Aparatul cardio-vascular:

Cianoza: poate fi de tip

-hemiglobinic, datorita prezentei in sange a unor derivati anormali ai Hb

(methemoglobinemie, sulfhemoglobinemie)

-hemoglobinic apare cand hemoglobina redusa depaseste concentratia de 5g%. Aceasta

poate fi:

-generalizata: centrala si periferica

-localizata

Edemul= o crestere a volumului lichidului interstitial.

-edemul cardiac:

-apare in insuficienta cardiaca dreapta; secundar stazei venoase;

-este generalizat, localizare predominant in zonele declive (este mai evident la membrele
inferioare, pentru bolnavii care sunt mobilizati, sau stau pe scaun, si sacrat, la bolnavii ce stau la pat),
cianotic, rece, nedureros. Staza prelungita duce la extravazari sg, cu depunere de hemosiderina,
dermita ocre (coloratie bruna).

-edemul renal:

-este hipoproteinemic, este masiv, generalizat, cu aparitie intai la fata, palid, moale, cu
temperatura normala

-edemul hepatic:

-din insuficientele hepatice, fiind hipoproteinemic, apare intai in zonele cu tesut lax
(periorbital, fata, scrot), apoi se generalizeaza, este palid, moale, cu temperatura normala.

-edemul inflamator:

-apare datorita cresterii permeabilitatii capilare, este localizat, cald, rosu, dureros.

-edemul alergic:

-Apare datorita cresterii brutale a permeabilitatii capilare.

-Poate fi localizat strict dermic (papula urticariana), localizat la fata (edemul Quincke)

-Caracteristic: aparitia brutala a unui edem masiv, cu deformare importanta a regiunii dupa
expunere la un alergen cunoscut sau nu.

Dispneea reprezinta o constientizare a dificultatii de a respira, de catre pacient (acesta

constientizeaza ca are o dificultate de a respira, in conditiile in care ea nu apare pt un om sanatos),
sau de catre medic (respiratia este perceputa de medic ca anormala din punctual de vedere al
frecventei, ritmului sau duratei unuia dintre cei doi timpi respiratori).

Dispneea poate fi: fiziologica (efort, altitudine), psihologica (hiperventilatie), farmacologica,

patologica (obezitate, anemie, afectiuni cardiace si respiratorii).

1. Inspectia regiunii precordiale

-Bombarea regiunii precordiale (cardiomegalie etc).

-Socul apexian poate fi vizibil (la copii, subponderali etc).

-Prezenta unor pulsatii la nivelul sp intercostale stg II-IV, cu caracter de reptatie (in HT pulm)

-Prezenta unei formatiuni pulsatile situate fie parasternal drept, fie deasupra manubriului sternal
(anevrism aortic).

-Prezenta pulsatiilor la nivelul furculitei sternale (aorta alungita, ectaziata, aterosclerotica).

-Prezenta pulsatiilor la nivelul apendiceluli xifoid sau substernal in hipertrofia/dilatarea ventriculului

drept.

-Prezenta pulsatiilor sistolice ale ficatului are semnificatia prezentei insuficientei tricuspidiene.

-Prezenta pulsatiilor epigastrice din insuficienta aortica, ectazie aortica.

2. Palparea regiunii precordiale

-soc apexian

Socul apexian (provocat de sistola ventriculului stg.) se palpeaza în spatiul V intercostal stg. pe linia
medioclaviculara, pe o suprafatade cca. 2-3 cm2 si dureaza cca. 1/3 din durata sistolei.

-palparea focarelor de auscultatie poate evidential uneori echivalentul palpator pentru:

Frecatura pericardica.

Galopul stg. la nivelul focarului mitral.

Galopul dr. la nivelul focarului tricuspidian.

Freamat catar sistolic sau diastolic.

-palparea aortei in furculita sternala

Se realizeaza cu indexul, sau cu indexul si mediusul, facute carlig, introduce inapoia furculitei
sternale.

-palparea ventricului drept in epigastru

Este posibila doar atunci cand ventriculul dr este de dimensiuni crescute, cand se pot percepe
pulsatiile peretelui inferior al ventriculului dr la nivelul epigastrului.

-semnul Harzer: socul dat de ventriculul drept se palpeaza in cazul hipertrofiei si dilatatiei acestuia,
subxifoidian, in epigastru, ca o lovitura data de sus in jos

3. Percutia inimii

-matitatea cardiaca:

Matitatea cardiaca relativa normala are urmatoarele limite:

 marginea dreapta a matitatii la marginea dreapta a sternului; între limita superioara a matitatii
hepatice si marginea dreapta a matitatii cardiace este un unghi drept =unghiulcardio-hepatic.
 marginea stânga a matitatii este marcata de socul apexian înscriindu-se ca un arc de cerc ce
porneste parasternal de la insertia coastei a-III-a.
4. Auscultatia inimii

-focarele de auscultatie

Focarele de auscultatie ale orificiilor valvulare reprezinta zone de 3-4 cm diametru si sunt localizate
astfel:

-focarul aortic în spatiul II intercostal drept.

-focarul pulmonar în spatiul II intercostal stâng.

-focarul tricuspidian în spatiul IV parasternal drept sau la baza apendicelui xifoid.

-focarul mitral în locul unde se palpeaza socul apexian.

-zgomotele cardiace normale

Zgomotul I (Zg 1): componenta musculara, valvulara (închiderea valvelor mitrala si tricuspida),
componenta vasculara si parieto-toracica. Zg. 1 are tonalitate mai joasa; daca se palpeaza
concomitent pulsul, Zg.1 este urmat de unda pulsului.

Zgomotul II (Zg.2):componenta valvulara (închiderea valvelor aortice si pulmonare), componenta

vasculara. Zg.2 are o tonalitate mai înalta.

Între Zg1 si Zg2 este pauza sistolica, mai scurta, iar între Zg2 si Zg1 este pauza diastolica mai lunga.

Zgomotul III (Zg.3):produs prin ascensionarea valvelor atrioventriculare si prin vibratiile pilierilor.

Zgomotul IV (Zg 4): este dat de contractia atriala si nu se asculta.

-zgomote cardiace patologice (dedublari, clacmente, clicuri, ritm de galop)

Dedublarea zg I: o variant a normalului care se percepe numai in focarul parasternal stg; sau in bloc
de ramura dreapta, embolia pulmonara masiva.

Dedublarea zg II: in bloc de ramura dreapta, in HT pulmonara, in defect septal atrial etc.

Galop presistolic (zg 4 patologic): precede zg I, se asculta la varful cordului, in HTA, infarct miocardic
etc.

Galop protodiastolic (zg 3 patologic), urmeaza la oarecare distant zg II; se asculta la varf, apare in
insuficienta cardiac.

Galop de sumatie apare la bolnavii cu tahicardie (peste 120b/min), apare la mijlocul diastole,
semnifica insuficienta cardiac.

-sufluri patologice sistolice si diastolice

Suflurile cardiace sunt fenomene sonore supraadaugate zgomotelor cardiace. Suflurile iau nastere
din cauza turbulentei fluxului sanguin determinat de:

-reducerea diametrului unui orificiu cardiac valvular sau reducerea lumenului aortei ori a
arterei pulmonare (sufluri de stenoza),

-cresterea diametrului unui orificiu valvular cardiac prin valve incompetente sau dilatarea
aortei sau arterei pulmonare (sufluri de regurgitare),
 -existenta unor orificii cardiace anormale,

-cresterea debitului cardiac si accelerarea vitezei de circulatie a sângelui care strabate

orificiile cardiace normale (suflurile din sindromul hiperkinetic).

Stetacustic un suflu trebuie analizat din punct de vedere al intensitatii, timbrului, tonalitatii,
caracterului ascendent sau descendent, iradiere, influenta respiratiei sau schimbarii de pozitie a
bolnavului, relatia cu efortul, efectul manevrei Valsalva, raspunsul la probe farmacologice cu
substante vasoactive.

Examenul arterelor periferice

Examenul arterelor urmareste prezenta sau absenta pulsului, frecventa, ritmul si amplitudinea
acestuia si apreciaza caracterul elastic sau rigid al peretelui arterial.

Locurile de electie pentru palparea pulsului:

-la extremitatea cefalica:

- pulsul arterei temporale decelabil în regiunea temporala si preauricular pe arcada

zigomatica;

- pulsul arterei faciale pe marginea anterioara a m. maseter si marginea inferioara a

mandibulei.

- în regiunea cervicala:

- pulsul carotidei: retromandibular în regiunea sinusului; medial de sternocleidomastoidian

pe apofiza transversa a vertebrei cervicale VI.

- la membrul superior:

- pulsul axilarei prin compresia arterei pe humerus.

- pulsul brahialei prin compresia arterei medial de insertia ulnara a bicepsului

- pulsul radial în santul radialei.

- în regiunea abdominala:

-pulsul aortei în regiunea ombilicala în stânga coloanei vertebrale

- la membrul inferior:

- pulsul femoralei sub ligamentul inghinal la baza triunghiului Scarpa;

- pulsul popliteei prin compresia arterei pe tibie cu gamba semiflectata pe coapsa

- pulsul tibialei posterioare retromaleolar intern;

- pulsul pedioasei la încrucisarea tendonului extensorului propriu al halucelui cu cel de-al

doilea tendon al flexorului comun al degetelor.

Absenta pulsului la locurile de electie poate indica întreruperea fluxului sanguin pe artera
respectiva.
 Disparitia pulsului periferic în general cu mentinerea lui pe vasele mari (aorta, carotida,
femurala) este caracteristica starilor de colaps.

Inspectia venelor jugulare

Se face cu bolnavul culcat, cu toracele si capul sprijinite pe perna.

Normal: meniscul de lichid (nivelul la care vena jugulara superficiala este plina) este situat la cel mult
2 cm deasupra planului claviculei, aceasta corespunzand la o presiune in atriul drept de 10-12 cm
H2O

Venele jugulare apar turgescente peste acest nivel in insuficienta cardiaca dreapta sau globala, in
compresiunea (tumorala) pe traseul cervical sau in mediastinul superior (cand turgescenta poate fi
asimetrica).

Masurarea tensiunii arteriale

Se foloseste tensiometrul cu manometrul aneroid, care trebuie sa aiba o manseta cu largime

concordanta cu circumferinta bratului: 7 cm pt copii, 12 cm latimea obisnuita, 21 cm pt marii obezi.

Pe parcursul unei vizite se fac 3 determinari, la cel putin 5 min, luandu-se in considerare valoarea cea
mai mica.

Manseta se aplica fest in 1/3 inferioara a bratului, astfel ca marginea inferioara a acesteia sa se afle la
2-3 cm de plica cotului.

Se pompeaza aer in manseta pana la capatul scalei cadranului manometrului (pentru evitarea “gaurii
auscultatorii”, situate intre 200 si 250 mmHg); apoi se da drumul lent la aer, nu mai repede de o
unitate pe secunda, mentinand portiunea auscultatorie a stetoscopului pe artera brahiala.

Primul zgomot auzit reprezinta valoarea TA sistolice; ultimul zgomot care se aude reprezinta valoarea
TA diastolice.

Examenul venelor

La inspectie si palpare se pot observa varice, flebite superficiale sau edem cu tulburari trofice.
Tromboflebita profunda determina un edem asociat cu cianoza (flegmatia coerulae dolens), sau cu
paloare (flegmatia alba dolens).