UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE
SPECIALĂ

Referat la disciplina
“STAGIU DE PRACTICĂ ÎN CENTRE DE RECUPERARE”

Profesor coordonator: Studentă:

Asist.Drd. Lucaci Paul Iosif Minodora Lucica,anul 2,gr2

Anul universitar 2017-2018

Semestrul 2

1
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE
SPECIALĂ

KINETOTERAPIA ÎN INSUFICIENȚA CARDIACĂ

Profesor coordonator: Studentă:

Asist.Drd. Lucaci Paul Iosif Minodora Lucica,anul 2,gr 2

Anul universitar 2017-2018

Semestrul 2

2
 CUPRINS

1. Definiție
2. Cauze
3. Clasificare
4. Semne și simptome
5. Complicații
6. Plan de tratament: obiective, mijloace de tratament, program
kinetoterapeutic
7. Indicații
8. Concluzii
9. Bibliografie

3
 Definiție

Inima este organul central al aparatului circulator format din patru camere:
doua atrii și două ventricule. În atriul drept ajunge sânge neoxigenat (venos),
sânge care trece prin valva tricuspidă în ventriculul drept care îl pompează către
plămâni pentru a se încărca cu oxigen.
De la plămâni, prin intermediul venelor pulmonare, sângele ajunge în
atriul stâng.
De aici, trece prin valva mitrala în ventriculul stâng, de unde este trimis
către țesuturi pentru a le oxigena.
Insuficiența cardiacă reprezintă incapacitatea inimii de a asigura debitul
sanguin necesar care să acopere toate necesitățile organismului.
În funcție de partea inimii care este afectată, se clasifică în insuficiența
cardiacă stângă și insuficiența cardiacă dreaptă.
Se caracterizează prin semne și simptome de stază sistemică sau pulmonară și
debit cardiac scăzut.

4
 Cauze

Insuficiența cardiacă este produsă de factori sau boli care afectează

capacitatea de pompare a ventriculului stâng (disfuncție sistolică) cum ar
fi:
 boli coronariene sau infarcte miocardice (cea mai comună cauză)
 hipertensiune arteriala slab controlată, diabet zaharat sau afecțiuni
tiroidiene
 cardiomiopatia, cardiomiopatia alcoolică, infecția sau inflamația
mușchiului inimii (miocarditele)
 consumul cocainei sau a altor droguri ilegale
 boli ale sacului ce învelește inima (boli ale pericardului)
 boli congenitale de cord
 boli sau rupturi valvulare
 boli ale inimii ce determină o frecvență cardiacă prea mare, prea mica sau
neregulată (aritmii)
 vârsta: odată cu înaintarea în vârsta mușchiul inimii devine mai rigid,
împiedicând inima să se umple cu sânge.

5
 Clasificare

O clasificare mai nouă a insuficienței cardiace se bazează pe evoluția bolii

Stadii ale insuficienței cardiace:
Stadiul A - risc crescut pentru apariția insuficienței cardiace, dar fără
anomalii structurale cardiace. Include persoanele cu hipertensiune arterială, boli
coronariene, diabet zaharat, abuz de alcool și droguri, istoric de reumatism
articular acut sau istoric familial de cardiomiopatii.
Stadiul B - anomalii structurale cardiace prezente, dar fără simptomatologie.
Include persoanele cu anomalii structurale ale ventriculului stâng, boli valvulare
sau cu antecedente de infarct miocardic.
Stadiul C - simptome de insuficiență cardiacă în trecut sau în prezent și
anomalii structurale. Include persoanele cu scurtarea respirației sau oboseala
cauzată de insuficiența ventriculară sistolică sau cei care nu au simptome în
prezent, dar primesc tratament pentru simptome apărute anterior.
Stadiul D - boala în stadiul terminal, necesitând tratament specializat. Include
persoanele care au spitalizări dese pentru insuficiența cardiacă sau care nu pot fi
externați în siguranță, cei ce sunt internați în asteptarea unui transplant, care sunt
la domiciliu și primesc medicație intravenoasă continuă pentru ameliorarea
simptomelor, care sunt cu ventilație asistata sau cei care sunt în institutionalizați
în centre de sănătate pentru managementul insuficienței cardiace.

6
 Semne și simptome

Insuficiența cardiacă stângă are ca principal simptom dispneea sau dificultatea în

respirație, care poate să apară la efort, în timpul repausului sau chiar și noaptea.
Dispneea este însoțită de tahicardie (accelerare anormală a ritmului cardiac), durere
precordială, tuse (uneori cu eliminarea de sânge), oboseală, cianoză (colorarea
albăstruie a tegumentelor). Apare tendința de a urina mai des noaptea (nicturie).
În insuficiența cardiacă dreaptă, simptomele sunt diferite față de cele din insuficiența
cardiacă stângă.
Apar grețuri, balonări, anorexie sau scădere a poftei de mâncare. Ficatul este mărit de
volum și dureros.
Scade cantitatea de urină eliminată în 24 de ore (oligurie). Apar și edeme dureroase,
cianotice la nivelul membrelor inferioare.
Semne extracardiace și cardiace de insuficiență ventriculară stângă
Extracardiace:
 Raluri subcrepitante
 Cianoză
 Paloare
Cardiace:
 Tahicardie
 Aritmii
 Șoc apexian deplasat în jos și în afară
 Puls alternant
 Hipertensiune arterială care poate fi de tip „decapitat”(scăderea tensiunii
arteriale sistolice cu menținerea ridicată a celei diastolice)
Simptomele și semnele prezente în insufiența ventriculară dreaptă

7
 Simptome:
 Dispnee
 Cianoza feței și extremităților
 Simptome digestive produse de hepatomeglia de stază și congestia
venoasă gastro-intestinală- hepatalgii de efort anorexie,flatulență,greață
 Oligurie
 Nicturie
Semne extracardiace:
 Edeme cardiace
 Hepatomegalia de stază
 Turgescența jugulară(reflux hepato-jugular)
 Puls sistolic jugular (în insuficiența tricuspidiană)
 Ascită
 Hidrotorax drept
 Subicter
Semne cardiace:
 Semnul Harzer (pulsații ale ventriculului drept hipertrofiat în
epigastru),sau șoc apexian deplasat înafară și în jos
 Aritmii

Insufiența cardiac global asociază simptomele și semnele insuficienței cardiac stângi

și drepte ,predominante fiind dispneea de effort și crizele de astm cardiac.(Elemente
de fiziopatologie și semiologie în kinetoterapie/ Bogdan-Alexandru Hagiu-Iași
Editura Universității „Al.I.Cuza”,2014)

8
 Complicațiile insuficienței cardiace

Inima este organul vital care funcționează toată viața, fără oprire.
Orice afecțiune localizată la nivelul inimii poate produce complicații mai
mult sau mai puțin severe. Insuficiența cardiacă se poate complica cu:

 embolii sistemice din cauza stazei în cavitățile inimii sau în vasele

periferice,
 atac vascular cerebral (AVC) ischemic ca urmare a scăderii debitului
cardiac
 accidente hemoragice
 moartea subită.

9
 Obiective

1. Ameliorarea și augmentarea mecanismelor periferice de adaptare la efort;

2. Creșterea extracției arterio-venoase a oxigenului;
3. Ameliorarea vasodilatației arteriale;
4. Creșterea capacității de efort prin:
eliberarea, în cursul efortului fizic, a unui factor relaxant din endoteliul vascular,
care contracarează efectul vasoconstrictor simpatic, determinând vasodilatația și
creșterea debitului muscular;
intrarea întârziată în funcțiune a mecanismelor centrale de adaptare la efort,
creșterea presiunii în capilarul pulmonar va fi întârziată și va apărea la niveluri
mai mari ale efortului;
creșterea tardivă a nivelului sangvin al lactatului;
5. Împiedicarea decondiționării fizice a bolnavului peste limita impusă de
suferință cardiacă;
6. Creșterea capacității de efort, chiar într-o mică măsură

10
 Mijloace de tratament

 Pacemaker-ul bicameral, aparat ce imprimă ritmul atriilor și

vetriculilor, poate reprezenta o soluție pentru bolnavii cu insuficiență
cardiacă și probleme ale sistemului electric al inimii.
Medicii denumesc acest tratament resincronizare cardiacă. Studii
recente arată că peacemaker-ul bicameral îmbunătățește funcția cardiacă,
capacitatea de efort și calitatea vieții.
 Defibrilatorul cardioverter implantabil este un alt dispozitiv
promițător, adresat bolnavilor cu insuficiență cardiacă. Acesta "simte"
când numărul bătăilor inimii crește peste limita de siguranță și trimite un
impuls electric inimii aducând frecvența cardiacă la normal (frecvențe
cardiace rapide, precum tahicardia ventriculară , reprezintă o cauză
obisnuită de deces printre bolnavii cu insuficiență cardiacă).
 Medicul mai poate recomanda și oxigenoterapia în scopul reducerii
dispneei și creșterii capacitatii de efort a bolnavului.
 Pacienții trebuie să continue tratamentul pentru bolile asociate
(hipertensiune arteriala, diabet zaharat, boala coronariană) sau pentru
factorii agravanți ai insuficienței cardiace (febra, aritmia, anemia sau
infecția).
 Pacienții cu insuficiență cardiacă trebuie monitorizați periodic pentru a
evalua eficiența tratamentului și a face eventuale modificari ale terapiei în
scopul prevenirii agravării bolii și a complicațiilor.

Programul kinetoterapeutic

11
 Tratamentul se realizează printr-un program de gimnastică medicală
conceput de un kinetoterapeut și realizat sub supravegherea strictă a acestuia.
Gimnastica medicala cuprinde: exercițiu fizic, exerciții de respirație, posturări
etc.

Programul de recuperare medicală diferă în funcție de faza acută sau

cronică în care se află pacientul, de vârsta și posibilitatea de a putea executa
anumite mișcări, cât și de a menține anumite poziții de gimnastică, de istoricul
medical al acestuia.

În faza acută, fiind faza unde insuficiența cardiacă este mai severă,
exercițiile de recuperare medicală vor avea un nivel scăzut de intensitate și forță
(de exemplu: exerciții care antrenează membrele superioare și inferioare
asociate cu exerciții de respirație).
În faza cronică, mai exact momentul în care se cunoaște deja vechimea
afecțiunii, programul de recuperare va fi mai bogat în exerciții care ajută la
dezvoltarea capacității de efort, îmbunătățirea capaciății respiratorii, cât și
antrenarea și dezvoltarea contracției cordului.
Exercițiile vor crește atât ca număr, cât și ca nivel de dificultate.

Indicații
12
 Atitudinea și nivelul de participare la tratament a bolnavului cu
insuficiența cardiacă poate avea un impact deosebit asupra acestuia.

Faptul ca acesta se poate îngriji singur, are un rol benefic asupra psihicului
si starii de sanatate. Respectarea tratamentului, efectuarea de exerciții fizice, o
dietă corespunzătoare, sunt modificări ale stilului de viață ce vor controla
simptomele de insuficiența cardiacă și vor preveni agravarea bruscă a acesteia.

 limitarea ingestiei de sodiu și a lichidelor

 respectarea tratamentului prescris: nerespectarea acestuia poate duce la
agravarea bolii sau la apariția insuficienței cardiace acute
 un program regulat de exerciții fizice: va îmbunătății calitatea vieții și va
reduce rata evenimentelor cardiace nedorite
 reducerea greutății corporale la pacienții obezi printr-o dietă
corespunzătoare și exerciții fizice regulate
 renunțarea la fumat, deoarece acesta crește riscul pentru afecțiuni cardiace
și reduce capacitatea de effort
 evitarea abuzului de alcool
 folosirea unor trucuri pentru a ușura respiratia, precum ridicarea părții
superioare a corpului pentru a permite fluidelor să dreneze din plămâni.
 monitorizarea greutății corporale
 evitarea infecțiilor respiratorii prin vaccinare pentru pneumonie și gripă

evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene și a altor medicamente neprescrise

Concluzii

Insuficiența cardiacă este o afecțiune care nu poate fi vindecată, dar

care poate fi îmbunătățită.

13
 Din pacate, ea se înrăutățește cu timpul, însă cu ajutorul
medicamentelor și ale unor schimbări de viață, pacienții o pot controla.
Tratamentele pot reduce simptomele supărătoare ale insuficienței cardiace,
dar nu le pot elimina.

Ea poate cauza moartea, dezvoltându-se foarte rapid, dacă bolnavul nu

beneficiază de un tratament corect prescris și administrat.

Pacienții cu insuficiență cardiacă vor trebui să facă față pe tot parcursul

bolii, problemelor emoționale legate de limitarea capacității de efort ce ii vor
împiedica în abilitatea de a duce o viață activă.

Deoarece insuficiența cardiacă este o boală cu evoluție îndelungată,

pacientul va avea numeroase întâlniri cu diferiți medici și va trebui să învețe să
coopereze cu aceștia, în vederea obținerii celui mai bun tratament care să-i
permită să ducă o viață cât mai apropiată de normal.

14
 Bibliografie

1. Elemente de fiziopatologie și semiologie în kinetoterapie/Bogdan-

Alexandru Hagiu-Iași,Editura Universității “ Al.I.Cuza”,2014
2. Mic tratat de cardiologie-Carmen Ginghină,Editura Academiei Române-
București,2010
3. http://www.qreferat.com/referate/medicina/KINETOTERAPIA-IN-
INSUFICIENTA-259.php
4. http://www.csid.ro/boli-afectiuni/boli-cardio-vasculare/insuficienta-
cardiaca-ic-11881256/
5. https://www.scribd.com/doc/268272631/insuficienta-cardiaca
6. https://www.divahair.ro/sanatate/cardiologie/insuficienta_cardiaca_-
_simptome,_diagnostic_si_tratament
7. http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-
cardiaca_163
8. http://www.romedic.ro/insuficienta-cardiaca
9. https://www.edumedical.ro/cum-recunosc-insuficienta-cardiaca/
10. http://www.mediculmeu.com/tulburari-ale-sistemului-

cardiovascular/insuficienta-cardiaca/manifestarile-clinice-ale-
insuficientei-cardiace.php

15