IP USMF “Nicolae Testemitanu”

Catedra Medicina de Laborator

DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN INSUFICIENTACARDIACA

Planul
Definitia
Epidemiologie
Etiologie
Clasificare
Tablou clinic
Diagnostic
Caz clinic
  Insuficienta cardiaca reprezinta un sindrom complex care
rezulta din afectarea structurala si functionala a cordului,
ducand la incapacitatea de a asigura necesitatile
Notiune metabolice ale organismului.
  Numărul de pacienţi cu diferite forme de insuficienţă
cardiacă în ţările ce fac parte din Societatea Europeană
de Cardiologie se estimează la cca 10 milioane, iar în
Statele Unite ale Americii 4-5 milioane.
Epidemiologie  Prevalenţa insuficienţei cardiace creşte rapid
proporţional cu vârsta, vârsta medie a acestei populaţii
fiind aproximativ 75 ani, iar prevalenţa IC la populaţia
de vârsta 70 – 80 ani este între 10 şi 20%.
  Frecvent cu o prevalenta inalta:
a. Boala cardiaca ischemica

b. Hipertensiune arteriala netratata

c. Afectiunile valvulare (stenoza sau insuficienta aortica,
stenoza sau insuficienta mitrala)

Etiologie  Rar:
a. Defecte cardiace congenitale
b. Cardiomiopatia dilatativa sau hipertrofica
c. Aritmiile
d. Insuficienta cardiaca idiopatica
 • Miocard postinfarct
Cardiopatia • Afectarea arterelor coronare
????? ischemica • Disfuncie endoteliala

• Valvulopatie mitrala, aortica

Valvulopatii • Valvulopatie tricuspida, pulmonara

• Cardiomiopatia hipertrofica,
dilatativa
Afectiuni genetice • Laminopatii
Etiologie • Distrofii musculare

Patologia • Pericardita constictiva

pericardului • Revarsat pleural

• Aritmii atriale, ventriculare

Tulburari de ritm • Boala nodulului sinusal

Hipertensiune • HTA netratata

arteriala
Sa includ si clasificarea NYHA si ACC/AHA?
Insuficienta cardiaca acuta include:
ICA hipertensiva, socul cardiogen, edem pulmonar,
Insuficienta cardiaca dr, sindrom coronarian acut,le descriu pe
fiecare aparte?

 Insuficienţa cardiacă acută (ICA) este definită ca

instalarea rapidă a semnelor şi simptomelor de
insuficienţă cardiacă ce necesită tratament de urgenţă.

Clasificare Insuficienţa cardiacă acută se poate prezenta ca

insuficienţă cardiacă acută de novo sau ca exacerbarea
acută a unei insuficienţe cardiace cronice.
  Insuficienţa cardiacă cronică – este un sindrom, ce s-a
dezvoltat treptat ca urmare a unui proces care afectează
progresiv funcţia cardiacă.
 Insuficienţa cardiacă congestivă – se referă la
Clasificare manifestările de congestie venoasă secundare creşterii
presiunii venoase în IC. Congestia poate fi izolată
pulmonară – din insuficienţa cardiacă stîngă, dar mai des
se întîlnește împreuna cu congestia sistemică.
 SIMPTOME TIPICE DE INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ
Dispnee
Ortopnee
Dispnee paroxistică nocturnă
Reducerea toleranţei la efort
Fatigabilitate, oboseală, majorarea timpului de recuperare după efort fizic
Edeme la glezne

Tablou clinic SEMNE SPECIFICE DE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

 Majorarea presiunii venoase jugulare

 Reflux hepato-jugular
 Zgomotul trei cardiac (ritmul galopului)
 Deplasarea laterală a şocului cardiac
 Sufluri cardiace
  Electrocardiograma (ECG) este indicată la toți pacienții
cu IC pentru determinarea ritmului cardiac, FCC,
morfologiei și duratei complexului QRS și detectării
altor modificări .ECG normală sugerează faptul că
diagnosticul de insuficienţă cardiacă va trebui revăzut cu
atenţie.

Diagnostic  Ecocardiografia este metoda de elecţie pentru

documentarea disfuncţiei cardiace în repaus
 Radiografia toracică trebuie să facă parte din evaluarea
diagnostică iniţială a insuficienţei cardiace pentru
detectarea/excluderea afectării pulmonare sau altor
maladii, care pot cauza dispnee și pentru a identifica
prezența congestiei/edemului pulmonar.
  pentru evaluarea inițială a pacientului cu IC diagnosticată
primar, următoarele teste de laborator sunt recomandate:
hemoleucograma; ureea, creatininia, sodiu, potasiu,
Diagnostic bilirubina, enzimele hepatice (ALT, AST, GGTP),
glicemia profilul lipidic, nivelul TSH în ser, ferritina, Fe
seric, determinarea concentraţiei plasmatice a unor
peptide natriuretice sau a precursorilor acestora, în
special a BNP şi NT-proBNP.
  hemograma completa, electroliti (sodiu, potasiu), functia renala
(creatinina, uree): ne pot oferi indicii despre cauza IC si prognosticul
ei (evolutia in timp).
 -markeri de citoliza miocardica (de distrugere a muschiului cardiac):
Troponina, creatin kinaza (CK) si izoenzima MB (CK MB). Sunt utile
in depistarea sindroamelor coronariene acute (cardiopatie ischemica),
in special infarctului miocardic acut.
 -BNP (peptidul natriuretic de tip B) sau NT – proBNP: sunt substante
Diagnostic secretate in principal de catre muchiul ventricular, ca raspuns la
cresterea presiunii intracardiace. Initial este secretat un precursor
(proBNP108) care apoi este proteolizat in NT-proBNP care este inactiv
din punct de vedere biologic si BNP care este activ. Valorile lor sunt
crescute nu numai in insuficienta cardiaca ci si in alte conditii
(inaintarea in varsta, insuficienta renala, hipertrofia ventricului stang,
fibrilatie atriala). Sunt utile in diagnosticare IC in urgenta si au mai
degraba un rol in excluderea altor cauze de dispnee. O valoare a NT –
proBNP mai mica de 300 picograme/ml sau BNP<50 picograme/ml,
exclude diagnosticul de insuficienta cardiaca la un pacient cu dispnee.
 In continuare vreau sa descriu fiecare indicator imparte
 • număr de leucocite;
• număr de eritrocite;
• concentraţia de hemoglobină;
• hematocrit;
• indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM),
hemoglobină eritrocitară medie (HEM), concentratia medie de

Hemograma hemoglobină (CHEM) si lărgimea distribuţiei eritrocitare

(RDW);
• număr de trombocite si indici trombocitari: volumul trombocitar
mediu (VTM) şi lărgimea distribuţiei trombocitare (PDW);
• formulă leucocitară;
• +/- număr de reticulocite.