CARDIOLOGIE CURS III

SEMNELE PREZENTE

ÎN AFECŢIUNILE CARDIO-VASCULARE

SEMNUL CLINIC = modificarea pe care o constată medicul la examinarea fizică a

bolnavului

INSPECŢIA GENERALĂ a bolnavului cardio-vascular furnizează informaţii

orientative:

- Starea generală (stare generală bună, medie, influenţată, foarte gravă)

- Starea de nutriţie ( subponderal, normoponderal, supraponderal, obez)
- Poziţia bolnavului în pat:
 poziţia ortopneică – pacientul stă aşezat pe mai multe perne, cu
trunchiul în unghi de 45 de grade cu planul patului, netolerând
poziţia de decubit dorsal
 poziţia genupectorală – în pericardita cu lichid în cantitate mare

Examenul tegumentelor şi mucoaselor aduce o serie de informaţii importante

pentru diagnosticul unor suferinţe cardio-vasculare. Examinarea trebuie făcută
atent şi comparativ pe zone simetrice şi cu regiunile învecinate în special la
nivelul membrelor.

 CIANOZA= coloraţia albastru-violacee a tegumentelor şi mucoaselor

dată de lipsa de oxigenare a sângelui.
Poate fi : generalizată sau localizată.

Cianoza generalizată apare în insuficienţa cardiacă dreaptă însoţită de stază

venoasă sistemică.
Cianoza localizată este limitată la o anumită parte a corpului (obstrucţii venoase
sau arteriale)

 PALOAREA GENERALIZATĂ= apare în anemiile asociate bolilor cardio-

vasculare (endocardita infecţioasă, HTA cu insuficienţă renală cronică)
sau în cazurile de prăbuşire a tensiunii arteriale.

 ICTERUL = colorarea în galben a tegumentelor şi mucoaselor datorită

creşterii concentraţiei plasmatice de bilirubină.
Bolile cardiace pot determina icter! (insuficienţa cardiacă dreaptă – ficat de
stază- icter hepatocelular)

 EDEMUL = creşterea volumului lichidului interstiţial (extravascular).

Semnul clinic caracteristic al edemelor este urma lăsată la presiunea digitală a

ţesuturilor pe un plan dur, urmă numită godeu.

La început, edemul cardiac apare spre seară , mai ales după ortostatism
prelungit, fiind localizat pe faţa posterioară a piciorului şi pretibial.

Edemul cardiac este dur , însoţit de cianoză şi tulburări trofice cutanate.

Tegumentele sunt reci datorită tulburărilor circulatorii periferice.

TULBURĂRI DE DIUREZĂ

DIUREZA= cantitatea de urină eliminată de pacient într-un interval de 24 de ore.

Bolile cardiace pot modifica diureza.

Scăderea debitului cardiac duce şi la scăderea secreţiei de urină.

De exemplu, un pacient cu edeme cardiace va prezenta diureză scăzută !

După începerea tratamentului adecvat, apare o poliurie importantă.

Examenul regiunii cervicale

TURGESCENŢA JUGULARELOR + REFLUX HEPATO-JUGULAR – în insuficienţa

cardiacă dreaptă

DANSUL ARTERIAL =pulsaţii ale arterelor foarte evidente la examenul fizic al

pacientului.

Pulsaţii arteriale foarte accentuate care se observă la nivelul vaselor gâtului (la
nivelul carotidelor) - caracteristic pentru insuficienţa aortică.

Examenul abdomenului

- bombarea hipocondrului drept prin hepatomegalia de stază

- lichid de ascită
- pulsaţii în epigastru date de ventriculul drept mărit

Examenul cordului

- Şocul apexian este o pulsaţie vizibilă şi palpabilă la nivelul spaţiului 5

intercostal stanga pe linia medioclaviculară. Este dat de contracţia
ventricului stâng.

- Frecvenţa cardiacă ( numărul de bătăi cardiace pe minut )

Normal : 60-100 bătăi cardiace / minut
Bradicardie : sub 60 bătăi /minut
Tahicardie: peste 100 bătăi / minut

- Ritmul ( se verifică dacă bătăile cordului sunt ritmice sau aritmice, adică
regulate sau neregulate)
De exemplu, în fibrilaţia atrială cordul este aritmic!
- Zgomotele cardiace
Zgometele cardiace – rezultate din activitatea normală a inimii :
Zgomotul I (sistoloc) , zgomotul II (diastolic) = sunt date de inchiderea si
deschiderea valvelor inimii

- Suflurile cardiace
Suflurile cardiace – fenomene acustice care apar ca urmare a trecerii
sângelui printr-un orificul strâmtorat (sufluri sistolice) sau ca urmare a
regurgitării sângelui printr-o valvă incompetentă (sufluri diastolice)
Suflurile sistolice : apar după zgomotul I
Suflurile distolice: apar după zgomotul II