INSUFICIENȚA

CARDIACĂ ACUTA SI
CRONICĂ
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ ACUTA SI
CRONICĂ
-IC acuta versus cronica: termenul de IC acuta descrie fie o IC
de novo cu debut acut(in cazul unei boli cardiace acute severe),fie
o decompensare a unei IC cornice.

IC acuta poate fi caracterizata prin:

semne de edem pulmonar acut.
soc cardiogen.
insuficienta cardiaca cu debit crescut.
 Factorii
Factorii precipitanti
precipitanti ai insuficientei
ai insuficientei
cardiace: cardiace
• 1.Tulburari de ritm sau conducere:Fibrilatie/Flutter atrial, tahicardii
paroxistice supraventriculare, bloc atrioventricular de grad inalt.
• 2.Boli infectioase:Sistemice si Cardiace
• 3.Criza Hipertensiva
• 4.Ischemie miocardica
• 5.Tromboembolism pulmonar
• 6.Anemie
• 7.Hipoxemii de diverse etiologii(tulburari respiratorii in somn,altitudine
>3000 m)
• 8.Afectiuni endocrine(hipo-/hipertiroidie)
• 9.Stari hiperkinetice(fistule a-v,beri-beri)
• 10.Non-complianta la recomandari (Consum excesiv de sare sau alcool,
• nerespectarea tratamentului farmacologic prescris si Efort excesiv).
• 11.Consum de medicamente cu efecte defavorabile:Antiinflamatoare
nesteroidiene sau staroidiene, inotrop negative,toxicitate digitalica.
 
Clasificarea functionala NYHA a insuficientei

Clasa I cardiace
activitatea fizica uzuala
este efectuata fara limitari(fara dispnee,oboseala
sau palpitatii);pacientii prezinta dovada existentei
unei disfunctii sistolice.

Clasa II limitare moderata a activitatii fizice:fara

simptome de repaus,dar simptome la eforturi
uzuale
Clasa III limitare importanta a activitatii fizice:fara
simptome de repaus,dar simptome la eforturi mai
mici decat cele uzuale.
Clasa IV simptomele apar la orice nivel de activitate si in
repaus.
Clasificarea ACC/AHA a IC pe baza anomaliilor
de structura cardiaca.

Stadiu la risc pentru aparitia IC(prezinta factorii de risc de

lA exemplu,HTA,DZ,administrare de droguri cardiotoxice).Fara
modificari structurale cardiace ale miocardului,pericardului sau
valvelor.Fara semen sau simptome de IC.
Stadiu prezinta modificari structurale cardiac compatibile cu aparitia
lB IC(de exemplu,HVS,dilatare cardiaca,valvulopatii
asimptomatice).Fara semne sau simptome.

Stadiu IC simptomatica(in present sau anterior)datorata unor modificari

lC structurale cardiace.

Stadiu modificari structurale cardiace avansate associate cu simptome

lD severe de IC in repaus in pofida tratamentului maximal.
Etiologii posibile ale insuficientei cardiace
posibile ale insuficientei cardiace si . Etiologii
Suprasolicitarea de presiune: hipertensiune arteriala
stenoze valvulare
Suprasolicitare de volum: Regurgitari valvulare
Sunturi intracardiace
Fistule areteriovenoase
Scaderea eficientei contractile: Ischemie miocardica
Cardiomiopatii primare
Miocardite
Boli neuromusculare
Boli endocrine
Boli infiltative
Toxice cardiace
Deficite nutritionale
Scaderea umplerii cardiace: Boli pericardice
Obstructii intracardiace
Scurtarea diastolei
Boli infiltrative cu restrictie cardiaca
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI

CARDIACE.
Mecanisme fiziologice importante in ICC:
Anomalii cardiace: Structurale: Miocitare
Remodelarea VS
Coronariene
Functionale: 1.Regurgitare mitrala
2.Miocard hibernant
3.Aritmii atriale si ventriculare
4.Asincronism ventricular
Anomalii neuroumorale: Sistemul renina angiotensina aldosteron (SRAA)
Sistemul nervos simpatic(SNS)
Substanțe vasodilatatoare (bradikinină, oxid nitric, prostaglandine)
Peptide natriuretice (ANP, BNP)
Citokine (endotelina, TNF, interleukine)
Metaloproteinazele
Alti factori: Predispozitia genetica
Factori de mediu(fumat,alcool,droguri.)
Coexistenta de patologii(diabet zaharat,HTA,boala renala,anemie,obezitate)
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI
 Mecanisme de adaptare cardiaca
in ICC

• Legea Frank-Starling
• Activarea sistemului nervos simpatico
• Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
• Remodelarea ventriculara stanga(VS)
• Regurgitarea mitrala.
• Aritmiile si blocul de ramura stanga.
Semne caracteristice insuficientei cardiace
stangi si drepte.
Simptome Semene

IC stîngă Dispnee(de Paloare/cianoza,transpiratii

effort,de Raluri pulmonare subcrepitante simetrice
repaus,ortopnee,di Tahicardie
spnee paroxistica Deplasare laterala soc apexian
nocturna) Cresterea ariei matitatii cardiace
Tuse,hemoptizii Galop protodiastolic de VS(Zg 3)
Respiratie Suflu sistolic apical
Cheyne-Stokes
Astenie,fatigabilit
ate
IC Hepatalgii Edeme periferice/generalizate declive
dreaptă Balonari, greata, Cianoza
anorexie Subicter/icter
Edeme periferice Hepatomegalie dureroasa
Turgescenta jugulara
Reflux hepato-jugular
Revarsate lichidiene(pleural, pericardic, ascitic)
Semn Harzer
Galop protodiastolic de VD(Zg 3)
Suflu sistolic endapexian(regurgitare tricuspidiana
secundara)
 Simptome caracteristice insuficientei
Simptome caracteristice insuficientei
cardiace
cardiacestangi
stangisisidrepte
drepte
 Dispneea: dispneea paroxistica nocturna
respiratia Cheyne Stokes.
 Oboseala si slabiciunea generala .
 Durerea in hipocondrul drept(hepatalgiile),
balonarea abdominala si anorexia.
 Turgescenta jugulara .
 Cardiomegalia.
 INVESTIGAȚII PARACLINICE

Electrocardiograma:
tulburari de ritm
largirea complexului QRS (prelungit >130ms)
sechele de infarct miocardic
 Electocardiograma in IM
Electrocardiograma in IM
• Testul de effort ECG, preferabil combinat cu
masurarea schimburilor gazoase are valoare atat in
obiectivarea initiala a simptomelor,diagnosticul etiologic
posibil ischemic,cat si in urmarirea periodica a evolutiei
pacientului.Un test de effort maximal fara simptome in
absenta tratamentului specific infirma IC.
• Monitorizarea Holter ECG poate identifica prezenta
unor aritmii atriale sau ventriculare tranzitorii.Exista
studii ce au dovedit o valoare prognostica defavorabila
pentru extrasistolele ventriculare si tahiaritmia
ventriculara.este inca incert daca ele reprezinta numai
un marcher al severitatii disfunctiei VS,sau daca sunt
direct responsabile pentru aritmii fatale si riscul de
moarte subita al acestor pacienti.
•  
 Investigatii imagistice
• Radiografia toracica este un element important prin
definirea formei si a marimii conturului cardiac,precum
si prin evaluarea impactului bolii asupra virculatiei
pulmonare.Totusi un cord de dimensiuni normale
radiologic nu infirma diagnosticul de IC.
• Masurarea indicelui cardio-toracic ofera un
indicator util pentrut prezenta cardiomegaliei (fig. 2).
Urmeaza apoi evaluarea arcurilor ce definesc conturul
siluetei cardiace,pentru aprecierea cavitatilor marite
de volum. Studiul campurilor pulmonare ofera date
legate de prezenta congestiei pulmonare si eventual a
edemului interstitial și/sau alveolar. Pacienții cu IC
severă pot asocial lichid pleural.
Radiografia:
 Alte investigatii paraclinice:
 Cateterismul cardiac .
 Coronarografia.
 Angiografia nucleara.
 Rezonanta magnetica.
 AngioCT coronarian .
 In unele cazuri , pacientii cu IC asociaza:
 crestere a hematocritului,
 Hiponatremia
 hiperkaliemie.
 hipokaliemie.
 insuficienta renala,
 disfunctie hepatica
 colestaza.
 niveluri crescute ale peptidelor natriuretice tip A si B.
 influenta citokinelor inflamatorii
Tratamentul:
Tratamentul:
 Terapia farmacologica in IC - clase de
medicamente
 Diuretice Diuretice de ansa (ex. furosemid)
Diuretice tiazidice (ex. hidroclorotiazida)
Diuretice economisitoare de potasiu (ex. spironolactona)

 Inhibitori ai enzimei de conversie

Captopril
Enalapril
Lisinopril
Ramipril
Trandolapril
 Betablocante Metoprolol succinat
Carvedilol
Bisoprolol
Nebivolol
 Digoxin
 Antialdosteronice Spironolactona
Eplerenona

 Antagonisti ai repectorilor de angiotensina

Valsartan
Candesartan

 Inotrop pozitive
Digoxin
Dobutamina
Dopamina
Levosimemdan

 Antiaritmice Amiodarona
 Anticoagulante
Acenocumarol
Warfarina
Dozarea medicamentelor.
Medicament Doza de initiere (mg/zi) Doza tinta (mg/zi)
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Captopril 6,25 x 3/zi (50-100) x 3/zi

Enalapril 2,5 x 2/zi (10-20) x 2/zi

Lisinopril 2,5 – 5 20-35

Ramipril 2,5 5 x 2/zi

Trandolapril 0,5 4
Diuretice
Furosemid 20-40 40-240

Hidroclorotiazida 25 100
Betablocante
Metoprolol succinat (CR/XL) 12,5/25 200

Carvedilol 3,125 x 2 (25-50) x 2

Bisoprolol 1,25 10

Nebivolol 1,25 10
Digoxin antialdosteronice
Spironolactona 25 50

Eplerenona 25 50
Antagonistii receptorilor de angietensina II
Valsartan 40 x 2 160 x 2
TRATAMENT INTERVENTIONAL
 Terapia de resincronizare cardiaca (TRC) –
este una dintre achizitiile terapeutice recente
cele mai importante in tratamentul IC.
 Defibrilatoarele cardiace implantabile –
(DCI) reprezinta optiunea principala de
profilaxie secundara la pacientii cu IC care au
supravietuit unei morti subite cardiace, sau
prezinta tahicardii ventriculare sustinute cu
deteriorare hemodinamica (indicatie de clasa
IA).
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Revascularizarea miocardica,
Reconstructia valvulara mitrala.
Recontructie ventriculara
Ca o punte catre transplantul cardiac, au fost dezvoltate
dispozitive de asistare a ventriculului stang, ele
fiind actual indicate ca punte catre transplant in
miocardita acuta severa si, in cazuri selectionate, ca
suport hemodinamic permanent sau temporar
(indicatie de clasa IIa). Utilizarea lor este limitata in
special de complicatiile infectioase grave, din cauza
carora aceste dispozitive pot fi mentinute mai putin de
1 an.
 Criterii de selectie a recipientului pentru
transplant cardiac.
• Boala cardiaca avansata refractara la tratament
farmacologic sau interventional
• Absenta urmatoarelor criterii:
– afectare vasculara periferica sau cerebrala severa
– disfunctie ireversibila a altui organ (rinichi, ficat, plaman), cu
exceptia cazurilor evaluate pentru transplant multiorgan
– hipertensiune pulmonara severa ireversibila (> 4 U Wood)
– istoric de neoplazie cu probabilitate de rrecurenta
– non-complianta terapeutica
– varsta avansata
– infectie sistemica activa
DEFINITIE
Insuficienta cardiac acuta (ICA) este definite ca
debutul acut “de novo” sau agravarea
progresiva a simptomelor si semnelor de
insuficienta cardiac,necesitind interventie
terapeutica imediata.
Clasificarea clinica Caracteristici
IC cronica Debut gradat,exista istoric de
decompensate,agravata evolutie a unei IC cronice si
dovezi de congestive
pulmonara si sistemica
Hemodinamic Tinta terapeutica
TA:scazuta,normal,crescuta Normovolemie (nitrati,diuretice,ultrafiltrare)
DC:scazut normal crescut
PCB:usor crescut

Edem pulmonar acut Debut acut,dispnee TA:scazuta,normal,crescuta Normovolemie,TA (raspuns bun la

severa,ortopnee,tahipnee,ralur nitrati ,diuretice,morfina)
i subcrepitante,desaturare
arterial(SaO2˂90%)

IC hipertensiva Debut rapid,FE TA:crescuta Scaderea TA (nitrati,diuretice de ansa,raspuns

pastrata,congestie DC:normal rapid la terapie)
pulmonara,fara congestive PCPB:˃18mmHg
sistemica
Soc cardiogen Hipoperfuzie TA:˂90mmHg sau ˃30mmHg Normalizare debit cardiac (inotrop, balon de
tisulara,oligo/anurie sau medie contrapulsatie)
DC:scazut(˂1.8-2.2 l/min/m2
PCPB˂18mmHg
Diureza˂0.5ml/kgc/min

IC dreapta izolata Congestie sistemica in TA:scazuta Normalizarea presiunii in artera pulmonara

absenta congestiei pulmonare DC:scazut
si DCscazut PCPB:scazuta
IC asociata SCA 15% din pacienti cu SCA Corectia ischemiei (revascularea farmacologica sau
prezinta semne de ICA interventionala)

IC cu debit cardiac crescut Asociata tireotoxicozei,bolii DC:crescut Corectia cauzei primare

Paget,fistulelor PCPB:crescuta
arteriovenoase,anemiei
 ETIOLOGIE SI FACTORI
PRECIPITANTI
FACTORI PRECIPITANTI:
FACTORI CARDIACI:
-Ischemia miocardului(sindroame coronariene acute)
-tulburari de ritm si conducere (tahi sau bradi aritmii)
-leziuni mecanice(valvulare) acute (endocardita ,ruptura de muschi papilar mitral, disectie
de aorta etc.)
-inflamatie(endocardita, miocardita)
-toxice si medicamente inotrop negative
-cresteri ale TA sistemice si pulmonare ( criza hipertensiv, embolie pulmonara)
FACTORI EXTRA CARDIACI:
-hipervolemia
-disfunctie renala
-sindroame hiperkinetice (anemie,febra,hipertiroidie)
-noncomplianta(regim igienodietetic si/sau medicatie)
Abuz de alcool, medicatie
FIZIOPATOLOGIE

Pentru a intelege mecanismul patogenetic din

ICA, aceasta trebuie privita din cel putin doua
perspective:incapacitatea de a asigura functia
de pompa (disfunctie sistolica) si incapacitatea
de a asigura umplerea ventriculara (disfunctia
diastolica). Din punct de vedere fiziopatologic
trebuie avuti in vedere trei factori care
influenteaza volumul bataie/debit cardiac:
presarcina, postsarcina si
contractilitatea.
DIAGNOSTIC
Simptome Semne
Congestive:
-dispnee (de effort,de repaos, ortopnee, -raluri pulmonare subcrepitante, colectie
dispnee paroxistica nocturna) tuse pleural (de obicei bilateral) nu tolereaza
decubitul dorsal
-discomfort member inferioare (edeme) -edeme periferice member inferioare , pe
parcursul spitalizarii pot aparea edeme pe
regiunea sacrata
-dicomfort abdominal, meteorism, -ascita, hepatalgie, hepato-
satietate precoce, anorexie /splenomegalie, icter sclera, crestere in
greutate, turgescenta jugulara, reflux
hepatojugular
Hipoperfuzie:
-fatigabilitate
-status mental alterat,confuzie, dificultati -extremitati reci, paloarea tegumentelor,
de concentrare, somnolent diurnal hipotensiune(poate fid oar ortostatica ),
puls slab palpabil, oligo-/anurie

-ameteala, presincopa sau sincopa

RADIOGRAFIA TORACICA:
Utilitatea clinica este de a identifica modificari
cardiovasculare de tipul cardiomegaliei si
congestiei pulmonare , dar si de a diagnostic
patologii asociate de tipul pneumoniei sau
colectiilor pleurale importante ca si acuza
alternative de dispnee. Multi pacienti cu ICC
acutizata au foarte putin sau deloc edem
interstitial evidentiabil pe radiografia toracica.
 INVESTIGATII PARACLINICE
 Electrocardiograma:
• hipertrofie ventriculara.
• prezenta undei Q indica sechela de infarct
miocardic.
• blocul major de ramura stinga.
TESTE DE LABORATOR:
ELECTROLITI.
FUNCTIA RENALA.
FUNCTIA HEPATICA.
HEMOLEUCOGRAMA.
PEPTIDELE NATRIURETICE
MARKERII DE INJURIE MIOCARDICA.
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI
CLASA AMELIORAREA REMODELAREA SUPRAVETUIRE
SIMPTOMATIC
A
digoxin + 0 0

Diuretic de ansa + 0 0

antialdosteronice + + +

IECA + + +

Blocanti ai rec + + +
angiotensinici

nitrat + 0 0

betablocant + + +

inotrop + 0 0
 TEHNICI DE VENTILAȚIE
• Oxigenoterapia trebuie recomandată cît mai
rapid pacienților cu hipoxie în scopul menținerii
unei saturații arteriale de oxigen >și/sau= 95% -
indicație de clasă I (nivel de evidență C).
• Ventilația non-invazivă (VNI) reprezintă
metodele de ventilație pe masca facială, fără
intubare orotrahială.
• Intubarea orotraheală și venticația mecanică se
vor utilize la pacienții la care nu se poate obține
o oxigenare adecvată prin VNI, sau care
prezintă epuizarea mușchilor respiratori.
MODULATOARE DE PRE-/POST-SARCINA
• Diureticele Diuretice de ansa (ex. furosemid)
Diuretice tiazidice (ex. hidroclorotiazida)
Diuretice economisitoare de potasiu (ex.
spironolactona)

Vasodilatatoare.
Nitrați.
Nitroprusiat de sodium.
Neseritide.
Dozajul principalelor terapii farmacologice
utilizate în ICA
Clasa Doza inițială Doza țintă Doza maximă T1/2 Clasă Efecte
indicație adverse
Diuretice
Furosemid 20-40 mg iv euvolemie 240mg/zi 6h IB Hipopota
semie
pihonatre
mie
Vasodilatatoare
Morfină 2-5mg iv bolus la 5- - - 2-4h
Nitroglicerină 30 min Variabilă 200mg 3min IB Depresie
Neseritide 5 mg 0,03mg/kg IB respirator
2mg/kg bolus, 0,01 y
mg/kg hTA
Hta
INOTROPE
Dobutamina 1-2 mg/kg IIa, B
Dopamine 0,05-0,1mg/kg 5-15mg/kg 15 mg/kg 2min IIb, C Ischemie,
Levosimendan 50mg/kg bolus 0,1-0,2 mg/kg 0,4-0,6 mg/kg 80h IIa, B aritmie
Milrinonă 0,2-0,3mg/kg 0,375-0,75 0,75 mg/kg 2-4h IIb, B hTA,
mg/kg tahicardie
hTA,
aritmie
 TERAPIA NON-FARMACOLOGICA
• Terapia non-farmacologica- se refera la
dispozitivele de tipul balonului de contrapulsatie
intraaortic si dispozitivele de asistare ventriculara,
aplicabila in cazul tabloului unei IC cu soc cardiogen.
• Balonul de contrapulsatie intraaortic- poate fi
montat in laboratorul de cateterism cardiac si are
avantajul de a creste fluxul coronarian scade post-
sarcina si creste perfuzia renala fara a creste
consumul miocardic de oxigen.
• Dispozitivele de asistare ventriculara- sunt
destinate pacientilor cu IC severa, ca punte in
asteptarea transplantului pacientilor care nu sunt
aligibili pentru transplant .
 TERAPIA DE LUNGA DURATA
• Educatia pacientilor, modificarea silului de
viata ,tratare cauzelor reversibile, optimizarea
tratamentului farmacologic trebuie sa aiba loc
inainte de externare.
• Inainte de externare se recomanda ca pacientii
sa aiba cel putin 24h de medicatie administrate
oral , fara diuretic sau inotrop i/v. Dupa
stabilizare initiala trebuie initiat si titrat
tratamentul cu impact asupra mortalitatii: beta-
blocant, IECA, BRA(blocantii receptorilor
angiotensinici) antagonisti ai aldosteronului.
 SITUATII SPECIALE DE INSUFICIENTA
CARDIACA ACUTA.
 EDEM PULMONAR ACUT CARDIOGEN
Exista doua tipuri de edem pulmonary acut(EPA)
in practica clinica:
1) EPA cardiogen determina cresterea presiunii
in capilarul pulmonary.
2)EPA non-cardiogen .
 SOCUL CARDIOGEN-Soc cardiogen reprezinta
situatia clinica de hipoperfuzie tisulara inadecvata datorata
disfunctiei cardiac descrisa de urmatorii parametric:
hipotensiune persistent si reducerea severa a debitului
cardiac in prezenta unor presiuni de umplere a VS normale
sau crescute.
Cauze posibile de șoc în IMA.
Șoc hipovolemic
-hemoragie acută post-fibrinoliză/anticuagulante
-administrare de diuretice în cantități excesive

Șoc septic
-infecții cauzate de catetere sau sonde a demeure

Șoc cardiogen
-complicații mecanice ale IMA, ruptură de perete liber, sept
intraventricular, mușchi papilar
-infarct de ventricul drept
-bradicardie severă
-aritmii severe (fibrilație atrială, tahicardie ventriculară)
-IMA asociat disecției de aortă: șocul poate fi cauzat de infarct,
insuficiență aortică acută, hemoragie, tamponadă
-Utilizarea excesivă de medicații vasodilatatoare
 EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
Datele din registrele de insuficientă cardiacă au
indicat ca principal factor de prognostic negativ
în ICA prezentarea cu soc cardiogen. De
asemenea, în EuroHeart Failure Survey asociati
cu prognostic defavorabil: valori tensionale
scăzute la prezentare, nivel crescut de troponină
si peptide natriuretice, prezența congestiei
sistemice la examinarea de la episodul acut.
Interesant fractia de ejectie a VS nu s-a corelat
cu prognosticul de termen scurt, acesta fiind
similar cu ICA cu FE păstrată si scăzută.