SEMIOLOGIA APARATULUI

RESPIRATOR
Examinarea pacientului cu afecţiune respiratorie:
• Anamneza: date generale, simptome
• Examenul fizic
• Explorări specifice
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Vârsta:
Sugar şi copil mic: infecţiile căilor aeriene superioare:
rinofaringite, traheobronşite, bronhpneumonii
Copii: pneumonii (virale, bacteriene), astm bronşic
alergic, boli cu transmitere genetică (mucoviscidoza,
deficit de alfa 1-antitripsină, traheobronhomegalia)
Adulţi tineri: pneumonii (virale, bacteriene), tbc
pulmonară, astm bronşic, pleurezia tbc, sarcoidoza
Adulţi peste 50 ani: BPOC, neo bronhopulmonar,
pneumoconioze
Sexul:
B: neo bronhopulmonar, bronşita cronică, emfizemul
F: HTP, boala venoocluzivă pulmonară
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Istoricul bolii:
Debutul:
– Acut: pneumonii, abces pulmonar, embolie pulmonară,
pneumotorax
– Subacut/insidios: tbc, bronşită cronică, bronşiectazie, neo
– Inaparent: emfizem, fibroze, chist hidatic pulmonar
Evoluţia:
– Ondulantă, cu perioade de acutizare separate de acalmie –
astm bronşic
– Cronică cu agravări intermitente – bronşita cronică, emfizem,
bronşiectazie
Antecedente personale fiziologice:
Risc crescut de infecţii respiratorii în sarcină şi lehuzie (prin
imunitate redusă)
Astmul bronşic se poate agrava sau ameliora la pubertate sau
sarcină
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Antecedentele personale patologice.
Teren atopic – frecvent prezent în astmul bronşic, cu manifestări
ca urticarie, edem Quinke, conjunctivite alergice, rinita alergică,
traheobronşita spastică
Afectarea pulmonară din IC stg (plămânul de stază), I renală
(plămânul uremic) predispune la suprainfecţii pulmonare
Organism imunodeprimat → infecții cu germeni oportunisti. Ex în
stări de cașexie, neoplazii, SIDA, etilism cronic, DZ, insuficiență
hepatică, renală
Deformațiile toracice (congenitale sau dobândite - posttraumatic,
intervenții chirurgicale) → afectarea ventilației și perfuziei → CPC
Existența unui neoplasm (mamar, digestiv, hepatic, renal) → risc
de MTS pulmonare
Efecte secundare ale unor terapii asupra funcției pulmonare:
– Terapia imunosupresivă, chimioterapia → risc infecțios crescut
– Afectarea parenchimului pulmonar: amiodarona, radioterapia
– Afectarea căilor aeriene: betablocante (bronhospasm), IECA (tuse)
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Antecedentele heredocolaterale
Prezența TBC în familie → risc de contaminare
Boli cu transmitere genetică: mucoviscidoza deficitul de alfa1-
antitripsină, astmul bronșic, plămânul polichistic

Condiții de viață și de muncă

FUMATUL - factor de risc major pentru neoplasm
bronhopulmonar, bronșita cronică, emfizem pulmonar
– De notat: numărul de ani de fumat, nr de țigarete pe zi, intervalul de
abstinență la cei care au renunțat la fumat.
– Renunțarea la fumat are efecte bune: scade riscul de cancer
pulmonar proporțional cu nr de ani de la înterupere, afectarea
funcțională pulmonară este mai redusă odată cu înaintarea în vârstă
– Fumatul pasiv - factor de risc pentru aceleași afecțiuni
Etilismul cronic, alimentația proastă, condiții rele de locuit cresc
riscul de infecții tbc sau alți germeni oportuniști
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Condiții de viață și muncă
Medii de lucru favorizante, cu expunere la pulberi, mediu umed,
variații termice mari

Mediu de lucru Afecţiunea bronho-pulmonară

Pulberi anorganice
Industria azbestului Azbestoză (fibroză interstiţială difuză), cancer
pulmonar, mezoteliom pleural
Lucrătorii din mine, cariere de piatră, Silicoză (boală fibronodulară pulmonară difuză)
siderurgie
Industria cărbunelui Pneumoconioză (afectare fibronodulară)
Industria aliajelor, ceramicii, Berilioză (pneumonie interstiţială cronică)
electronicii (expunere la beriliu)
Mediu cu solvenţi Astm bronşic, cancer pulmonar
Pulberi organice
Industria textilă (bumbac, in, cânepă) Astm bronşic, bronşite cronice
Zootehnie Alveolite alergice exogene („plămânul
fermierilor”)
ANAMNEZA - SIMPTOME

DUREREA TORACICĂ
DISPNEEA
TUSEA
EXPECTORAȚIA
HEMOPTIZIA
 DUREREA TORACICĂ
Simptom foarte frecvent, cu cauze multiple: cardiacă,
vasculară, pulmonară, digstivă, parietală, neurologică

Cauza Afecţiuni
Cardiacă Boala coronariană, stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică,
pericardita
Vasculară Disecţia de aortă, embolismul pulmonar, hipertensiunea
pulmonară.
Pulmonară Pneumonii, pleurezii, traheobronșită, pneumotorax, tumori,
mediastinită sau emfizem mediastinal
Gastrointestinală Reflux gastroesofagian, spasm esofagian, sindrom Mallory-
Weiss, boala ulceroasă, afecţiuni biliare, pancreatită
Musculoscheletică Artroză cervicală, artrită de umăr sau coloană, inflamaţia
articulaţiilor condro-costale, crampe ale mușchilor intercostali,
bursită subacromială
Alte cauze Afecţiuni ale sânului, tumori de perete toracic, herpes zoster,
tulburări afective
 DUREREA TORACICĂ

Durerea toracică de cauză pleuro-pulmonară poate fi:

Acută
Progresivă

JUNGHIUL = durere acută, bruscă, de intensitate mare,

localizată la nivelul toracelui, asemănată cu o ”lovitură
de pumnal”, accentuată de inspir, tuse, strănut,
palpare locală.
 DUREREA TORACICĂ
Tipuri de junghi sau durere acută în diferite afecțiuni
pleuropulmonare
Afecţiunea Caracteristici
Durerea din Durere transfixiantă, localizată submamelonar, precedată de frison
pneumonie unic, urmat de febră, polipnee, tuse cu expectoraţie ruginie
Durerea Durere retrosternală difuză, puţin intensă, percepută ca arsură,
traheobronşică accentuată de tuse. Apare în traheobronşite acute, corpi străini
aspiraţi, tumori
Durerea Durere intensă, transfixiantă (junghi pleural), bine delimitată, frecvent
pleurală submamelonar, accentuată de mişcări respiratorii, tuse, presiune
asupra toracelui; pacientul preferă decubitul de partea sănătoasă.
Este prezentă în pleurite, pleurezii, boli pulmonare cu inflamaţie
pleurală (pneumonii, infarct pulmonar, pneumotorax, cancer cu
invazie a pleurei parietale)
Durerea Durere la baza hemitoracelui, în semicentură, cu iradiere
diafragmatică supraclaviculară (explicată de inervaţia senzitivă prin nervul frenic a
pleurei diafragmatice)
Pleurezia Durere în zona corespunzătoare proiecţiei scizurii (aspect „în eşarfă”)
interlobară
 DUREREA TORACICĂ

Dureri de intensitate medie sau lent progresive:

neoplasm bronhopulmonar, bronhopneumonii, bronșite
acute

Afecțiuni pulmonare care evoluează fără durere

toracică: astm bronșic, emfizem pulmonar, bronșite
cronice, bronșiectazia, pneumoconioze, fibroze
pulmonare, tbc, cancer bronhopulmonar
 DUREREA TORACICĂ

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ CARDIOVASCULARĂ:

D CORONARIANĂ: cauză frecventă de D toracică
– D anginoasă: retrosternală, sub formă de apăsare, constricție,
gheară, arsură, este arătată cu toată palma sau pumnul;
iradiază în mandibulă, mb superioare pe marginea cubitală; de
tip centrifug (retrosternal cu iradiere periferică) sau centripet
(incepe la periferie și iradiază spre stern); declanșată de efort
fizic, stress, mese abundente; durata scurtă (2 - 5 min) ,
cedează la oprirea efortului sau la NG sublingual; simptome
asociate: dispnee, palpitații, anxietate, senzație de moarte
iminentă
– D din IMA: localizare retrosternală sau epigastrică, intensitate
mare, apare în repaus sau după efort intens, durata peste 30
min, nu cedează la NG; simptome: transpirații, greață,
vărsături
 DUREREA TORACICĂ
DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ CARDIOVASCULARĂ:
D AORTICĂ: în disecția de aortă; intensitate mare,
localizare anterioară, iradiere interscapulară, puls
asimetric, pierderea cunoștinței; ecg atipică
D DIN PERICARDITA ACUTĂ: retrosternală,
persistentă, accentuată de inspir, tuse, deglutiție,
febră, dispnee

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ DIGESTIVĂ:

D ESOFAGIANĂ: arsură retrosternală, disfagie,
regurgitații acide; accentuată de unele alimente,
calmată de antiacide. În RGE, HH
D DIN ULCER GD, boli ale căilor biliare, pancreatită:
mai rar dureri toracice
 DUREREA TORACICĂ
DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ: accentuate
de mișcări respiratorii, tuse, compresiune locală

Originea durerii Caracteristici

1. Durerile tegumentare Localizate; apar în traumatisme, furunculi, leziuni
cutanate
2. Durerile musculare Localizate în zona afectată, de intensitate variabilă,
iradiază în dermatoamele corespunzătoare. Apar
posttraumatic, în unele infecţii generalizate (trichineloza)
sau în miozite
 Pleurodinia Durere vie laterotoracică, accentuată de mişcări sau
palpare
 Pleurodinia epidemică Miozită febrilă determinată de virusul Coxsackie grup B
(boala Bornholm)
 Sindromul Mendlowitz Durere de efort în micul pectoral, cu prinderea umărului,
fără iradiere în braţ
 DUREREA TORACICĂ
DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ:

Originea durerii Caracteristici

3. Durerile osteoarticulare
 Fracturi costale
 Osteomielita
 Metastaze, leucemii
 Sindrom Tietze
 Spondiloză
Apar în condiţiile prinderii periostului
Dureri localizate, în punct fix, cracmente osoase prin
mobilizarea capetelor osoase
Durere surdă, de lungă durată
Durereri localizate, preced modificările radiologice
Inflamaţia articulaţiilor condrocostale; dureri anterioare,
accentuate de presiune, tumefacţia articulară
Dureri cu caracter de nevralgie intercostală
 DUREREA TORACICĂ
DURERILE TORACICE DE CAUZĂ PARIETALĂ:

Originea durerii Caracteristici

5. Dureri radiculare Iritarea sau inflamarea rădăcinilor sau nervilor intercostali
(nevralgice)
 Nevrita Dureri iradiate pe traiectul nervilor, accentuate de
compresia punctelor dureroase ale lui Valleix (spaţiile
intercostale paravertebral, pe linia axilară medie şi
paramedian). Durerile se accentuează la mişcarea
coloanei, respiraţie, tuse
 Zona Zoster Infecţia ganglionului spinal cu virusul varicela zoster;
erupţie veziculoasă pe traseul nervului, cu durere intensă
6. Dureri mamare Mastite, tumori
 Mastodinia Durere cu evoluţie lungă (ani), accentuată premenstrual,
în mastoza fibro-chistică
 DISPNEEA

DEFINIȚIE: percepția anormală a greutății în respirație.

Termeni de descriere a senzației: sete de aer, respirație

grea, lipsă de aer, sufocare, oboseală.

Diagnostic diferențial clinic cu ”oboseala” care înseamnă

oboseală musculară, astenie, fără dificultate în
respirație. Oboseala apare în boli neuromusculare (ex
miastenie), insuficiența corticosuprarenală, boli
psihice, hepatice, prin scăderea debitului cardiac.
 DISPNEEA
PATOGENIE:
Respirația este un act fiziologic reflex care nu se percepe
în mod obișnuit, mișcările respiratorii fiind produse
automat.
Stimulii fiziologici: nivelul CO2 din sânge, impulsurile de la pereții
toracici și parenchimul pulmonar (reflexul Hering-Breuer),
nivelul O2 din sânge, impulsurile de la chemo și baroreceptorii
cardioaortici și sinocarotidieni.
Centrii respiratori: centrul inspirator și centrul expirator (situați în
1/3 inferioară a bulbului) și centrul pneumotaxic - în porțiunea
superioară a punții.
Căile eferente: fibrele din cordoanele anterioare și porțiunea
ventrală a cordoanelor laterale ale măduvei, nervii frenici și
intercostali.
 DISPNEEA
PATOGENIE:
Mecanismele de apariție a dispneii nu sunt clar
elucidate.
Factorii care declanșează D variaza în funcție de
afecțiunea existentă.
Există o relație strânsă între severitatea D și
severitatea afecțiunii subiacente.
D apare ori de câte ori lucrul mecanic al respirației este
excesiv.
 DISPNEEA
Forme clinice de dispnee:DISPNEEA
DISPNEEA DE EFORT: D care apare sau se accentuează
în cursul efortului. Nivelul de efort la care apare D este
proporțional cu severitatea afecțiunii:
– Efort mare: urcatul unor scări sau unei pante
– Efort mediu: mers pe jos
– Efort mic: activități de autoîngrijire
DISPNEEA DE REPAUS: D prezentă în repaus
DISPNEEA DE DECUBIT: D prezentă în poziția culcat
ORTOPNEEA: D care determină adoptarea poziției șezând
pentru ameliorarea efortului respirator
DISPNEEA PAROXISTICĂ: dispnee nocturnă care trezește
bolnavul și îl face să se ridice sau să adopte poziția
șezând. După severitate:
– Astmul cardiac = durata aprox 30 min, poate ceda spontan
– Edemul pulmonar acut = criză severă, cu tuse cu expectorație roz-
 DISPNEEA
Forme clinice de dispnee:
TAHIPNEEA: creșterea frecvenței respiratorii (frecvența
normală = 15 - 18/min)
HIPERPNEEA: creșterea amplitudinii respiratorii
BRADIPNEEA: scăderea frecvenței respiratorii

Tahipnee Hiperpnee

Bradipnee
 DISPNEEA
Forme clinice de dispnee:
TREPOPNEEA: D care care apare în decubit lateral:
pleurezie cu cantitate mare de lichid, insuficiență cardiacă
congestivă
PLATIPNEEA: dispnee în ortostatism ameliorată de
decubit: boli neurologice, ciroză hepatică, după rezecții
pulmonare, stări de hipovolemie
BLOCPNEEA: respitație sacadată, neregulată, amplitudine
inegală; cauze: dureri date de fracturi costale sau nevralgii
toracice
 DISPNEEA

Cauze de dispnee:
1. Boli respiratorii: obstrucții de căi aeriene, boli ale
parenchimului, boli vasculare ocluzive, afecțiuni ale
peretelui toracic, ale mușchilor respiratori
2. Boli cardiace: insuficiență cardiacă stângă, stenoză
mitrală, MCC cianogene
3. Boli psihice
4. Anemie
5. Expunere la altitudine înaltă
 DISPNEEA
Dispneea din bolile respiratorii:
1. Obstrucția căilor aeriene extrapulmonare: caracteristici:
– Bradipnee inspiratorie: dificultate în inspir şi respiraţie mai rară. Se
asociază cu
– Tiraj = aspirarea părţilor moi toracice în cursul inspirului (depresia
fosei suprasternale, a foselor supra şi subclaviculare, a spaţiilor
intercostale şi a zonei epigastrice). Cauze: presiunea negativă
intratoracică în timpul inspirului
– Cornaj = zgomot caracteristic aspirativ în cursul inspirului. Cauze:
vibraţia coloanei de aer care trece prin zona aeriană parţial
obstruată
Se întâlnește în
– Boli acute: edemul glotic, laringita acută, aspirație de corpi străini
– Boli cronice: neoplasm laringian, compresiuni extrinseci ale traheii
sau unei bronșii principale
 DISPNEEA
Dispneea din bolile respiratorii:
2. Obstrucția căilor aeriene mijlocii și mici: caracteristici:
– Bradipnee de tip expirator (expir prelungit), în situații
severe - polipnee
– Wheezing = zgomot șuierător caractersitic
Explicații: scăderea calibrului bronșiilor (prin edem, hipersecreție,
spasm), mai accentuată în expir → accentuarea expirului și
wheezing.
Poate apare:
– Acut: criza de astm bronșic
– Cronic: BPOC
 DISPNEEA

Dispneea din bolile respiratorii:

3. Bolile pulmonare parenchimatoase: caracteristici:
– Dispnee de tip mixt sau inspiratorie, cu/fără polipnee
Poate apare în:
– Boli acute: pneumonii, bronhopneumonii, pneumotorax,
embolii pulmonare
– Boli cronice: fibroze pulmonare, pneumonii interstițiale
 DISPNEEA
Dispneea din bolile cardiace:
Afecțiuni: insuficiența VS, stenoza mitrală, tahiaritmii cu
frecvență mare
Mecanism:
Insuficiența VS: Stenoza mitrală: Tahiaritmii:
↓ forței de contracție a Îngustarea orificiului Scurtarea diastolei
VS → ↑ PTDVS mitral

Creșterea presiunii AS

Creșterea presiunii hidrostatice în venele pulmonare

Transudare lichidiană în spațiul interstițial

pulmonar → scăderea complianței pulmonare

Exudare în alveolele pulmonare (în situații severe)

→ edem pulmonar acut
 DISPNEEA
Dispneea din bolile cardiace:
Mecanism:
Extravazarea lichidiană scade complianța pulmonară
HTP prelungită determină îngroșarea pereților vaselor
pulmonare mici și constituirea fibrozei perivasculare →
scădere mai accentuată a complianței pulmonare și
creșterea rezistenței căilor aeriene → DISPNEEA

Caracteristica clinică: dispnee de tip inspirator cu polipnee

 DISPNEEA
Dispneea din bolile cardiace:
Clasificarea NYHA a dispneii (după Asociația de Cardiologie din
New York):
– Gradul I: dispnee la eforturi mari (urcat o pantă sau
mai multe trepte);
– Gradul II: dispnee la eforturi medii (mers pe jos);
– Gradul III: dispnee la eforturi mici (îngrijire personală
obişnuită);
– Gradul IV: dispnee în repaus.
 DISPNEEA
Dispneea din bolile cardiace:
Alte forme de dispnee cardiacă:
ORTOPNEEA
DISPNEEA PAROXISTICĂ = la eforturi mari, prin
creșterea bruscă a presiunii venoase pulmonare
DISPNEEA PAROXISTICĂ NOCTURNĂ = apare
noaptea și trezește brusc pacientul; mecanism: rezorbția
edemelor declive și împingerea în sus a diafragmului
 DISPNEEA
Dispneea din bolile cardiace:
Alte forme de dispnee cardiacă:
ASTMUL CARDIAC = formă particulară de dispnee
paroxistică, cu wheezing, ascultație similară astmului, dar
cu polipnee.
– Mecanism: la creșterea presiunii venoase pulmonare se
asociază bronhospamul și edemul peretelui bronșic.
– Dg diferențial cu D din bronșita cronică și astmul
bronșic:
BC: acumularea în somn a secrețiilor, producând dispnee și
wheezing, cu ameliorare la tuse și expectorație
AB: obstrucție severă la 1 - 2 noaptea, prin bronhospasm,
ameliorat la bronhodilatatoare
 DISPNEEA
Dispneea din bolile cardiace:
Alte forme de dispnee cardiacă:
EDEMUL PULMONAR ACUT = cea mai severă formă de
dispnee de cauză cardiacă.
– Mecanism: creșterea bruscă și severă a presiunii
venoase pulmonare (prin efort brusc sau prin scădere
bruscă a contractilității miocardice)
– Clinic: dispnee intensă, cu ortopnee, anxietate,
expectorație cu spută spumoasă alb-rozie. Ascultație:
raluri subcrepitante la baze, cu ascensiune progresivă
odată cu agravarea crizei.
– Este urgență medicală!
Dispnee de efort în alte afecțiuni cardiace, fără HTP:
stenoza pulmonară, tetralogia Fallot. Mecanism: scăderea
DC și hipoxie datorită șuntului dr-stg
 DISPNEEA

Dispneea de acuză psihică:

– Nelegată de efort, în context emoțional
– Clinic: respirații ample, in absența unor afecțiuni
cardiace sau pulmonare
Dispneea din anemii:
– În anemii severe
– Dispnee de efort cu polipnee
– Prin creșterea circulației pulmonare datorită hipoxiei
 DISPNEEA
Tipuri particulare de dispnee:

RESPIRAȚIA CHEYNE-STOKES (respirația periodică):

crestere progresivă a amplitudinii respiratorii, apoi
descreștere progresivă, urmată de apnee și reluarea
ciclului respirator.
– Cauza: dereglarea sensibilității centrului respirator
pontin
– La n.n. (uneori), bătrâni aparent sănătoși; IC, leziuni
cerebrale (tumori, hemoragii), uremie, droguri
deprimante respiratorii (opiacee)
 DISPNEEA
Tipuri particulare de dispnee:
RESPIRAȚIA KUSSMAUL: respirație amplă în patru timpi:
inspir - pauza - expir - pauză.
– În acidoze metabolice: cetoacidoza din DZ,
acidoza din uremie, intoxicația salicilică și cu alcool
metilic
RESPIRAȚIA BIOT: respirație neregulată, cu perioade lungi
de apnee
– Stări agonice, leziuni cerebrale (tumori, hemoragii)

APNEEA: oprirea respirației

– In stopul cardiac
 TUSEA
Definiție: expir exploziv urmat de eliminarea secrețiilor sau
corpilor străini de la nivelul tractului traheobronșic.
Mecanism: tusea este inițiată voluntar sau reflex
– Zona senzitivă: receptori respiratori extratoracici (nas,
orofaringe, laringe, trahee cervicală) și intratoracici
(trahee distală, bronșii mari,pleura, mediastin), alte zone
extratoracice (peritoneu, ficat, splina)
– Calea aferentă: trigemen, glosofaringian, laringian
superior, vag
– Centru tusigen - bulb
– Calea eferentă: nervi spinali toracoabdominali, n frenic
(ce determină contracția musculaturii respiratorii și
abdominale și relaxarea diafragmului), n laringeu inferior
(închiderea și deschiderea glotei), n laringian (ridică
vălul palatin)
 TUSEA
Stimulii:
– inflamatori: otite, laringite, traheobronșite, pneumonii,
pleurezii
– mecanici: praf, fum, corpi străini mici, tumori
mediastinale sau pulmonare, revărsate lichidiene
intraalveolare
– Chimici: gaze iritante (clor, amoniac, acid sulfuric,
clorhidric), substanțe volatile mirositoare, fumul de țigară
– termici: aer foarte cald sau foarte rece
– Psihici: simulanți
 TUSEA

Secvența procesului de tuse:

– Inspir profund inițial, apoi închiderea glotei, relaxarea
diafragmului și contracția musculaturii contra glotei
închise → creșterea presiunii intratoracice cu îngustarea
traheii.
– La deschiderea glotei, diferența de presiune dintre căile
aeriene și atmosferă determină viteză mare de expulzie
a aerului prin traheea îngustată (50 m/s) care stimulează
detașarea mucusului și materialului de pe peretele
bronșic și eliminarea în exterior
 TUSEA
Clasificare după prezența sau absența expectorației:
– Tuse productivă (umedă), cu eliminare de spută.
Afecțiuni: traheobronșite, bronșită cronică, bronșiectazii,
abces pulmonar în faza de supurație deschisă, tbc
cavitară; la vârstnici și copii expectorația poate fi
înghițită
– Tusea uscată (iritativă): compresiuni laringiene,
traheale, bronșice, tbc infiltrativă, adenopatii
mediastinale, pleurezii, pneumotorax
 TUSEA
Clasificare după caracteristicile accesului de tuse (timbru):
– Tusea voalată: edem laringian (alergic, viral)
– Tusea răgușită: laringite, laringotraheite
– Tusea stinsă: boli de laringe, cașexie, vârstnici
– Tusea afonă: edem Quinke (caracter temporar), neo laringian
(permanentă)
– Tusea lătrătoare (sonoră): compresii traheobronșice (tumori,
adenopatii, anevrism aortic, dilatare AS)
– Tusea cavitară: timbru metalic dat de om cavernă ce comunică cu
bronșia de drenaj
– Tusea amforică: timbru metalic dat de o cavitate peste 7 cm
diametru
– Tusea bitonală: un ton înalt și unul grav; prin pareză de recurent
(compresiune, invazie)
– Tusea convulsivă sau chintoasă: accese de tuse formate dintr-un
inspir profund, zgomotos și apoi sacade de tuse repetate. În: tusea
convulsivă, compresiuni traheobronșice, neoplasm
 TUSEA

Clasificare după momentul apariției tusei:

– Tusea matinală: bronșiectazii, bronșită cronică, prin
mobilizarea secrețiilor acumulate peste noapte (”toaleta
bronșiilor”)
– Tusea vesperală: tbc, pe perioada de ascensiune
termică
– Tusea nocturnă: IC stg, uneori în RGE
– Tusea continuă: tbc cu laringită, MTS pulmonare,
compresiune traheobronșică
 TUSEA

Tipuri particulare de tuse:

– Tusea pozițională: pleurezii, abces pulmonar,
bronșiectazii
– Tusea de efort: insuficiență VS, astm de efort
– Tusea alergică: astm bronșic alergic
– Tusea semnal: la toracenteză, la înțeparea pleurei
parietale
– Tusea la pseudo-bulbari: prin ajungerea salivei sau
alimentelor pe căile aeriene datorită tulburărilor de
deglutiție
– Tusea corticală: isterici
– Tusea volițională: simulanți
 TUSEA

Complicațiile tusei:
– Vărsătura (tuse emetizantă): după crize prelungite sau
violente de tuse; în tbc cavitară, fistule eso-bronșice
– Sincopa: în accese prelungite, prin scădere de debit
cardiac ca urmare a scăderii întoarcerii venoase
– Complicații mecanice: ruperea unei bule de emfizem cu
pneumotorax, emfizem mediastinal sau subcutanat,
fracturi costale
 EXPECTORAȚIA (SPUTA)

Definiție: secreție patologică eliminată pe cale orală din tractul

respirator.
Analiza sputei:
– Examinare macroscopică
– Examinare microscopică
– Examinare chimică
– Examinare bacteriologică

Recoltarea: în vase de sticlă transparentă, în 24 ore

 EXPECTORAȚIA (SPUTA)
Examenul macroscopic: cantitatea și aspectul (vâscozitate,
transparență, culoare)
Cantitatea: sub 100 ml/24 ore.
– Scăderea cantității → semn de ameliorare sau de retenție a
secrețiilor cu agravare
– Peste 100 ml/24 ore: bronșiectazii, abces, vomică
VOMICA = eliminare prin tuse a conținutului unei colecții prin bronșia de
drenaj. Sediul colecției: pulmonar - vomica pulmonară (abces, chist
hidatic) sau extrapulmonar: vomica pleurală (colecție pleurală),
vomica mediastinală, vomica diafragmatică.
– Secvența: acces de tuse, durere toracică intensă (prin lezarea
bronșiei), apoi expectorația unei cantități mari de spută (câteva sute
de ml).
– Uneori poate fi fracționată: eliminare succesivă a unor cantități mai
reduse de spută
– Conținutul vomicii: puroi, lichid hidatic, sânge
– Pseudovomica: eliminarea brucă a unei cantități mari de spută, fără
efracția peretelui bronșic: bronșietazii, bronșite cronice
 EXPECTORAȚIA (SPUTA)
Aspectul: variază în funcție de afecțiune. Clasic se descriu
4 mari tipuri de spută:
– Sputa seroasă: aspect transparent, spumos
– Sputa mucoasă: albicioasă, vâscoasă, aderentă la
pereții vasului
– Sputa purulentă: opacă, galbenă sau verzuie, uneori
stratificată
– Sputa hemoragică: sânge amestecat cu alte secreții
(hemoptizie) sau conținut sanguinolent (sputa
hemoptoică)
 EXPECTORAȚIA (SPUTA)
Cauze de tuse și tipuri de spută
Cauza Caracteristici
Boli pleuro-pulmonare
Faringite acute Tuse seacă iritativă
Laringită acută Tuse seacă, răguşeală
Traheobronşita acută Tuse seacă, ulterior cu spută redusă cantitativ, purulentă
Bronşită cronică Tuse productivă minim trei luni pe an, doi ani consecutivi;
tuse matinală; spută mucoasă în perioadele intercritice sau
purulentă în suprainfecţie
Bronşiectazie Tuse permanentă, accentuată matinal, spută abundentă,
mucopurulentă, ce stratifică (strat aerat, mucos,
mucopurulent, grunjos), cu leucocite intacte sau distruse,
floră microbiană variată, absenţa fibrelor elastice
Abces pulmonar Tuse seacă în faza de colecţie închisă, ulterior vomică cu
spută abundentă, mucopurulentă, stratificată, cu fibre
elastice, floră microbiană, striuri de sânge
Pneumonia Spută vâscoasă, aderentă, ruginie
pneumococică
Pneumonia stafilococică Spută purulentă, galbenă
Pneumonia cu BGN Spută purulentă, cu striaţii sanguine
 EXPECTORAȚIA (SPUTA)
Cauze de tuse și tipuri de spută
Cauza Caracteristici
Boli pleuro-pulmonare
Pneumonia tuberculoasă Spută purulentă densă, alb-gălbuie – cazeum (în formele cu
escavare), hemoptizie
Pneumoniile virale Tuse iritativă, neproductivă
Pneumonii micotice Spută purulentă, cu micelii, uneori negricioasă (în
actinomicoză)
Boli parazitare Tuse iritativă (prin compresiune) sau productivă (vomică
hidatică)
Pleurezii, pleurite Tuse iritativă
Tumori pleurale Tuse iritativă
Astmul bronşic Spută mucoasă, perlată, redusă cantitativ, cu cristale
Charcot-Leyden (depuneri cristaline de proteină bazică din
eozinofile), spirale Curschmann (mulaje bronşice) şi corpi
Creola (celule epiteliale bronşice)
Cancer bronho-pulmonar Tuse seacă sau productivă; spută hemoptoică sau
hemoptizie, “în jeleu de coacăze”
Boli pulmonare Tuse iritativă
interstiţiale
Granulomatoza Tuse cu spută hemoptoică
Wegener
 EXPECTORAȚIA (SPUTA)
Cauze de tuse și tipuri de spută

Cauza Caracteristici
Boli cardio-vasculare
Insuficienţa cardiacă Tuse seacă iritativă, de efort sau nocturnă; în edemul
stângă pulmonar acut: tuse productivă cu spută seroasă, aerată, alb-
rozată
Stenoza mitrală Tuse hemoptoică, hemoptizie
Anevrismul aortic Tuse iritativă; rar se deschide în bronhii şi determină
hemoptizie masivă fatală
Embolia pulmonară Tuse cu spută hemoptoică
 HEMOPTIZIA
Definiție: eliminarea prin tuse și expectorație a unei cantități de
sânge de la nivelul subglotic al tractului respirator.
Cantitatea eliminată - variabilă: spută amestecată cu striuri de
sg (sputa hemoptoică) → cantități mari de sg (hemoptizia)
Clinic:
– senzație inițială de căldură retrosternală, sputa cu gust metalic.
– Alte simptome: anxietate, dispnee
– Aspectul: roșu-aerat, pH alcalin, microscopic: macrofage încărcate
cu hemosiderină
– La finalul hemoptiziei apare o spută cu sg închis la culoare și
parțial coagulat - coada hemoptiziei.
 HEMOPTIZIA
Clasificare cantitativă a H:
– H mici: striuri de sg
– H mijlocii: 50 - 200 ml
– H mari: peste 200 ml
Dg diferențial cu sângerările de alte localizări:
– Din cavitatea bucală și orofaringe = sialoragie sau
hemosialemeză: eliminare de sg fără tuse, cantitate mică,
amestecat cu salivă; la examinarea cavității bucale: gingivite,
ulcerații, telangiectazii
– Sângerarea nazală = epistaxis: poate fi eliminat în cavitatea
bucală sau înghițit
– Sîngerarea din tractul digestiv superior = hematemeza: precedată
de vărsătură, sg cu aspect închis la culoare, digerat, în ”zaț de
cafea”; în H mari, sg poate fi roșu, dar neaerat
 HEMOPTIZIA
Cauze de H:
– Boli ale traheii, bronșiilor, parenchimului, vasculare
– Cele mai frecvente cauze: bronșite, cancer bronșic
– Cauze mai frecvente de H masive: tbc, bronșiectazia
– H fără cauză precizată: bronhoscopia
 HEMOPTIZIA
Cauze de hemoptizie

Localizarea Caracteristici
Traheobronşică
•Neoplasm bronşic Hemoptizia se datorează ruperii vaselor de
neoformaţie, iar sputa are aspectul de “jeleu de
coacăze”
•Bronşite acute, cronice Hemoptizii minime
•Bronşiectazie
•Bronholitiază
•Traumatisme ale căilor
aeriene
•Corpi străini
 HEMOPTIZIA
Cauze de hemoptizie

Localizarea Caracteristici  
Pulmonară  
•Abces pulmonar  
•Pneumonie Spută sanguinolentă ruginie (pneumococ) sau
 
hemoptoică (Klebsiella)
•Tuberculoză Hemoptizie prin ruperea unor anevrisme Rassmusen
 

•Sindrom Goodpasture  
•Hemosideroza pulmonară
 
idiopatică
•Granulomatoza Wegener  
•Traumatisme pulmonare  
 HEMOPTIZIA
Cauze de hemoptizie

Localizarea Caracteristici  
Boli vasculare primitive
•Malformaţii arteriovenoase  
•Embolism pulmonar În infarctul pulmonar: hemoptizie fracţionată
 
prelungită 2-4 zile
•Hipertensiune veno-capilară
 
pulmonară (stenoza mitrală)
Alte cauze  
•Tulburări de coagulare  
•Anticoagulante