Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEFINITIE
▪ IC = sindrom clinic (ansamblu de semne si simptome) care apar cand inima nu mai poate asigura debitul sanguin necesar
tesuturilor sau il asigura numai la o presiune de umplere ridicata.
FUNCTIA INIMII
▪ Principala functie = asigurarea unui debit sanguin care sa permita un aport adecvat de O2 si nutrienti tesuturilor, aceasta
fiind realizata de 2 pompe:
- inima dreapta care trimite sangele spre oxigenare in plamani si
- inima stanga care trimite sangele oxigenat spre tesuturi
▪ Fiecare dintre pompe poate deveni insuficienta ⇒ Insuficienta cardiaca stanga / dreapta / globala
▪ Functia sistolica (inotropa) – capacitatea de a ejecta sangele in sistemul arterial la o rata adaptata necesitatilor metabolice
⇒ afectarea ei disfunctie sistolica
▪ Cresterea presiunii de umplere poate sa apara insa si cu mentinerea fc contractile relativ normale in cazul scaderii izolate a
compliantei miocardice prin hipertrofie, fibroza sau infiltrare a miocardului, situatie care se defineste IC diastolica sau mai
modern IC cu FE pastrata
▪ IC cu fractie de ejectie pastrata are FE peste 50%, iar sub aceasta val => IC cu fractie de ejectie scazuta.
INSUFICIENTA CARDIACA STANGA – simptomatologie (1)
▪ Simptomul dominant este dispneea mixta (in si expiratorie) cu polipnee care apare initial la efort apoi la repaus, sau / si
dispneea paroxistica nocturna.
▪ Gradul de efort la care apare dispneea se cuantifica prin clasificarea NYHA a IC:
- NYHA I: eforturi deosebit de mari
- NYHA II: eforturi mai mari decat ale vietii curente
- NYHA III: eforturile vietii curente
- NYHA IV: in repaus
▪ O forma speciala de dispnee cardiaca ce impune dg diferential => astmul cardiac = dispnee paroxistica cu wheezing si
raluri sibilante si polipnee marcata.
▪ Mecanismul comun al dispneei din IC este staza pulmonara care determina o scadere a compliantei pulmonare cu un efort
respirator mai mare → dispnee
• hipoTA
▪ Edemele apar initial perimaleolar dar odata cu progresia bolii pot ajunge pana la anasarca.
▪ Pacientul ambulator are edeme declive, la mb inferioare si sunt mai accentuate seara.
▪ Cei care stau la pat au edem presacrat.
▪ Ficatul de staza e marit de volum, neted, moale, cu margine rotunjita si sensibil la palpare. Se poate dezv. ciroza cardiaca
=> supraf. fin granulara, consistenta crescuta, margine ascutita, dar ramane sensibil la palpare si marit de volum.
▪ Auscultator:
• galop protodiastolic drept (Z3)
• suflu de insuficienta tricuspidiana functionala.
▪ Cauze de ICD:
1. hipertensiunea arteriala pulmonara (HTP) – cea mai frecventa
2. BPCO
Cordul pulmonar cronic (CPC) = subcategorie clinica de ICD definit ca alterarea structurii VD (hipertrofie sau dilatatie)
si/sau a functiei VD care apare ca urmare a hipertensiunii pulmonare (HTP) asociata afectiunilor:
INSUFICIENTA CARDIACA
IC. ACUTA
IC. CRONICA
PROBE BIOLOGICE
Sunt utile pt bilant general, si pt evidentierea unor cauze de IC:
▪ Cardiomiopatia hipocalcemica
▪ Afectarea cardiaca din hiper sau hipotiroidism
▪ Hemocromatoza
▪ Anemie
▪ Intoxicatii cu metale grele
▪ Amiloidoza
▪ Sarcoidoza (ACE seric).
▪ BRAIN NATRIURETIC PEPTIDE (BNP)
EXAMINARI PARACLINICE IN IC
▪ N-terminal-pro-BNP (NT-pro-BNP sau N-terminal-pro-brain natriuretic peptide) si BNP
▪ Cea mai sigura metoda paraclinica de confirmare a diagnosticului de IC este dozarea peptidelor natriuretice. Acestea sunt
secretate de miocardul atrial si ventricular (ANP) la suprasolicitare, iar valorile lor crescute confirma existenta IC.
▪ Exista si o zona de incertitudine cu valori peste cele normale dar sub cele de certitudine – afectare cardiaca compensata.
EXAMINARI PARACLINICE IN IC
▪ Ecocardiografia poate arata stigmate de IC (dilatari camerale, cresteri de presiuni), cat si eventual etiologia IC.
▪ Examenul Rx ofera informatii privind dimens. cordului si starea circulatiei pulmonare (staza) sau cauza (in IC dr.).
▪ Examinari multimodale
ECOCARDIOGRAFIA
Permite determinarea:
▪ fractiei de ejectie (FE)
▪ presiunilor intracavitare
▪ ariilor valvulare
▪ volumelor, etc
▪ Cel mai frecvent factor precipitant e nerespectarea medicatiei si regimului hipo- sau desodat, insa trebuie inlaturati
obligatoriu si ceilalti factori posibili.
FACTORI PRECIPITANTANTI
EVOLUTIA IC
▪ IC este o suferinta progresiva cu evolutie ondulanta, respectiv agravarile alterneaza cu perioade stationare mai mult sau mai
putin simptomatice.
▪ Progresele terapeutice au dus la prelungirea supravietuirii dupa instalarea IC dar nu au reusit sa opreasca evolutia bolii, ci
numai sa o incetineasca.
▪ Evolutie spre degradare progresiva, intrerupta de perioade severe de decompensare, uneori deces neasteptat fara o agravare
anterioara a simptomatologiei.
CONCLUZII
Diagnosticul unui sindrom de IC presupune:
▪ confirmarea paraclinica a complexului simptomatic de IC si
▪ evidentierea obligatorie:
- a cauzei primare
- a eventualilor factori favorizanti
- a tipului (stanga, dreapta sau globala, acuta sau cronica) si
- a gradului de gravitate