TIREOTOXICOZA –

“HIPERTIROIDISMUL”
 Definiţie

- sindrom determinat de excesul de hormoni

tiroidieni circulanţi

- in majoritatea cazurilor este determinat prin

producţie tiroidiană excesivă, de aceea se
consideră sinonim cu hipertiroidismul
 Clasificare

A. cu hipertiroidism (tireotoxicoză prin sinteză şi

secreţie crecută de hormoni tiroidieni, cu RIC
crescut):

a. boala Graves Basedow

b. guşa polinodulară hipertiroidizată
c. adenom toxic (sindrom Plummer)
d. surse de TSH crescut:
-adenom hipofizar secretant de TSH
-coriocarcinom şi mola hidatiformă, carcinom
testicular embrionar (secretă hCG cu activitate
TSH-like).
e. tranzitorii: neonatală, postpartum
B. cu tiroida "blocată" (RIC mult scăzut):

a. tireotoxicoză prin ruperea foliculilor tiroidieni, cu

eliberare de hormoni tiroidieni sau prin aport
exogen de iod organic sau hormoni tiroidieni).
b. tiroidite (acută, subacută/nedureroasă)
c. "struma ovarii" - ţesut tiroidian ectopic, în ovar
d. metastaze de cancer folicular
e. indusă de aport de iod (amiodaronă, agenţi
radiologiei de contrast)
f. factitia (administrare de hormoni tiroidieni)
 Clinic
1. Semnele şi simptomele datorate excesului de hormoni tiroidieni
circulanţi:

• generale: scădere ponderală importantă cu apetit păstrat/crescut,

intoleranţă la căldură
• cardiovasculare: tahicardie sinusală permanentă (chiar şi în somn)
sau fibrilaţie atrială: nediagnosticat precoce poate evolua spre
insuficienţă cardiacă refractară la digitalice.
• neuromusculare: tremor al extremităţilor, astenie fizică cu miopatie
proximală
• tegumentare: tegumente subţiri, calde, umede
• digestive: apetit crescut, defecaţie frecventă
• neuropsihice: labilitate psihoafectivă, insomnii

2. Semnele specifice fiecărei forme de tireotoxicoză: vor fi descrise la

bolile respective.
 Investigaţii pentru confirmarea tireotoxicozei

1. T3 şi T4 , T4 liber (freeT4), PBI crescute

2. TSH scăzut (cu excepţia adenomului hipofizar

secretant de TSH)

3. test TRH cu dozarea TSH seric:

- la normal, după administrarea a 400 microg
TRH apare la 20-30' o creştere a TSH > 2mUI/L.
- in hipertiroidism nu apare această creştere.
- dozarea TSH radioimunometric sau prin
imunofluorescenţă, cu detectarea valorilor
subnormale (<0,05mU/L) înlocuieşte acest test
4. RadioIodoCaptarea (RIC):
- crescută în hipertiroidism, mai ales la
2h
- scăzută în formele cu tiroida "blocată“

5. Reflexograma achiliană:
- măsoară timpul de relaxare
musculară după percuţia tendonului Achile
- normal=300msec
- în tireotoxicoză este mult scăzut
 Diagnostic pozitiv

• clinic +
• dozare T3, T4 +
• test la TRH sau dozarea TSH
imunoradiometric
 Diagnostic diferenţial al tireotoxicozei

– nevroza anxioasă
– boli consumptive (TBC, neoplazii)
– diabet zaharat
– feocromocitom

• Asocieri:
Diabet zaharat; anemie pernicioasă,
boli autoimune diverse (ex: tiroidita
Hashimoto)
 Etiologie şi patogenie

• sunt specifice fiecărei forme clinice de

tireotoxicoză!
 Complicaţii

Cardiovasculare:

• fibrilaţie atrială
• insuficienţă cardiacă energodinamică
 Tratamentul tireotoxicozelor prin hiperfuncţie tiroidiana

• Obiective:

- Scăderea nivelului de hormoni

tiroidieni;
- Prevenirea / tratarea complicaţiilor
• Metode:

A. Medicamentos

1. Antitiroidiene de sinteză:
- sunt obligatorii pentru echilibrarea
funcţională a tiroidei în toate formele cu
sinteză hormonală crescută
- derivaţi de tiouree:
- Propiltiouracil (PTU, 50mg/tb)
- Metiltiouracil (MTU, 50mg/tb)

- derivaţi de imidazol:
- Carbimazol (5mg/tb)
- Tiamazol (5mg/tb)
- Metimazol (5mg/tb)
Mecanism de acţiune:

- inhibă organificarea iodului (formarea MIT

şi DIT) prin blocarea peroxidazei
- PTU inhibă şi cuplarea MIT+DIT şi
conversia periferică a T4 în T3
• Reactii adverse:
• erupţii alergice
• rareori (0,1%): agranulocitoză

• Efecte secundare:
• hipotiroidie
• creşterea de volum a guşei (prin scăderea hormonilor
tiroidieni şi dezinhibarea TSH)

• Posologie:
• -se începe tratament cu 9-12 tb/zi şi se scade progresiv, în 2
luni, până la doza de întreţinere = 3tb/zi. In cel mult 2 luni
pacientul este echilibrat din punct de vedere al funcţiei
tiroidiene
• dacă nu se indică un tratament radical (chirurgical-
radioterapie), medicaţia se continuă circa 1- 2 ani
2. Blocante beta-adrenergice:
• Propranolol 120mg/zi (inhibă şi conversia T4 - T3)

3. Sedative şi hipnotice
 B. Tratament chirurgical (tiroidectomie
subtotală largă)

• se indică pentru:
• guşi polinodulare voluminoase
• la recidive
• a scurta durata tratamentului medicamentos
• se practică numai după echilibrarea funcţională
prin tratament medicamentos
• preoperator, cu 10-14 zile, se recomandă, dacă
este posibil, întreruperea antitiroidienelor şi se
administrează soluţie Lugol 10-15pic/zi
• complicaţii:
• recidivă
• mixedem
• hipoparatiroidism
• lezarea nervilor laringei recurenţi
 C. Radioiodoterapie

• indicaţii:
• guşi mici şi mijlocii difuze, mai ales la pacienţii cu
complicaţii cardiace sau trataţi şi la bolnavii
vârstnici
• contraindicat la gravide
• doza se stabileşte în funcţie de volumul
guşei şi RIC (în medie 5 mCi)
• se preferă administrarea de doze mici şi
repetat pentru a evita mixedemul