INSUFICIENTA CARDIACA

DEFINIȚII, TERMENI

Definiție fiziopatologică: incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii nevoilor metabolice tisulare sau aceasta se realizează numai în condițiile unei presiuni de umplere crescute.

Definiție clinică:
clinică: sdr clinic caracterizat prin anomalii ale funcției VS și ale reglării neurohormonale, însoțite de intoleranță la efort, retenție lichidiană și scăderea supraviețuirii.
 INSUFICIENTA CARDIACA
DEFINIȚII, TERMENI

IC stângă: deficitul cordului stg, cu ↑ presiunii de umplere în VS, ↑ presiunii în AS și stază pulmonară.
IC dreaptă:
dreaptă: deficitul funcțional al cordului drept, cu stază venoasă sistemică.
IC globală:
globală: presiuni de umplere crescute în ambii ventriculi.
IC anterogradă:
anterogradă: manifestările clinice determinate de scăderea DC.
IC retrogradă:
retrogradă: manifestările date de creșterea presiunii venoase (pulmonare sau sistemice).
 INSUFICIENTA CARDIACA
DEFINIȚII, TERMENI

I ventriculară: alterarea funcției miocardului ventricular.

I congestivă:
congestivă: manifestări de congestie venoasă prin creșterea presiunii venoase periferice, cu/fără congestie pulmonară.
IC refractară:
refractară: IC care nu se mai ameliorează sub tratament.
IC hipodiastolică:
hipodiastolică: IC prin deficit de umplere cardiacă (PC, CMR).
 INSUFICIENTA CARDIACA
DEFINIȚII, TERMENI

IC sistolică: afectarea ejecției sg (prin diminuarea contractilității), cu manifestări clinice date de diminuarea DC.
IC diastolică:
diastolică: afectarea umplerii ventriculare (prin defect de relaxare în diastolă), urmată de creșterea presiunii venoase pulmonare sau sistemice.
IC acută:
acută: leziune cardiacă instalată brusc.
IC cronică:
cronică: boală cardiacă cu evoluție cronică ce afectează progresiv funcția cardiacă.
 INSUFICIENTA CARDIACA
DEFINIȚII, TERMENI

IC cu debit mic: în majoritatea bolilor cardiace, caracterizată prin vasoconstricție, extremități reci, paloare, cianoză.
IC cu debit crescut:
crescut: unele condiții clinice - tireotoxicoza, beri-beri, fistule av, b Paget, anemie, sarcină; extremități calde, presiunea pulsului mărită sau normală.
 INSUFICIENTA CARDIACA
ETIOPATOGENIE
Factorii cauzali - stările patologice care determină disfuncția cardiacă. Sunt greu de îndepărtat.
Factorii precipitanți - intervin pe parcursul bolii și o agravează. Pot fi identificați și corectați.

Factorii cauzali (primari) ai IC Factorii precipitanţi (agravanţi) ai IC

Suprasolicitarea fizică a cordului: Cardiaci: inflamaţii (endocardite,

stenoze valvulare, creşteri tensionale, miocardite), droguri inotrop-negative,
insuficienţe valvulare, şunturi ischemie miocardică, tulburări de ritm sau
intracardiace, şunturi extracardiace de conducere, leziuni mecanice acute
Scăderea eficienţei contracţiei: infarctul Extracardiaci: creşterea tensiunii
miocardic, cardiomiopatii arteriale sistemice sau pulmonare,
Împiedicarea umplerii cardiace: creşterea volemiei, sindroame
cardiomiopatii restrictive, pericardite hiperkinetice (febră, anemie,
constrictive sau exudative, mixom atrial, tireotoxicoză), necomplianţa pacientului
tahiaritmii cu frecvenţe mari
 INSUFICIENTA CARDIACA
FIZIOPATOLOGIE
Principala funcție a cordului este de pompă și se exprimă prin DEBITUL CARDIAC.
Parametrii determinanți ai DC:
– Frecvența cardiacă
– Presarcina
– Postcarcina
– Contractilitatea
 INSUFICIENTA CARDIACA
FIZIOPATOLOGIE

FC:
•modalitatea principală de ↑ a
DC, dar cu ↑ MVO2
•FC mari afectează umplerea
ventriculară prin scurtarea
diastolei

Presarcina:
•Tensiunea parietală de la
sfârșitul diastolei
•Depinde de VTD, PTD și
complianța ventriculară
•Alterarea unuia dintre acești
parametri crește presarcina → ↑
forței de contracție și a DC (cf
legii Frank Starling)
 INSUFICIENTA CARDIACA
FIZIOPATOLOGIE
Postsarcina:
•Tensiunea parietală sistolică
dezvoltată pentru a învinge
rezistența la curgere a sg
•Rezistența e dată de:
complianța vaselor mari,
rezistența arteriolară, volumul și
vâscozitatea sg.
•↓ postsarcinii ↑ ejecția
ventriculară și deci DC

Contractilitatea:
•Proprietatea fibrei musculare
de a se scurta generând
presiune
•Este influențată de tonusul
simpatic, substanțe inotrope si
concentrația Ca intracelular
 INSUFICIENTA CARDIACA
FIZIOPATOLOGIE
Factorii etiologici acționează negativ asupra parametrilor menționați: FC,
presarcina, postsarcina, contractilitatea
 INSUFICIENTA CARDIACA
FIZIOPATOLOGIE
Factorii etiologici acționează negativ asupra parametrilor menționați:
FC, presarcina, postsarcina, contractilitatea

Activarea mecanismelor compensatorii:

• SNS
• SRAA
• ANP
• BNP
• Vasopresină

Hipertrofie și dilatație cardiacă

Redistribuția DC spre orgnele preferențiale: cord, creier, rinichi
Modificări metabolice tisulare prin hipoxie cronică
 INSUFICIENTA CARDIACA
FIZIOPATOLOGIE
 INSUFICIENTA CARDIACA
FIZIOPATOLOGIE

Alterarea contractilității → disfuncție sistolică (ex infarct miocardic, cardiomiopatii)

Scăderea complianței ventriculare → disfuncție diastolică (ex CMR, PC)
Frecvent - disfuncție mixtă
 INSUFICIENTA CARDIACA
TABLOU CLINIC
1. INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ
Dispneea - simptom dominant
– Prin ↑ PCP; la PCP > 30 mmHg apare EPA
– Este direct prop cu severitatea IC
– Clasificarea NYHA
– Dispneea de repaus
– Ortopneea
– EPA
Tusea
Hemoptizia
Astenia
Respirația Cheyne-Stokes
 INSUFICIENTA CARDIACA
TABLOU CLINIC
1. INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ
Ex clinic
Ex general:
– Ortopnee, paloare, cianoză, transpirații, ↑ G
– Pulmonar: raluri subcrepitante bazal, submatitate
Ex cordului:
– Tahicardie, șoc apexian deplasat la stg și în jos, ↑ matității cardiace (nu în CMR, PC, CMH)
– Z3, SS de IM organo-funcțională, Z2P accentuat
– TA mică, puls diminuat sau alternant
 INSUFICIENTA CARDIACA
TABLOU CLINIC
2. INSUFICIENȚA CARDIACĂ DREAPTĂ
Simptome:
– Det de staza sistemică: hepatalgii, balonări, grețuri, anorexie
– Astenie, oligurie, dispnee
Ex general:
– Cianoză rece, generalizată, edeme declive sau generalizate, subicter/icter
– Hepatomegalie de stază moale, dureroasă, margini rotunjite; la dezv fibrozei - consistență fermă
– Revărsate pleurale, peritoneal, pericardic
– Jugulare turgide
Ex cordului:
– Pulsații VD epigastrice (Harzer), deplasarea șocului apexian
– Galop VD, SS de IT
 INSUFICIENTA CARDIACA
TABLOU CLINIC
3. INSUFICIENȚA CARDIACĂ GLOBALĂ
Simptome:
– Ale ambelor forme
– Odată cu instalarea IC dr dispneea se poate ameliora
Afecțiuni cu IC globală de la început: miocardite, CM
IC dr izolată: CPC, HTPP, valvulopatii ale inimii drepte
Cel mai frecvent - IC stg ulterior cu decompensare globală
 INSUFICIENTA CARDIACA
EXAMENE PARACLINICE
Ex radiologic toracic:
– Cardiomegalie; cord normal în IC diastolică sau în CMR, PC
– Staza pulmonară: accentuarea desenului venos, predominant subclavicular (liniile Sylla), imagini reticulare, linii Kerley B, edem alveolar (opacități alveolare confluente cu aspect de ”aripi de liliac”)
– Diam AP dr: semn de HTP
ECG:
– Modif nespecifice, sugereaza etiologia
Ecocardiografia
Det presiunii venoase: cu manometrul Claude. VN: 9-12 cm H2 O
Explorări izotopice: fcț sistolică, diastolică
Cateterism cardiac, angiocardiografia - în eventualitatea unei intervenții
 INSUFICIENTA CARDIACA
COMPLICAȚII
Insuficiențe de organ (rinichi, ficat, creier), tromboze, necroze (cerebral, coronar, mezenteric)
Tromboze, embolii sistemice sau pulmonare
Ciroza hepatica de cauză cardiacă
Infecții pulmonare
Aritmii, MS
Cașexie cardiacă
Diselectrolitemii
INSUFICIENTA CARDIACA
 EXAMENUL ARTERELOR
DETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALE
 EXAMENUL ARTERELOR

DETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALE

TA diferențială între brațe > 10 mmHg → obstrucții de A subclaviculară sau trunchi brahiocefalic sau furt vertebral
TA se det și la mb inf: coapse, gambe
TAS la mb inf este > ca TAS la mb sup cu până la 20 mmHg
TAD este similară la mb sup și inf
În IAo TAS la A poplitee > cu peste 20 mmHg ca la braț (semnul Hill)
TAS la mb inf < ca la mb sup: CoAo, BAP
 EXAMENUL ARTERELOR
DETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALE LA MB INF
 EXAMENUL ARTERELOR
EXAMINAREA ARTERELOR SUPERFICIALE
Extremitatea cefalică:
– A carotidă
– A facială
– A temporală
Membre superioare:
– A brahială
– A radială
– A cubitală
Membre inferioare:
– A poplitee
– A tibială posterioară
– A pedioasă
 EXAMENUL ARTERELOR

INSPECȚIE
Pulsații ale arterelor mari superficiale sincrone cu cordul
”Dansul arterial”: pulsații arteriale ample; în IAo, bradicardii importante, ats (prin creșterea rigidității). Ex la carotide
”Semnul cordonului de sonerie”: traseu sinuos al arterelor cu pulsații ample. În b Horton se asociază și durere.
Uneori - anevrisme arteriale superficiale
 EXAMENUL ARTERELOR

PALPARE
Normal: elastice, se deprimă la compresiune
În ats - greu compresibile (”în pană de gâscă”)
Anevrisme arteriale: palpare de dilatații pulsatile
”Tril arterial”: echivalent palpator al suflului arterial, reprezintă vibrația sistolică a peretelui arterial
 EXAMENUL ARTERELOR

PULSUL ARTERIAL = unda care se palpează la nivelul arterelor ca urmare a activității cardiace
Factorii determinanți ai caracterelor pulsului arterial:
– Volumul-bătaie al VS
– Viteza de ejecție
– Complianța sistemului arterial
– Combinația dintre undele de presiune anterograde și reflectate asupra peretelui arterial
 EXAMENUL ARTERELOR
SFIGMOGRAMA CAROTIDIANĂ = înregistrarea pulsului carotidian prin metoda
mecanografică

Panta ascendentă (anacrotă)

Panta descendentă
Incizura dicrotă
 EXAMENUL ARTERELOR
CARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL
1. Frecvența:
– N: 60 - 100/min; tahicardie: > 100/min; bradicardie: < 60/min
– Situații cu frecvență crescută a pulsului: efort fizic, emoții, sarcină, stări febrile (la 1o - ↑ cu 10 - 12/min), endocardite, pericardite, miocardite - creștere mai mare a F
– În FiA, FlA - deficit de puls
– Bradicardie: blocuri av, miocardite, difterie
2. Regularitatea sau ritmicitatea:
– N: regulat
– Neregulat: FiA, FlA, aritmie atrială haotică
– ES -”bătăi premature”
– Neregulat prin absența unor bătăi: BAV gr II
 EXAMENUL ARTERELOR
CARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL
3. Simetria și sincronismul:
– N: pulsațiile de ambele părți sunt simetrice și survin concomitent (sincrone)
– Diminuarea pulsațiilor de partea afectată = asimetrie
– Întârzierea apariției pulsului = asincronism. Ex: anevrism de Ao, compresiuni arteriale prin tumori sau adenopatii
4. Volumul sau amplitudinea:
– Dependent de Volumul Sistolic și de TA diferențială
– ”pulsus magnus” = puls cu volum crescut: IAo, BAV cu bradicardie, PCA, fistulă av
– ”pulsus parvus”= puls cu volum redus: SAo, SM severă, IC, colaps (stări cu DC redus)
 EXAMENUL ARTERELOR
CARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL
5. Tensiunea sau duritatea:
– Dată de presiunea necesară pentru comprimarea arterei; depinde de TAD
– Pulsul dur (”pulsus durus”): stări cu TAD mare (GN, sarcină)
– Pulsul poale (”pulsus mollis”): stări cu DC redus (IC, colaps), anemii, febră
– Artere necompresibile: vârstnici, prin ats
6. Celeritatea sau viteza de ascensiune:
– Depinde de TA diferențială
– Viteză rapidă de ascensiune a undei - stări hiperdinamice: IAo, fistulă av, PCA, anemii, b Paget, ciroză hepatică
– Viteză redusă de ascensiune: SAo
 EXAMENUL ARTERELOR
TIPURI DE PULS

Normal:

SAo:
”parvus et tardus” =
amplitudine și V de
ascensiune ↓, aspect de
platou
 EXAMENUL ARTERELOR
TIPURI DE PULS

Normal:

IAo:
”celer et altus” (pulsul
Corrigan) = amplitudine
mare, ascensiune
sistolică rapidă, cădere
în diastolă
 EXAMENUL ARTERELOR
TIPURI DE PULS

Normal:

CMHO:
”bisferiens” (pulsul
dublu) = două unde în
sistolă; asociat cu
dedublarea Z1
 EXAMENUL ARTERELOR
TIPURI DE PULS

Normal:

DC redus:
”dicrot” = două unde, a
doua după incizura
dicrotă, fiind undă dicrotă
amplă: septicemii, stări
de DC redus
 EXAMENUL ARTERELOR
TIPURI DE PULS
Puls alternant:
Succesiune regulată de
două unde, una mai
amplă, alta mai slabă,
asociată cu alternanță
electrică (QRS mai
amplu urmat de QRS
mai slab

Puls paradoxal (Kusmaul):

↓ TA în inspir față de expir cu >
20 mmHg, cu dimiuarea până la
dispariție a amplitudinii pulsului:
tamponadă cardiacă,
pneumotorax, PC,
tromboembolism sever
 EXAMENUL ARTERELOR
ASCULTAȚIA ARTERELOR
N: curgere laminară, fără sufluri. Suflurile arteriale pot fi:
Cu origine în artere:
– stenoze arteriale ce det curgere turbulentă
Se ascultă deasupra zonei de stenoză, iradiază pe vas
Caracter de ejecție
Apar la stenoze peste 50%
Intensitatea suflului nu este proporțională cu severitatea stenozei; la stenoze foarte strânse suflul nu se mai aude
– Alte cauze de sufluri: anevrisme,
anevrisme, fistule av,
av, CoAo
Propagate de la cord: SAo, IAo
SDR DE ISCHEMIE PERIFERICĂ CRONICĂ

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

TROMBANGEITA OBLITERANTĂ

ARTERITA TAKAYASU

BOALA HORTON

ALTE VASCULITE
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
Definiție: afecțiune determinată de progresia ats arterelor mari și mijlocii cu obliterarea acestora.
Factorii de risc - cei ai ats:
– Fumat
– HTA
– DZ
– Hipercolesterolemie
– Hiperfibrinogenemia
– Proteina C reactivă crescută
– Hiperhomocisteinemia
Fiziopatologie: dezechilibru între aportul redus de O 2 și substanțe nutritive la nivel muscular scheletic și cerere, mai ales la efort.
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
SIMPTOME:
Claudicația intermitentă = durere ca o crampă, constricție, greutate la gambă, coapsă, fesă, care duce la oprirea efortului, ceea ce ameliorează durerea. Localizare:
– Fesă, șold, coapsă: obstrucția Ao sau a iliace; asocierea cu impotență sexuală și atrofie musculară a mb inf - sdr Leriche
– Gambe: obstrucția a femurale sau poplitee
– Picior: a tibiale, a peronieră
– La mb superioare: a subclaviculară → umăr; a axilară → braț; a brahială → antebraț
– Ocluzia ACC sau ACE → claudicație de maseter sau temporal
Durerea de repaus - în ischemia critică: permanentă, asociată cu parestezii, ameliorată în poziție declivă
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
EXAMENUL FIZIC:
Ex arterelor periferice: palpare, ascultație
Teste de postură pt ischemia mb inf:
– Testul ischemiei de ridicare (Buerger)
– Testul de declivitate (Allen-Ratschow) și al reumplerii venoase: N: recolorare în 5 - 10 sec prin hiperemie și reumplere venoasă în 7 - 15 sec. In ischemie cronica timpii ↑
– Nu au valoare în prezența insuficienței venoase cronice

Timpul de Timpul de reumplere

Artera afectată Testul Buerger
recolorare venoasă

Aorta, a. iliace Paloare pe tot membrul inferior 20 – 25 sec Peste 30 sec

A. femurale Paloare în ½ inferioară a 25 – 30 sec Peste 30 sec
coapsei, gambe şi picioare
Arterele gambei Paloarea piciorului 45 – 60 sec Peste 1 minut
A. tibială anterioară Paloarea porţiunii superioare a 45 – 60 sec Peste 1 minut
piciorului
A. tibială posterioară Paloarea călcâiului 45 – 60 sec Peste 1 minut
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
EXAMENUL FIZIC:
Teste de postură pt ischemia mb superioare:
– Ridicarea deasupra capului + închiderea-deschiderea mâinilor de 10 ori
– Ischemie severă: paloarea întregii palme
– Ischemia unui teritoriu: paloare segmentară
– Paloare la unul sau mai multe degete: obstrucție sub arcada palmară
– Testul Allen:
În obstrucția a radiale sau cubitale sub articulația pumnului
– Testul de evidențiere a ischemiei în sdr de traversare toraco-brahială (Addson):
În sdr de defileu costo-clavicular: compresiunea a subclaviculare det dispariția pulsului la a radială, iar în regiunea supra sau subclaviculară se ascultă un suflu sau tril
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
EXAMENUL FIZIC:
Examinarea mb inferioare:
– Atrofie musculară, dispariția pilozității, paloare, piele subțire și uscată, unghii îngroșate și friabile
– Ischemie severă: tegumente reci peteșii, cianoză/paloare, ulcerații, gangrenă, mai ales în zone de presiune (fața
plantară a regiunii metatarsiene sau călcâi)
BAP – gangrena uscata
BAP – atrofie si paloare
tegumentara
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
Stadializarea BAP - clasificarea Fontaine:

Stadiul I Asimptomatic

Stadiul II Claudicaţie intermitentă

IIa Claudicaţie la peste 200 m

II b Claudicaţie la mai puţin de 200 m

Stadiul III Durere de repaus şi nocturnă

Stadiul IV Gangrena, necroza

 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
Categorii clinice de ischemie periferică cronică

Grad Categorie Descriere clinică

0 Asimptomatic, dar cu modificări hemodinamice

I 1 Claudicaţie uşoară
2 Claudicaţie moderată
3 Claudicaţie severă
II 4 Durere de repaus
5 Pierderi tisulare mici: ulcer aton, gangrenă focală
III 6 Pierderi tisulare importante, deasupra articulaţiei
tarsometatarsiene, ireversibile
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
EXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂ
Indexul de presiune sistolică sau indicele gleznă-braț:

•Normal: > 1
•Ischemie: < 0,9
•Ischemie simptomatică: 0,8
- 0,5
•Ischemie critică: < 0,5
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
EXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂ
Testul de efort la covor rulant:
rulant:
– Distanța de claudicație
– Distanța totală de mers până la durere severă
Ultrasonografia Doppler duplex
– Met noninvazivă cu cea mai mare acuratețe în evaluarea arterelor distale
 BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
EXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂ
Angiografia cu substanță de contrast :

Stenoze multiple ale a

fem superficiale,
trunchiului
tibioperonier și a tibiale
posterioară
 TROMBANGEITA OBLITERANTĂ
Etiologie necunoscută, afectează a mijlocii și mici cu obliterarea lor
Poate prinde a mb inferioare, superioare, mai rar cerebrale, coronare, mezenterice, pulmonare
Morfopatologic: tromboză obliterantă și infiltrat inflamator al peretelui vascular
B tineri, sub 45 ani, fumători
Simptome: claudicație, durere de repaus, ulcere digitale, fenomene Raynaud, tromboflebite superficiale migratorii
Pulsații absente la a afectate
TROMBANGEITA OBLITERANTĂ

Leziuni asimetrice cianotice și necrotice

ale degetelor. Degetul V al piciorului drept
a fost amputat
 ARTERITA TAKAYASU
Vasculită de cauză necunoscută care apare la persoane tinere și afectează aorta și ramurile ei principale
Femei, 25 ani
Morfopatologic: infiltrate cu mononucleare în peretele vascular cu extensie în lumen, cu dezvoltare de stenoze vasculare și anevrisme
Simptome: claudicația, mai ales la mb superioare
Obiectiv: asimetrii de puls (”boala fără puls”), de TA, sufluri arteriale
Anevrisme - mai ales în porțiunea inițială a aortei
Pot fi afectate a coronare, cerebrale, renale → prognostic rezervat
 BOALA HORTON
Sau arterita cu celule gigante a vârstnicului sau arterita cu celule gigante
Boală inflamatorie granulomatoasă ce afectează a de calibru mare sau mediu, la persoane peste 50 ani
Clinic: cefalee, durere la nivelul scalpului și pe teritoriul a temporale, pierdere bruscă a vederii, durere la nivelul mușchilor masticației
Răspunde la corticoterapie
 SDR DE ISCHEMIE PERIFERICĂ ACUTĂ
Obstrucție acută a fluxului la mb sup sau inf cu apariție de leziuni musculare și cutanate acute. Severitatea lor depinde de localizarea ocluziei și de circulația colaterală
Clinic: cei cinci ”p”:
– Pain
– Pulselessness
– Palor
– Paresthesias
– Paralysias
Cauze:
– Embolie arterială: FiA, valvulopatii, IC, CIC, HTA, infarct miocardic cu tromboză de VS, anevrism VS, embolii paradoxale prin DSA, mixom AS
– Tromboza in situ: pe fondul unei BAP ats prin ruptura unei plăci
– Rar: disecție arterială, traumatisme
 SDR RAYNAUD
Modificări de culoare temperatură locală care interesează degetele mâinilor simetric.
Apar în crize care evoluează în trei faze:
– Faza sincopală: expunere la rece (imersie în apă la 15-180 timp de 15 - 30 min - paloare prin spasm arterial, durere și scăderea temperaturii locale
– Faza asfixică: cianoză prin spasm și dilatarea venulelor
– Faza de hiperemie reactivă: eritroză prin dilatarea rețelei arteriolo-capilare
SDR RAYNAUD
 SDR RAYNAUD

Sdr Raynaud:
paloarea mâinii drepte
(boală de colagen)

Sdr Raynaud: sus: zone de paloare la

expunere la rece; jos: faza cianotică la
stg comparativ cu colorație normală la dr
 EXAMENUL VENELOR
Clinic se poate evalua sistemul venos superficial, prin inspecție, mai puțin palpare și ascultație
Se apreciază: gradul de umplere, circulația colaterală, aspecte patologice, pulsul venos
Normal: rețea albăstruie vizibilă subcutanat, depresibilă
Gradul de umplere:
– Variabil: de la vene goale (aspect de șanțuri pe tegumente) la vene pline sau turgide
– Turgescența poate fi
Localizată (obstrucții localizateprin tromboză sau compresiune extrinsecă)
Generalizată: IC dreaptă
Turgescența jugularelor: I, II, III
 EXAMENUL VENELOR
Circulația colaterală:
– Dezvoltarea unei rețele venoase între două teritorii venoase mari datorită obstrucției parțiale sau totale a unui trunchi venos (VCS, VCI, VP)
– Circulația de tip cavo-cav superior:
superior: obstr VCS - trei variante:
Obstrucție deasupra v azygos:
azygos: 1/3 sup torace, regiunea scapulară, rădăcina mb sup, cianoza pomeților, buzelor, urechilor, nasului, gâtului, umerilor, brațelor, edem ”în pelerină”, erupții peteșiale
Obstrucție la locul vărsării v azygos:
azygos: se adaugă stază limfatică și chilotorax drept
Obstrucție sub vărsarea v azygos:
azygos: se adugă hepatomegalie, ascită, edeme la circulația de tip porto-cav superior
 EXAMENUL VENELOR

Sdr de VCS: edem asimetric

al mâinilor (neo
bronhopulmonar cu
compresiune de VCS)
 EXAMENUL VENELOR
Circulația colaterală:
– Circulația de tip cavo-cav inferior:
inferior: compresiuni prin formațiuni abdominale sau din micul bazin; evidențiată pe flancuri și părțile laterale ale toracelui
– Circulația de tip porto-cav:
porto-cav: hipoplazie de venă portă și persistența permeabilității venei ombilicale: dilatarea v periombilicale și epigastrice, cu dispoziție radiară ”cap de meduză”, uneori cu suflu venos continuu
– Circulația profundă de tip porto-cav superior și inferior:
inferior: în HT portală, cu varice esofagiene, hemoroidale, anastomoză între venele renale și plexul venos retroperitoneal
 EXAMENUL VENELOR

Sdr de hipertensiune
portală: circulație
colaterală
abdominală, hernie
ombilicală
 EXAMENUL VENELOR
Vene de aspect patologic:
– Varice superficiale:
superficiale: vene dilatate la mb inf pe teritoriul safenei interne și externe
– Lacis:
Lacis: dilatații varicoase la baza toracelui la emfizematoși
– Semnul Turban:
Turban: dilatații varicoase la baza toracelui la copii cu apenopatii mediastinale
– Flebita:
Flebita: inflamația venelor superficiale; organizarea fibroasă a trombilor în timp și calcificarea lor - fleboliți = formațiuni dure, ovalare, de 1 cm
– ” flebita Mondor”
Mondor” = flebita venei axilare superficiale: cordon roșu, dur, cald, dureros
– Trombozele venoase profunde:
profunde: edem al mf inf, cianotic, cu vene superficiale dilatate. Asocierea cu afectarea arterială = ” flegmatia coerulea dolens”:
dolens”: edem dur, cianotic, rece al mb inf
– Insuficiența venoasă cronică:
cronică: dermita ocră, ulcere trofice
 EXAMENUL VENELOR

Varice mb inferioare
 EXAMENUL VENELOR

Fiziopatologia I.V.C.

Insuficienţă
valvulară Afectarea peretelui
Malformaţii vasculare venos

Ereditate IVC= Boală multifactorială Factori

hormonali

Obezitate Viaţă sedentară

Afectări articulare,
malformaţii ale membrelor
inferioare

Ramelet AA. Phlebology: the Guide. Elsevier;1999.

 EXAMENUL VENELOR

Clasificarea I.V.C. (CEAP)

Clasa 0: Simptome (tensiune în gambe, crampe musculare, parestezii),
fără semne vizibile/palpabile de boală venoasă;
Clasa 1: Simptome şi vene telangiectazice sau reticulare;
Clasa 2: Simptome şi vene varicoase;

Clasa 3: Simptome şi edem;

Clasa 4: Simptome şi modificări tegumentare superpozabile bolii

venoase (ex.: pigmentaţii, eczemă, lipodermatoscleroză);

Clasa 5: Simptome, modificările tegumentare menţionate şi ulceraţii

vindecate;
Clasa 6: Simptome, modificări tegumentare şi ulceraţii active.

Abenhaim L. Phlebology. 1999; 14 (suppl 1):1-126.

 EXAMENUL VENELOR

Stadiile CEAP
 EXAMENUL VENELOR
Pulsul venos:
– La nivelul venelor jugulare, dă informații privitoare la cordul drept
– ”a”: contracția atrială
– ”c”: debutul contracției VD sau închiderea VT
– ”x”: sistola VD, golirea sg din v jugulare în AD
– ”v”: ↑ presiunii în AD, deschiderea VT și începutul golirii AD în VD
– ”y”: umplerea rapidă a VD
 EXAMENUL VENELOR
Pulsul venos în IT:
– Creșterea presiunii venoase, unda ”v” proeminentă, ”y” adâncă și ”x” absentă
 EXAMENUL VENELOR
Pulsul venos în PC:
– ”y” adâncă urmtă de creștere bruscă a presiunii odată cu umplerea ventriculară
 EXAMENUL VENELOR

Creșterea paradoxală a presiunii pulsului în PC, ST (semnul Kussmaul)

FiA: absența ”a” și ”x”
 SEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICE
Capilarele limfatice: pereti subțiri ce permit accesul proteinelor și particulelor interstițiale → se unesc în vase mai mari ce drenează în canalul toracic
Limfedemul: primar sau secundar
Limfedemul primar:
– Prin agenzia, hipoplazia sau obstrucția vaselor limfatice
– Asocieri: sdr Turner, sdr Noonan (variant masculina a sdr Turner), sdr unghiilor galbene, limfangiectazia intestinală, limfangiomatoza
– Mai frecvent la femei
– Trei tipuri:
Limfedem congenital (transmitere AD cu penetranță variabilă), apare imediat după naștere
Limfedem precoce - la pubertate
Limfedem tardiv - după 35 ani
 SEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICE
Limfedemul secundar:
– Prin lezarea canalelor limfatice: infecții bacteriene (streptococice), tbc, neoplazii (neo prostată, limfoame), filarioză, intervenții chirurgicale, radioterapie
Clinic:
– Nedureros în absența inflamației (limfangita), dar cu senzație de greutate în picior
– La mb inf: inițial la picior, apoi progresează
– În stadii precoce: moale, depresibil; ulterior: indurat, nedepresibil
– Tegumente palide, pori reliefați, cu aspect de ”șoric”
– Accentuat de ortostatism, efort fizic, inflamații, factori hormonali; redus de poziția proclivă și repaus
– Stadii tardive: ulcerații, limfangită, tulburări trofice
 SEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICE

Sdr unghiilor galbene:

galbene: limfedem + chilotorax recidivant + unghii galbene
Limfangiom:
Limfangiom: papule de culoare roșie pe suprafața zonei de limfedem
Limfangiosarcom:
Limfangiosarcom: maculă roșie-purpurică
Limfangiom chistic:
chistic: localizat latero-cervical, axilar, pelvin, inghinal, sacrat