneste simptomatologia ambelor tipuri de IC stanga si dreapta.

Investigatii paraclinice
- Ex radiologic: cord marit.
- ECG: deviatii ale axului electric al inimii (hipertrofii ventriculare, atriale, tulburari de ritm)
- Ecocardiografia
- Presiunea venoasa centrala: este crescuta in IC dreapta.
- HLG: modificari in functie de etiologie.

Tratamentul
1. Repaus strict la pat, cu pozitie semi-sezanda si picioarele atarnate
2. Digoxin i.v.
3. Furosemid i.v.
4. Antibiotic profilactic sau curativ
5. Suplimentare cu O2 (masca, canule nazale, cort cefalic)
6. HHC sau Prednison
7. Colectiile lichidiene – evacuare
8. Restrictie lichidiana
 Colapsul vascular (socul)
Insuficienta circulatorie periferica

-Prabusire brutala a circulatiei periferice, cu scaderea intensa si rapida a TA

Clasificare
1. Soc hipovolemic
2. Soc distributiv
3. Soc cardiogen
Socul hipovolemic

- Scaderea brusca a masei sanguine circulante

- Cuprinde:

❖ Soc hemoragic: produs de hemoragii externe sau interne masive

❖ Soc anhidremic: produs de pierderi de apa si electroliti
(varsaturi, diaree intense, transpiratii masive, diureza fortata)
❖ Soc prin plasmoragie: in arsuri pe suprafete intinse
❖ Socul prin sechestrare de lichide: ascita, hidrotorax maxiv,
ocluzie intestinala.
❖ Socul din insuficienta corticosuprarenala acuta
Socul distributiv

- Scade rezistenta arteriolara si capilara in periferie

- Cuprinde:

➢ Socul septic: in stari infectioase grave

➢ Socul toxic: in intoxicatii cu opiacee, fenobarbital, romergan, etc
➢ Socul anafilactic
➢ Socul termic: apare la supraincalzire
➢ Socul traumatic: in urma unor accidente, cazaturi grave, etc
➢ Socul prin arsura
➢ Socul chirurgical
➢ Socul anestezic
➢ Socul posttransfuzional: apare in caz de transfuzie incompatibila
Socul cardiogen

- Produs prin activitatea deficitara a cordului

- Cuprinde:
▪ Socul din leziuni structurale ale inimii stangi: stenoza Ao severa,
hipoplazia inimii stangi, CoAo
▪ Socul din boli cardiace nestructurale: cardiomiopatii, miocardite,
aritmii, tamponada cardiaca
▪ Socul neonatal din hipoxia nn: EHIP

Simptomatologie (comuna pt toate formele de soc)

- apatie/indiferenta, scaderea reactivitatii
- extremitati reci, uneori acoperite de transpiratii
- hipotermie sau febra
- tegumente palide sau marmorate
- puls accelerat (tahicardie), dar foarte slab perceptibil (filiform)
- TA mult scazuta
- oligurie
- sete intensa
Investigatii paraclinice
-Masurarea repetata a TA
-Masurarea PVC (cand este posibil)
-Masurarea AV
-HLG
-Glicemie, Uree, Crea, Ionograma serica, CO2 in sange.
-AGS

Tratamentul

1. Socul hemoragic: transfuzii izogrup izoRh, hemostaza, HHC, pozitia Trendelenburg (exceptie traumatismele
craniene), incalzirea extremitatilor.
2. Socul anhidremic prin pierderi de apa si electroliti: rehidratare prin PEV, incalzirea extremitatilor, HHC,
antibioterapie (in functie de infectia gastrica care a dus la deshidratarea acuta)
3. Socul prin plasmoragie din arsuri: PEV cu PPC, Albumina, tratamentul local al arsurilor, antibioterapie, antialgice.
4. Socul prin sechestrare de lichide: interventie chirurgicala, PEV, Albumina.
Tratament

5. Socul de insuficienta CSP: PEV, HHC.

6. Socul septic: PEV, tratament chirurgical al focarelor septice, medicatie adrenergica (Dopamina, Dobutamina),
antibioterapie.
7. Socul anafilactic: Adrenalina s.c. de urgenta, PEV, HHC, Gluconat de Ca, resuscitare cardio-respiratorie la nevoie.
8. Socul traumatic: PEV, HHC, antialgice.
9. Socul cardiogen: Dopamina, Dobutamina, Digoxin, O2-terapie.
 Rolul asistentei medicale in
ingrijirea copiilor cu boli cardiovasculare

1. Monitorizare clinica continua: starea generala, aspectul copilului, aparitia cianozei, dispneei, edemelor, varsaturilor.
2. Monitorizarea AV, TA, diurezei pe 24 ore, ritmul respirator
3. Monitorizare atenta in caz de administrare de Digoxin (puls, regularitate, traseul ECG)
4. Respectarea regimului de viata si alimentar (evitarea excesului de lichide, a efortului, a alimentelor sarate, etc)
5. Administrarea medicatiei si urmarirea efectelor adverse