LISTA MANEVRE CLINICE PT EXAMEN PRACTIC SEMIOLOGIE

1. Examinare tegumente si extremitati (cianoza, leziuni cutanate, temperatura,

hipocratism etc)
2. Palpare soc apexian
 este dat de reculul cardiac pe măsură ce sângele este expluzat în sistolă
 spațiul V intercostal stâng, la 1 cm medial de linia claviculară
 cel mai lateral și inferior punct la car degetele sunt ridicate în sistolă
 cu degetele 2-5, cu mâna ridicată de pe stern
 caracterul evaluat mai ușor în DLS
 nepalpabil la torac gros, emfizm, dextrocardie, soc
 puternic, susținut HTA, StAo
 difuz, nesusținut – încărcare volemică, Imi, CMD
 diskinetic (necoordonat, pe arie mare) IM anterior
 dublu - CMH
3. Masurarea tensiunii arteriale
 Pacient la 45 sau șezând
 Manșeta în 1/3 distal braț
 Cupa la artera brahială
 Se umflă manșeta complet, apoi se dezumflă treptat
 se măsoară la ambele brațe și se alege max (N 10 mmHg dif)
 primul zgomot Korotkoff e PAS, ultimul e PAD
4. Test de hipotensiune ortostatica
Hipotensiunea ortostatica (posturala) reprezinta scaderea excesiva a TA -tensiune
arteriala (tipic mai mica de 20/10 mmHg) la trecerea in ortostatism.
 Leșin, amețeală, confuzie
 Pacientul trebuie sa stea în clinostatism 5 min înainte
 I se măsoară Ta
 Ortostatism măsurăm TA la 1 min și 3 min
 Dacă frecvnța nu îi crește cu mai mult de 10 bpm, afect SNV
 Daca crește prea mult, hipovolemie
5. Reflux abdominojugular
 dgn ICdr
 pacient la 30 gr cu capul în rotație stângă, identificăm jugulara internă
 apăsăm în epigastru 10s cu 20-30 mmHg în timp ce ne uităm la jugulare
 + dacă jugularele devin și mai turgescente
6. Palpare puls arterial (carotidian, radial, femural, tibial, pedioase)
 radial: a radială, în șanțul pulsului (distal lateral braț) între tend brahioradial și
flexor suprficial
 carotidian: medial de marg ant a SCM
 femoral: în trigonul femural
 tibial: pe a tibiala post, posterior de maleola mediala
  pedioase- a pediala dorsala medial de tend flexorului halucelui, la 3 cm de
glezna
7. Auscultatia arterelor carotide

Auscultatia arterelor normale nu ofera date, curgerea sangelui fiind laminara si prin
consecinta, fara producere de zgomot (vibratii). Prezenta unei obstructii arteriale partiale
duce la curgere turbulenta cu producere de sufluri audibile. Suflurile arteriale se aud cu
maxim de auscultatie deasupra zonei de stenoza si tind sa iradieze in lungul vasului, in
directia de curgere a sangelui.

Au character ejectional, respective sunt relativ aspre, cu crestere progresiva catre un

maxim si apoi descrestere (sufluri rombice), in functie de cresterea presiunii arteriale in
sistola si descresterea in diastole. Suflurile arteriale nu respecta sistola, ci se extend si in
diastola. Prezenta unui suflu semnifica in general o stenoza semnificativa, peste 50% din
lumen. Amplitudinea si durata suflului cresc cu micsorarea lumenului pentru ca, la
stenose foarte stranse, peste 90-95% suflul sa dispara odata cu micsorarea fluxului.

Deasupra unei stenose se poate palpa tril vascular si imediat sub stenoza vasul poate
sa fie dilatat anevrismal. Vasul se ausculta in zona de electie pentru palpare.

• Localizare: Deasupra fetei anterioare a muschiului SCM, deasuprea capatului medial

al claviculei.

• Preferabil se foloseste clopotul stetoscopului • Pacientul este rugat sa NU vorbeasca sis

a isi tina respiratia • Suflurile patologice au tonalitate joasa Sunete la nivelul A. carotid
nelegate de peretele vascular - Stenoza aortica - Suflu continuu datorita fluxului venos
(dispare la presiune deasupra stetoscopului) - Suflu datorat fistulei arteriovenoase la
pacienti dializati - Suflu sistolic in tireotoxicoza (creste vasc. Glandei tiroide)

8. Auscultatia arterelor femurale

Se face in zona de electie a palparii (la ⅓ de tuberculul pubic, inferior de ligamentul

inghinal) - cu diafragmul stetoscopului, se pot decela sufluri sistolice sau sistolo-
diastolice la nivelul vaselor femurale mai ales in contextul unei boli arteriale periferice
sau in insuficienta Ao

9. Puls paradoxal

Pulsul paradoxal constă în determinarea palpatorie a scăderii presiunii arteriale în

inspir (>10%). Se cuantifică prin utilizarea manșetei tensiometrului și determinarea
diferenței între presiunea la care apar prima dată sunetele Korotkoff și cea la care sunt
prezente cu fiecare bătaie. Este un fenomen normal, dar scăderea de presiune este
exagerată în tamponadă sau revărsatul pericardic important. Pulsul paradoxal se explică
prin: • scăderea presiunii intratoracice; • creșterea întoarcerii venoase și umplerea
ventriculului drept; • bombarea septului interventricular spre stânga și astfel scăderea
umplerii VS; • scăderea în inspir a volumului bătaie al ventriculului stâng și a tensiunii
arteriale (fenomenul normal, de interdependență ventriculară este exagerat în tamponadă
când volumul ventriculilor e fix si redus datorită compresiei externe) (Figura 4).
Diagnosticul diferențial al tamponadei cardiace se poate face cu situațiile care se prezintă
cu hipotensiune, șoc și creșterea presiunii venoase jugulare: ➢ insuficiența miocardică
severă; ➢ embolia pulmonară masivă; ➢ infarctul miocardic de ventricul drept

10. Auscultatia ariei aortice

- se ausculta cu diafragma stetoscopului
-loc: spatiul 2 ic drept, parasternal (se ausculta normal zgomotul 2 cel mai bine aici)
+ PUNCTUL LUI ERB- SPATIUL 3 PARASTERNAL STG
11. Auscultatia ariei pulmonare
diafragma - se poate auzi dedublarea
-loc:fiziologica in 2/3 cazuri, in spatiul 2 ic stang, parasternal
12. Auscultatia ariei mitrale
-se ausculta cu clopotul (cupa) stetoscopului→ frecventa joasa) -auscultam pt stenoza
mitrala cu pacientul putin intors spre stanga -loc: la vf cordului, acolo unde se
palpeaza socul apexian - dar si cu diafragma cand suspectam Insuf Mi sau S4 (frecv
inalta)
13. Auscultatia ariei tricuspidiene
-loc: parasternal stang, in spatiul ic 5 -se ausculta cu diafragma
14. Indice glezna-brat
Indice glezna-brat= TAs glezna/TAs brat (N intre 0,9-1,3)
scadere cu >20% dupa efort=patologic
● se pune manseta la nivelul gambei si se masoara TA la nivelul tibialei post sau
pedioasei cu ajutorul sondei Doppler
● se alege TAs brat cea mai mare si cea mai mare dintre Tas al tibialei post sau
pedioasei de pe aceeasi parte- se executa un IGB pt stanga si pt dreapta;
>1,3 – artere incompresibile
<0,4 ischemie grava
15. Semn Homans

Semnul Homans sugereaza diagnosticul de tromboza venoasa a venelor profunde ale

gambei. Durere la nivelul gambei atunci cand piciorul este in dorsiflexie pasiva.

16. Semnul “mansetei” in tromboza venoasa

Se foloseste manseta folosita la masurarea TA, o pozitionam la nivelul gambei si o

umflam pana la 150/160. Presiunea la care apare durere este presiunea pe care o notam.
Ar trebui sa fie o pres destul de mica care sa dea durere.

17. Testul tusei in insuficienta venoasa

La bolnavii cu insuficienta cronica venoasa se palpeaza un reflux la tuse din cauza

incompententie valuclare, ia raceste vase se umfla. Se observa la nivelul femuralei,
safenei.

18. Inspectie torace

 Urmarim identificarea dispneei,
cianoza, tuse, stridor, modificari
cutanate si osoase;
Torace- modificare de forma
globala/localizata (in carena? Gibozitate?), modificari ale CV, cicatrici. Tiraj
intercostal/supraclavicular- BPOC avansat, utilizeaza pacientul musculatura accesorie in
respir? (scaleni, SCM) !pozitia traheei- e deplasata in repaus? Se deplaseaza in inspir( ->
supraexpansionare a toracelui)?
- simetrie miscari respiratorii (ne uitam din spatele pacientului, deasupra claviculelor la
miscarile respiratorii- N sunt simetrice si evidente); miscare paradoxala spre interior a
abdomenului in inspir -> paralizie diafragm?
- dispnee de repaus- la inspir? la expir?/ tahipnee(>25/min)/ bradipnee
N=14-25 (NU ii spunem pacientului ca ii numaram respiratiile) cum respira? Ofteaza des?
ascultam: exista stridor? wheezing? disfonie?
-vedem: adenopatii evidente axilare sau periclaviculare? cianoza? edem in pelerina cu
circulatie colaterala? Emfizem subcutanat? Leziuni cutanate de orice fel? Hipocratism?
Osteoatropatie hipertrofica pneumica?
Nas-deviatie de sept, perforatii sept nazal, polipi
Gura-amigdale hipertrofice, hiperemie faringiana
Fata-facies pletoric, cianotic in sdr de VCS (+edem in pelerina)
Sdr Horner

19. Palpare ampliatii toracice

Se fixeaza mainile pe partea posterioara a bazelor toracelui cu degetele 2-5 puse pe

directia coastelor, iar policele formeaza un unghi de 90 de grade cu restul degetelor, fiind
plasate paravertebral si ridicand un pliu cutanat intre cele 2 police;
In inspir profund, degetele trebuie sa se departeze cel putin 5 cm

Se realizeaza si anterior, cu aceeasi tehnica, policele centrand, de aceasta data,

apendicele xifoid- semnul lui Hoover pozitiv in hiperinflatia severa a toracelui
(BPOC): policele se apropie in inspir

20. Palpare vibratii vocale

Def: reprezinta transmiterea vibratiilor laringiene formate

in timpul fonatiei pana la peretele toracic

Clasic: pacientul zice 33 si noi punem mana pe spate si

urmarim vibratiile vocale, in literatura anglo-saxona-99 or
111
Se palpeaza simetric, succesiv zonele supraspinoase, interscapulovertebrale( 2 puncte) si
bazele pulmonare, atat posterior cat si anterior- cate 4 puncte de palpare pe fiecare parte, la
fiecare
daca vibratiile nu se resimt suficient intr-un anume punct, putem ruga pacientul sa coboare
tonul cu care vorbeste

N-vibratiile se resimt simetric, egal;

1.Diminuarea difuza apare in:
-obezitate (grasime)
-torace emfizematos (Se interpune un strat de aer)

2. Diminuare localizata:
-obstructii ale bronhiei ce ventileaza teritoriul
-revarsat lichidian
-ingroasare pleurala (pahipleurita)

3.Accentuarea difuza
-la copii
-la cei f slabi

4.Accentuare localizata:
-sindroame de condensare (pneumonii): nu mai e aer in plamani, dar e o  masa
condensanta care contine tot felul de infiltrate limfo-plasm, bacterii accentuare

21. Percutie torace(post/lat/ant)

N=sonor !
Percutia se realizeaza simetric, alternativ prin lovirea peretelui toracic digito-digitala,
direct pe piele, cu pacientul respirand linistit, uniform, cu gura DESCHISA in timpul
examinarii

Degetul mainii nedominante se aseaza in spatiile ic, cu degetul 3 bine lipit de pielea
pacientului (sugestie din BATES: doar degetul 3 se pozitioneaza pe pielea pacientului,
restul degetelor si palma sunt in aer, pt a nu diminua sunetul percutiei), degetul 3 al
mainii dominante in semiflexie, cade, printr o miscare fata-spate din incheietura
pumnului, ca un ciocanel pe falanga medie a degetelui 3 al mainii nedominante (NU
miscam antebratul)

Se realizeaza atat anterior, cat si posterior si lateral (in filmulet se precizeaza

caincepem
pin percutia claviculelor, apoi pe fosa supraclaviculara, apoi pe toracele post/lat/ant):

○ anterior (pacient in sezut sau in clinostatism)- examinare simetrica, de sus in jos,

pe linia medioclaviculara, apoi bazal (6 puncte de percutie la nivelul toracelui
anterior) !! claviculele se percuta direct, nemediat de mana nedominanta
○ Posterior si lateral- pacient in ortostatism sau in sezut, cu bratele departate de
corp (eventual mana asezata pe umarul opus pentru a departa scapulele), se
percuta simetric, de sus in jos, evitand CV si scapulele, iar lateral, se percuta pe
 linia axilara medie,simetric, de sus in jos (2 puncte de percutie pt lateral-rugam
pacientul sa isi puna mana de pe partea percutata la ceafa, 5 pentru toracele
posterior : SUPRASPINOS, INTERSCAPULAR, BAZE PLAMANI)

22. Manevra Hirtz

Manevra Hirtz- manevra de evaluare a mobilitatii hemidiafragmului: consta in
percutia in
expir si in inspir profund a bazelor pulmonare, cu sonorizarea acestora in inspir
profund; se
percuta toracele posterior in jos pana la decelarea submatitatii, apoi pacientul este pus
sa
inspire fortat in timp ce se mentine percutia punctului respectiv
Lipsa sonorizarii sugereaza prezenta unui revarsat pleural la nivelul bazelor plamanilor

23. Auscultatie torace (post/lat/ant)

Cu stetoscoptul biauricular, aplicat pe torace cu toata diafragma, in aceleasi pozitii ca
cele de la percutie (se incepe din fosele supraclaviculare), pe piele direct (precizari din
filmulet: toracele post se ausculta in urmatoarel puncte: se incepe in fosa supraclv,
apoi supraspinos, interscapulovertebrala, paravertebral bazal, linia axilara post, vf
zonei axilare latero-toracice, medio axilara, latero bazala; iar ant: subclv,
supramamelonar, paracardiac, suprahepatic)
➔ pacientul respira rar, adanc, fara sa vorbeasca, cu gura deschisa in timpul
examinarii
➔ se ausculta un ciclu respirator in intregime !!! in fiecare punct de auscultatie
➔ se face simetric, de la vf spre baze, respectand aceleasi puncte ca la percutie

N-suflu laringotraheal(pe trahee/pe laringe) si MV bilateral(pe toata zona de proiectie

a
plamanilor-intensitate mica, tonalitate joasa, fara pauza intre inspir si expir, mai intens
la baza si
pe partea dreapta) + respiratie bronhiala in zona de proiectie a bronhiilor mari (expir
mai lung
decat inspir)

24. Testele Tinel si Phalen (pt sd tunel carpian)

Phalen- pacientul este rugat sa tina mainile in flexie la 90 de grade, cu incheieturile
mainilor lipite una de cealalta timp de 30s/60s (test Phalen prelungit pt 60s), daca sdr
tunelului carpian este prezent, vor fi precipitate parestezii la nivelul mainii, cu
distributia pe nv. median (degetele 1-2-3+½ lateral deget 4);

Tinel- pacientul tine mainile in

extensie cu palmele in sus pe o
perna, examinatorul
percuta retinaculul palmar (la
capatul proximal al palmei) cu
aparitia de parestezii similare ca
in testul Phalen in cazul sdr de
tunel carpian;
 25. Testul Apley (testul “scarpinatului”)
Testul Apley (mobilitate activa umar)-
examinatorul sta in spatele pacientului,
acesta este rugat sa se “scarpine” pe
scapula opusa 1- peste umar, 2-pe
dinapoia gatului, 3- pe dinapoia toracelui
Normal-isi poate atinge scapula
contralaterala in toate aceste 3 pozitii,
nefiind necesara testarea mobilitatii pasive

26.

Test Schober

Test Schober, degete –sol (N- ajunge cam pana pe la ½ gambei cand genunchii sunt
drepti) Flexia e testata rugand pacientul sa isi atinga degetele de la picioare cu genunchii
intinsi, masurarea flexiei se face prin test Schober, care implica marcarea la nivelul CV linia
care uneste spinele iliace postero-superioare, apoi plasarea unui deget la 5 cm sub aceasta
demarcatie, si a altui deget la 10 cm deasupra demarcatiei. Pacientul este apoi rugat sa isi
atinga degetele de la picioare cu genunchii tinuti intinsi, iar daca distanta dintre cele 2 degete
creste cu mai putin d 5 cm este semn de sponidilta anchilozanta.

27. Soc rotulian

Se foloseste pentru determinarea prezentei de lichid la nivelul articulatiei genunchiului (e

folosit in colectii mari de lichid); cu o
mana se apasa pe spatiul suprapatelar
al articulatiei genunchiului si cu
cealalta sa apasa rotula in jos, semnul
fiind pozitiv daca rotula “se scufunda”
la apasare si apoi produce un sunet
cand se loveste de femur.
 Pompilian-alta metoda de a executa socul rotulian- cu policele si mediusul de la ambele
maini apesi pe fundurile de sac articulare, adunand potentialul lichid intrarticular, iar cu
indexul apesi pe patela, si se simte in degetele 1 si 3 daca vine lichidul inapoi catre ele

28. Manevra McMurray

Tesul McMurray este un test clinic reumatologic pentru evaluarea articulației

genunchiului pentru leziuni la nivelul meniscului şi / sau cartilajului.

 Pacientul sta in decubit dorsal cu gamba flexata la 90 de grade pe sold si cu

genunchiul flexat la 90 de grade. Cu mana dominanta se roteste intern tibia si se
extinde piciorul la diferite grade pentru a observa o leziune la nivelul meniscului
lateral. Doctorul ține genunchiul într-o mână și talpa piciorului în cealaltă.
 Genunchiul este apoi complet îndoit și tras spre exterior într-o poziție
"îngenuncheată".
 Între timp, medicul va începe să rotească piciorul intern în timp ce extinde
genunchiul.
 Orice durere sau "clicuri" servește drept diagnostic pozitiv al unei lacrimi laterale a
meniscului.
Dupa care se roteste extern tibia si se repeat procedura, facand extensia piciorului la diferite
unghiuri. Se efectueza pentru a observa o leziune la nivelul meniscului medial.

29. Manevra Lasegue

(implica dorsiflexie pasiva a gleznei pt sensibilizarea manevrei) Cu mb inferior intins,
pacientul in decubit dorsal, se ridica piciorul pana la 80-90 de grada (in mod normal); daca
este prezenta sciatica, durerea in coapse si in gambe va limita miscarea (
30. Teste pentru ligamentele genunchiului

ligg colaterale:mo mana pe fata mediala genunchi, cealalta pe gamba:miscari de lateralitate

(mobilit>5-10 ⁰-anormala)

ligg incrucisate: picior fixat, genunchi flectat;se imprima tibiei miscari ant-post (mobilit…ca
mai sus)

test Lachman:o mana fixeaza femur, cealalta misca tibia ant-post

31. Inspectie abdomen

Inspectie abdomen- pacient in decubit dorsal; examen? maini, piele, fata, cavitate bucala,
unghii, brate, ochii, gl salivare, gat, torace?

● icter, stare de nutritie (calculam si IMC)

● Piele: cicatrici, hiperpigmentare, leziuni cutanate, echimoze periombilicale si pe flancuri,

vergeturi

● distensie abdominala- obezitate, tumora, flatulenta, ascita, sarcina

● hernii, defecte de perete abdominal,

● pulsatii abdominale- anevr ao abd

● miscare asimetrica a abdomenului in cadrul respiratiei- prezenta unei mase tumorale

(vizibila daca ne asezam la nivel cu abdomenul pacientului, in lateral)

● circulatie colaterala- cap de Meduza,

32. Palpare abdomen

Intreaba pacientul inainte daca il doare undeva anume, palparea se incepe din parteanopusa
zonei dureroase si, de obicei, acea zona se palpeaza la final; rugam pacientul sa stearelaxat si
sa respire normal de cateva ori pt relaxarea musc abd; palparea se realizeaza cu suprafata
palmara a degetelor, folosind miscari ale articulatiei MCF iar pt palparea marginilor de organ
se foloseste suprafata laterala a degetelor;

● se face palparea superficiala a tuturor cadranelor abdominale, apoi cea profunda;

● se noteaza zonele dureroase la palpare;

● mase abdominale - descriem locatie, durere asociata, marime, suprafata, margine,

consistenta, mobilitate, deplasabila?, pulsatila?, putem/nu putem sa ajugem deasupra masei

● regiuni sensibile- semn McBurney, manevra Murphy, iritatie peritoneala

● intestin la persoane constipate,

● organe hipertrofiata- rinichi,ficat, splina +/- tumori

● ficat- marginea superioara (doar se percuta)- spatiul 6 ic drept, margine inferioara la rebord
costal, pe linia medioclaviculara in inspir complet; N- nedureros, consistenta elastica si
omogena, margine rotunjita

● splina- sub coastele 9-11, posterior de linia medioaxilara, nepalpabil normal, in hipertrofii
coboara spre medial si inferior, ramanand superficiala

● colecist- la intersectia marginii laterale a dreptului abdominal cu rebordul costal drept,

nepalpabil normal

● vezica, suprapubian, in caz de glob ( se poate si percuta auscultator)

● anevrism aortic pulsatil

● rinichi transplantati- in fose iliace, rinichii voluminosi proemina spre ant, iar abcesul
perinefric, spre post

33. Manevre pt dg apendicitei acute si iritatiei peritoneale

Pct McBurney- 1/3 externă a liniei ombilic-SIAS.

Semnul Rovsing- se apasa pe cadranul inferior stang al pacientului pentru a deplasa

conținutul colonic spre colonul drept –durere.

Semnul psoasului- pacientul sta pe partea stanga iar examinatorul incearca sa faca extensia
soldului drept al pacientului, semnul fiind pozitiv daca manevra provoaca durere si pacientul
opune rezistenta de asemenea, apendicita acuta poate prezenta durere in hipogastru si fosa
iliaca dreapta, semne de iritatie peritoneala sau sensibilitate la examen rectal pe partea
dreapta a rectului;

Pritonită- abdomen acut + semnul Blumberg

34. Palpare ficat

 decubit dorsal sau lateral stâng, cu coapsele semiflectate pe abdomen iar examinatorul
în dreapta pacientului; medicul cu mâna dreaptă, cu degetele orientate spre rebordul
costal drept exercită o presiune progresivă în timpul unui inspir profund al
pacientului, dinspre fosa iliacă dreaptă spre hipocondrul drept şi epigastru; palparea
evidenţiază:

 mobilitatea ficatului in timpul respiraţiei;

 marginea inferioară a ficatului;
 suprafaţa palpabilă a ficatului (netedă, neregulată, cu noduli);
 sensibilitatea ficatului: nedureros, dureros sau intens dureros;
 consistenţa: elastică, fermă sau dură.

Ficatul normal este de consistenţă moale, are marginea inferioară regulată, palpabilă în

inspirul profund la 1 – 2 cm sub rebordul costal drept şi urmează un traiect uşor ascendent
spre epigastru. La persoanele obeze şi la cei cu muşchii drepţi abdominali bine antrenaţi,
palparea devine foarte dificilă.

Percuția ficatului delimitează matitatea hepatică; se percută trei diametre: pe linia

axilară mijlocie, mamelonară şi parasternală. Dacă palparea detectează marginea inferioară a
ficatului, percuţia trebuie să precizeze marginea superioară, permiţând astfel evaluarea clinică
a hepatomegaliei. Lobul hepatic drept se măsoară pe linia medio-claviculară dreaptă,
percutându-se dinspre zona de sonoritate pulmonară spre rebordul costal, până la apariţia
matităţii hepatice (spațiul V intercostal); se măsoară distanţa până la marginea inferioară a
ficatului, detectată prin palpare (normal este de 6 – 12 cm). Lobul hepatic stâng se evaluează
cel mai frecvent pe linia medio-sternală, măsurând distanţa dintre marginea inferioară a
sternului şi marginea anterioară a ficatului, accesibilă palpării în epigastru (normal 4-8 cm).

35. Palpare splina

 Palpabilă doar daca e mărită
 Sub arcurile costale 9-11
 La percutie normal sonoritate pt ca e stomacul. Daca e matitatae poate fi
splenomegalie sau postprandial
36. Percutia matitatii deplasabile
37. Flapping tremor
Flapping tremor (asterixis) est o disfunctie neurologica care cauzeaza pierderea
controlului motor in diferiti muschi, de obici in incheietura mainii. Cel mai des apare
in extensia antebratului cu extensia mainii. Este asociat cu diverse boli hepatice.
38. Palpare colecist; semn Murphy
Fundul colecistului cartilaj coasta 11
semn de inflamație a colecistului, mărită de volum, palpabilă în inspir profund,
dureroasă
39. Palpare ganglioni: laterocervicali, submandibulari, supraclaviculari
40. Palpare ganglioni: axilari, inghinali
Gg axilari- ridicam bratul drept al pacientului cu mana stanga a noastra, apoi, dinspre
lateral apasam cu degetele de la mana dreapta cat de adanc putem in axila pacientului;
dupa aceasta, punem bratul pacientului sa stea pe antebratul nostru pentru a relaxa
umarul; -exista 5 grup de ggl axilari- central, lateral, pectoral, infraclavicular,
subscapular, si ar trebui sa incercam sa palpam toate aceste grupe; (daca e vreunul
marit, trebuie notat- dim, locatie, consistenta, mobilitate, durere, aspectul epidermului
supraiacent)
Ggl inghinali- sunt 2 grupe (un grup in lungul ligamentului inghinal si alt grup in
lungul vaselor femurale. Ganglioni mici, fermi, mobili (normal)
41. Manevra Giordano
 = percuția renală
 Lovire lombară bilaterală cu marginea cubitală a mâinii
 Descendenr, din reg toracică inferioară spre sacrat
 + când percuția declanșează durere (litiază renală, glomerulonefrită acută, etc)

42. Palparea rinichilor

 normal, rinichiul stâng nu se palpează
 rinichiului stâng i se palpează doar polul inf, sub rebordul costal
 procedeul Guyton: bimanual în decubit dorsal, gamba flectată pe coapsă
 punem mâna stg cu vârful degetelor în unghul costovertebral, iar dr pe peretele
abdominal ant
 rugăm pacientul sa inspire profund
 devin palpabili în nefroptoză, nefromegalie,
43. Palparea si percutia vezicii urinare
 Decubit dorsal cu genunchii flectati
 Mana palpeaza reg hipogastrica de la simf pubiana in sus, pana la globul
vezical,unde apasa cu marginea cubitala a mainii delimitand in intregime
fundul vezicii
 Palparea combinata presupune tuseu rectal/ vaginal simultan
 Percutia -matitate hipogastrica concav inf
44. Auscultatia arterelor renale
  cu ajutorul stetoscopului se aude un suflu sistolic suierat semn de stenoza a
renala (lombar sau periombilical)
45. Semne iritatie meningeala

 Pozitia „in cocos de pusca”= decubit lateral cu coapsele flectate pe abdomen si

gambele pe coapse si extremitatea cefalica in extensie;

 Fotofobie;
 Redoare de ceafa= flexia capului pe torace cu pacientul in decubit dorsal. Se
caracterizeaza prin flexia limitata si dureroasa a cefei;
 Varsaturi de tip central;
 Semnul Kernig= se evidentiaza ridicand membrele inferioare in extensie deasupra
planului patului. In iritatia meningeala, se produce flexia gambelor pe coapse si a
coapselor pe abdomen;

 Semnul Brudzinski= se evidentiaza prin flexia capului bolnavului pe torace, cu

pacientul aflat in decubit dorsal, Patologic se produce flexia gambelor pe coapse si a
coapselor pe abdomen.
46. Probe pareza pt membre superioare si inferioare

 La nivelul membrelor superioare-proba Mingazzini

Pareza=paralizie incompleta, muschii inca functioneaza;

Plegia= paralizie completa/ aproape completa.

 Pacientul este rugat sa tina bratele intinse cateva secunde, cu ochii inchisi ( proba
este mai sensibila daca palmele sunt in supinatie); pacientul poate sa stea culcat sau
in sezut;
 Daca unul dintre membre este afectat, acela o sa coboare mai repede.

 La nivelul membrelor inferioare:

 Proba Mingazzini: pacientul este in decubit dorsal si este rugat sa tina picioarele,
flectate si departate, in aer cateva secunde,preferabil cu ochii inchisi;
  Proba Vasilescu: pacientul este in decubit dorsal si este rugat sa flecteze picioarele si
sa le traga catre abdomen; membrul inferior afectat va fi tras catre abdomen mai
lent;
 Proba Barre: similara probei Mingazzini, dar inversata-pacientul este asezat in
decubit ventral. Daca are pareza, membrul afectat o sa coboare mai repede;

47. Reflexe osteotendinoase achilian si patelar

Examinarea acestor reflexe se face prin percutia usoara a tendonului cu ajutorul unui
ciocanel de reflexe care determina o contractie a muschiului respectiv. Reflexul se
declanseaza daca toate componentele arcului reflex sunt indemne.
Reflexul patelar: percutia tendonului rotulian determina extensia gambei pe coapsa;
Reflexul ahilian: percutia tendonului lui Achile determina contractia tricepsului
sural.
MODIFICARILE REFLEXELOR OSTEOTENDINOASE

4+ foarte brutale,hiperreactive, cu Oscilatii ritmice intre flexie si extensie

clonus

3+ mai brutale decat media Hiperreflexie

2+ mediu, normal Normoreflexie
1+ relativ diminuate Hiporeflexie
0 fara raspuns areflexie

48. Reflex Babinsky

Excitatia marginii externe a plantei produce in mod normal felxia degetelor;

In leziunile piramidale, halucele face o miscare de extensie= semnul lui Babinsky,
care poate fi insotita de desfacerea in evantai a degetelor II-V;
 49. Proba Romberg

Principalul test al simtului pozitiei;

Pacientul trebuie sa stea cu picioarele lipite si ochii deschisi, apoi sa inchida ochii
pentru 30-60 secunde fara sprijin;
Se observa capacitatea de mentinere a posturii.
Pozitiva in ataxia tabetica si ataxia senzitiva.

50. Testarea coordonarii (testul index-nas, teste de diadocochinezie)

LA MEMBRELE SUPERIOARE:

 Testul indice-nas: folosit pentru evaluarea tulburarilor de coordonare la nivelul

membrelor superioare; se solicita pacientul sa atinga mai intai degetul examinatorului,
apoi nasul sau alternativ, de mai multe ori si cu viteza crescuta gradual. Initial
pacientul poate depasi tinta= dismetrie, sau poate aparea tremor intentional la final.
Aceste miscari se repeta cu ochii deschisi si cu ochii inchisi;

 Probe de diadocochinezie:

-Proba moristii sau proba marionetelor: pacientul este rugat sa faca o miscare de rotatie a
mainilor in ambele sensuri, cat mai repede, pentru a evita o corectare constienta;
LA MEMBRELE INFERIOARE:

 Testul calcai-genunchi: plasarea de catre pacient a unui calcai pe genunchiul opus si

glisarea acestuia de-a lungul tibiei pana la haluce cu ochii deschisi si inchisi.

PENTRU TRUNCHI:
 Pacientul este rugat sa se ridice din decubit dorsal fara ajutorul bratelor-daca acest
lucru nu se intampla este semn de ataxie tronculara.

51. Palparea tiroidei

 Cea mai voluminoasa glanda endocrina;

 Situata anterior de laringe, sub cartilajul tiroidian;
 Cca. 20g la adultul sanatos;
 Prin intermediul inspectiei se deceleaza modificari importante iar prin palpare
(bimanuala) se deceleaza modificari subtile. Palparea se face prin stabilizarea glandei
cu o mana, cealalta mana evaluand tesutul glandular.

Anamneză colică renală

Durere colicativa

Extrem de severa
Durere constanta de fond la nivelul lojei renale Uneori cu iradiere in testicul / labie

Greata / varsaturi asociate

Durere lombara de tip inflamator(colica renala vs durere asociata cu patologii ale CV)

● de cand? Unde? In ce conditii apare? Iradiere? (bilateral-sugestiv pt patologii ale CV)

● nota? Caracter? (colica renala- durere constanta de fond cu exacerbari de intensitate f

mare, iradiata spre pubis, perineu)

● frecventa/durata

● ameliorata de pozitie/AINS?

● factori agravanti/amelioranti?

● fenomene asociate: greata/varsaturi/inapetenta (sugestive pt patologie renala),hematurie,

febra?

● app de infectie urinara/renala/calculi, dz, guta?

Daca suspectam o afectiune neuromusc la nivel CV- inflamator (se manifesta in repaus,si este
ameliorata de efort, cea non-inflamatorie e invers)

● cand, peste zi, este durerea cea mai puternica?

● traumatism recent?

● localizata/difuza?

● Debut insidios/brusc?

● Caracter? Iradiere?

● Durere mai mare la efort?

● Fenomene neurologice: parestezii/ disestezii/hiper/hipoestezii, deficite

motorii/tulburari sfincteriene?