EXPLORAREA FUNCȚIONALĂ

RESPIRATORIE

- Explorarea ventilației pulmonare -

Explorarea funcțională respiratorie

Obiectivul principal: explorarea ventilației pulmonare

DAR pentru a fi completă, explorarea funcțională respiratorie investighează
evenimentele ce definesc respirația:

 Ventilația pulmonară
 Schimbul de gaze dintre aerul alveolar și sângele capilar
 Transportul oxigenului de către sângele arterial și a dioxidului de carbon de către
cel venos
 Schimbul de gaze sistemic dintre sângele capilar și țesuturile organismului
 Respirația tisulară (internă)
Explorarea funcțională
respiratorie

Adaptata din Curs de Pneumologie, Voicu Tudorache, 2013

Explorarea funcțională respiratorie

De aceea, principalele obiective ale explorării funcționale respiratorii includ

investigații cu privire la:

• Ventilația pulmonară
• Difuziunea gazelor
• Perfuzie
• Raportul ventilație/perfuzie
• Gazometria sanguină și aprecierea balanței acido-bazice
Indicații generale ale explorării funcționale
respiratorii:

Diagnosticarea unui tip de tulburare respiratorie: ventilatorie, de transfer, circulatorie

Cuantificarea severității disfuncției

Supravegherea efecienței unor măsuri preventive sau curative

Măsurarea tipului de răspuns la teste bronhomotorii

Evaluarea preoperatorie
Indicații generale ale explorării funcționale
respiratorii:
Diagnosticarea unui tip de tulburare: ventilatorie, de transfer, circulatorie

• La un subiect la care este suspectată o afecțiune respiratorie, pe baza unor elemente

clinice, imagistice, biologice

• În condițiile existenței une afecțiuni extratoracice susceptibile de a avea un răsunet

respirator

• Antecedente personale sau familiale

• Existența de factori de risc exogeni – de mediu, fumat, medicamentoși (cu potențial

toxic pe aparatul respirator)
Indicații generale ale explorării funcționale
respiratorii:
Cuantificarea severității disfuncției respiratorii

• Cuantificarea severității pentru inițierea și ghidarea unui tratament

medicamentos

• Stabilirea prognosticului unei afecțiuni

• Stabilirea gradului de handicap al unei afecțiuni respiratorii cronice

• Stabilirea capacității de muncă

Indicații generale ale explorării funcționale
respiratorii:

Măsurarea bronhomotricității

• Teste bronhodilatatoare la pacienții cu disfuncție ventilatorie obstructivă

• Teste de provocare bronșică la pacienții asimptomatici suspectați de astm pe baza

anamnezei
 Obiective:
Obiective secundare:
Obiectiv principal:
1. Investigarea ventilației pulmonare
Definirea altor teste exploratorii
respiratorii ce vor fi detaliate în cadrul
• Volume și capacități pulmonare materialelor viitoare:

• Debite ventilatorii 2. Explorarea funcției de schimb a gazelor

pulmonare:
• Gazele sanguine în repaus și la efort
• Proprietăți mecanice ale plămânului
• Difuziunea alveolo-capilară a gazelor

• Distribuția intrapulmonară a aerului ventilat

3. Investigarea circulației pulmonare
• Scintigrafie pulmonară, cateterism
• Metode de explorare cardiac drept, ecocardiografie
Metode și tehnici de explorare funcțională
respiratorie

• Spirometria

• Pletismografia

• Pneumotahografia

• Transefrul gazos prin membrana alveolo-capilară

• Gazometria sanguină

• Teste de efort
Determinarea volumelor și capacităților

Cuantificarea volumului de gaz din plămâni în anumite circumstanţe - determinarea

volumelor pulmonare (definesc dimensiunile statice ale pompei aspiro-
respingătoare a ansamblului plamân-cutie toracică)

Determinarea vitezei de expulzare a aerului din plămân - determinarea debitelor

pulmonare (definesc cinetica, performanțele pompei)
• volumul curent (VT = tidal volume) = volumul de aer vehiculat în cursul respiraţiei de repaus

• volumul inspirator de rezervă (VIR) = volumul de aer care poate fi introdus suplimentar în
plămân, de la sfârşitul unui inspir de repaus

• volumul expirator de rezervă (VER) = volumul de aer care poate fi expulzat suplimentar din
plămân, de la sfârşitul unui expir de repaus

• volumul rezidual (VR) = volumul de aer care ramâne în plămâni la sfârșitul unei expirații
maxime
Capacitatea vitală (CV) cu componentele sale
• Volumul inspirator de rezervă (VIR)
• Volumul curent (VT)
• Volumul expirator de rezervă (VER)
Capacitatea pulmonară totală (CPT)
Capacitatea reziduală funcţională (CRF)
Capacitate inspiratorie
• Capacitatea vitală (VC sau CV) = variaţia volumului pulmonar între
poziţia inspiratorie maximă şi poziţia expiratorie maximă.
• CV = VT + VIR +VER
• CV scade :
• factori pulmonari – pierdere de ţesut pulmonar, creşte VR,
creşte reculul elastic pulmonar (limitarea expansiunii
pulmonare).
• factori extrapulmonari – limitarea expansiunii toracice
(durere, deformări toracice), limitarea mişcărilor
diafragmului, depresia centrilor respiratori, afecţiuni
neuromusculare, cooperare slaba a pacientului.
Determinarea debitelor pulmonare

• VEMS sau FEV1

• VEMS/CV – indicele Tiffeneau

(FEV1/VC)

• PEF

• FEF 50, FEF 25, FEF 75 (MEF 50,

MEF 25, MEF 75)

• Curba flux-volum
VEMS sau FEV1

VEMS = volumul expirator în prima secundă a expirului

(FEV1 = forced expiratory volume in one second)
• Scade atunci când:
- scade calibrul căilor aeriene
- scade reculul elastic pulmonar - dar VEMS/CV este normal sau crescut
- scade forţa musculară a muşchilor respiratori
• Clasificare – scădere uşoară – până la 65 %
- scădere moderată – până la 50%
- scădere severă – până la 30 %
- scădere foarte severă – sub 30%
VEMS

• Util – dg. bolilor respiratorii – obstrucţii sau restricţii

• Alături de CV – evaluarea preoperatorie a bolnavilor
• lobectomia determină o scădere de 15 % a VEMS şi CV, care se
recuperează în 3-6 luni
• pneumectomia duce la o pierdere de 35 -50 % din CV şi VEMS, cu
recuperare parţială- 20%
• preoperator bolnavii cu risc mare au CV sub 50% din prezis (risc f. mare
– sub 1,5 l), VEMS sub 50 % din prezis ( risc f. mare sub 1 l) şi FEF sub 50
% din prezis
VEMS/CV –indice de permeabilitate bronșică

Indice de permeabilitate bronşică (IPB) = indice Tiffeneau

• Este un parametru care defineşte obstrucţia

• Valorile sub 70% sau (0,7) indică obstrucție
• În restricţii raportul este peste 80% (0,8)
PEF

PEF (peak expiratory flow) = debitul expirator maxim de vârf = debitul maxim
instantaneu înregistrat pe curba flux-volum – punctul maxim atins pe curba flux –
volum expiratorie.

• Depinde de:
• forţa musculară,
• diametrul căilor respiratorii mari,
• elasticitatea pulmonară,
• volumul pulmonar
PEF

• Util în monitorizarea pacienţilor cu astm bronşic – peak-flowmetre

• Peak-flowmetria este o metoda care nu poate înlocui spirometria, însă este
simplă și utilă în automonitorizarea pacienților astmatici la domiciliu, atât din
punct de vedere al controlului bolii, cât și al răspunsului la tratament
• Valoarea PEF este unul dinre criteriile de definire funcțională a zonelor de control
la pacienții astmatici – zona verde (controlat); zona galbenă (parțial controlat);
zona roșie (necontrolat)
• Se stabileşte variabilitatea PEF; variabilitatea PEF trebuie să fie sub 20% - în
astmul echilibrat prin medicaţie
• PEF minim dimineaţa la trezire, PEF maxim după-amiaza
FEF 50, FEF 25, FEF 75
• Pe unele buletine de analiză termenul se întâlnește și sub forma de MEF 50,
MEF 25, MEF 75

• FEF = forced expiratory flow = debit/flux expirator forțat

• FEF 75 – fluxul expirator când 75 % din CV a fost expirată

• FEF 25 - fluxul expirator când 25 % din CV a fost expirată

• FEF 25-75 – forced mid-expiratory flow = debit expirator forțat median între 25% și
75% CV
• Poate reprezenta un parametru sensibil pentru detecția afecțiunilor obstructive ale
căilor aeriene mici dar se recomandă corelarea cu ceilalți indicatori ai obstrucției
(FEV1, FEV1/VC)
 Curba flux-volum

• Evaluează simultan fluxurile

respiratorii maxime
instantanee la fiecare dintre
volumele pulmonare cuprinse
în capacitatea vitală
• Pentru evaluare necesită o
tehnologie specifică
• În baza caracteristicilor
curbelor flux-volum poate fi
făcută o analiză complexă a
sindroamelor ventilatorii
restrictiv, obstructiv și mixt
 Spirometria
• Metodă de elecție în determinarea volumelor pulmonare mobilizabile
(ex VT, VIR, VER) și a debitelor ventilatorii forțate expiratorii (ex
VEMS, PEF, FEF 25-75) și inspiratorii

• Urmată de teste de bronhodilatație în cazul disfuncțiilor ventilatorii

obstructive

• Prima treaptă a testării funcționale respiratorii

• Nu poate determina volume pulmonare nemobilizabile, deci este

incapabilă să definească restricția

• Anamneză corectă pentru identificarea contraindicațiilor absolute sau

relative ale testului
Spirometria
Pentru a fi corect efectuată:
• dimineaţa
• fără tratament bronhodilatator
• nu fumează cu cel puţin o oră înainte
 SPIROMETRIE
Parametri evaluați
• VC - capacitate vitală
• FVC - capacitate vitală forțată
• FEV1 - forced exp. volume after 1 second,
volumul expirat în prima secundă
• FEV1%VC - FEV1 in % of max. VC, indicele
Tiffeneau
• PEF – debitul expirator maxim de vârf
•MEF25 sau FEF 75- fluxul maxim expirator
la 25% din VC
• MEF50 sau FEF 50 – fluxul maxim
expirator la 50% din capacitatea vitală
• MEF75 sau FEF 25 – fluxul maxim
expirator la 75% din capacitatea vitala
• MMEF – fluxul mediu maximal expirator
intre 25% si 75% din capacitatea vitala
forțată
• PIF - fluxul inspirator maxim
• FEV6 – volumul expirator fortat dupa 6
secunde
• FEV1%FEV6 - FEV1 in % din FEV6
 Disfuncţie ventilatorie restrictivă

CV 
IPB N / 
VEMS N / 

Cauze ex: tuberculoză pulmonară

pneumopatii interstiţiale difuze fibrozante
cifoscolioze, obezitate
 Disfuncţie ventilatorie obstructivă

CV N/ 
IPB 
VEMS   

Cauze ex:
astmul bronşic
BPCO (bronşita cronică, emfizemul pulmonar)
 Disfuncţie ventilatorie mixtă

CV 
IPB N/ (pred. obstructiv) / (pred restrictiv)
VEMS 
 CPT

Cauze ex:
TBC pulmonar asociat cu bronşită cronică
Spirometry – The measurement and interpretation of ventilatory function in clinical practice. DP Johns, R Pierce. The Thoracic Society of Australia and New Zealand
Testele bronhomotorii

• utilizate frecvent în clinică

• apreciază efectul bronhomotor

• indus de diferite substanţe administrate sub formă de aerosoli

• pe baza modificărilor VEMS

• Se realizează anamneza amănunțită pentru detectarea eventualelor

contraindicații de efectuare a testelor
Teste bronhoconstrictoare

• De provocare a obstrucţiei

• Efectuate cu acetilcolină, methacolină, histamină sau diverşi alergeni

• La indivizi asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic

• Testul este semnificativ dacă VEMS ↓ cu mai mult de 15 - 20%

Teste bronhodilatatoare

• Efectuate cu medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau cu

parasimpaticolitice inhalatorii

• La pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit

- fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei)
- fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei)

• Testul cu salbutamol – 4 inhalații – test pozitiv- reversibilitate 12% sau

200 ml, dupa 30 min.
Mecanica pulmonară

• Se determină cu ajutorul pletismografului

Pletismografia este o metodă de elecție pentru a determina:

• Rezistența la flux în căile aeriene – ex Raw
• Volumele pulmonare statice – ex VR, CPT
• Elasticitatea – prin măsurarea complianței pulmonare

• Porpietățile mecanice ale plămânului și disfuncțiile restrictive se pot aprecia prin

adăgarea pletismografiei la alte investigații
• Valorile depind de : varsta, sex, greutate si inaltime
 Pletismografia

• pacientul se introduce în pletismograf, ușa

pletismografului trebuie să fie bine închisă, se
așteaptă egalizarea presiunilor

• se fixează clipul nazal, ia piesa bucală în gura și

respiră prin ea - piesa bucala este conectata printr-
un filtru la transductor

• în timpul respirației se închide clapa, pacientul fiind

la începutul unui inspir, și trebuind să inspire încă 10
sec., apoi va expira scurt și puternic.
EXPLORAREA FUNCŢIEI DE SCHIMB A GAZELOR PULMONARE
 Factorul de transfer gazos TLCO

• Evaluază schimbul gazos la nivelul membranei alveolo-capilare

• Straturile membranei sunt: surfactantul, epiteliul alveolar, membrana bazală a
epiteliului, spaţiu interstiţial, membrana bazală a endoteliului capilar, endoteliu
capilar, strat de plasmă; grosime 0,6-0,8 μ

• Difuziunea prin membrană se realizeză datorită gradientelor de presiune

parţială:
- PaO2 în alveole = 100mmHg, PaO2 în vene= 40 mmHg
- PaCO2 în alveole= 40 mmHg, PaCO2 în vene= 45 mmHg
Difuziunea depinde de:

• coeficientul de difuziune care este de 20x mai mare în cazul CO2 decât în cazul
O2 (hipoxemia apare mai rapid decât hipercapnia)

• de suprafaţa efectivă pe care se realizeză schimburile gazoase

• grosimea membranei

• concentraţia Hb

• echilibrul ventilaţie – perfuzie

Metodă – determinarea factorului de transfer gazos - TLco

• pacientul este rugat să inspire dintr-un sac cu amestec gazos, cu CO şi He în

concentraţie cunoscută, apoi stă în apnee 10 secunde, şi expiră în alt sac

• din gazul inspirat He nu difuzează, şi permite calcularea unui indice de corecţie,

care apreciază cât CO se împraştie în aerul alveolar şi cât difuzează

• se măsoară concentraţia CO rămas şi se aplică formulele de calcul – aparatele

moderne calculează valoarea exactă
Difuziunea

• La omul sănătos difuziunea se face integral în prima treime a timpului de contact între
sânge şi alveole (rezervă funcţională pt. efort)

Patologic - tulburări de difuziune ex

- Pneumopatii interstițiale difuze
- Bronhopneumopatie cronică obstructivă
- Fals - anemie (scade), hemoragie alveolară (creşte)

Măsurarea globală a gazelor sanguine se va discuta în cadrul capitolului de investigare a

echilibrului acido-bazic.
INVESTIGAREA CIRCULAȚIEI PULMONARE
Explorarea circulaţiei pulmonare

Se face prin trei metode:

• ecocardiografie
• cateterism cardiac drept
• scintigrafie pulmonară

Prin aceste metode determinăm: - presiunea în artera pulmonară

- rezistenţa vasculară pulmonară

V.n. ale presiunii arteriale pulmonare sunt 16 +/- 4 mmHg.

- tensiunea sistolică = 25 +/- 4mm Hg
- tensiunea diastolică = 10 +/- 4 mmHg
Ecocardiografia Doppler

• Este o metodă simplă şi neinvazivă de determinare a circulaţiei pulmonare

• Prin ea se determină destul de inexact valoarea presiunii sistolice din artera

pulmonară

• Rezultate fals crescute ale valorii de până la 10 mmHg

Cateterismul cordului drept

• Permite diferenţiere hipertensiunii arteriale pulmonare precapilară (cauză

pulmonară) de hipertensiunea arterială pulmonară postcapilară (cauză cardiacă)

Util:
- dg. CPC acutizat după embolie pulmonară, valori peste 40 mmHg
- diferenţiază edemul pulmonar lezional (tensiune mică) de cel hipertensiv
(tensiune mare)
- evaluarea răspunsului la tratamentul vasodilatator din hipertensiunea arterială
pulmonară
Cateterismul cordului drept - metodă

• abordarea unei vene de calibru mare( v. Jugulară internă, v. Subclavie, v.

Femurală)
• un cateter Swan-Ganz se introduce până la nivelul ventriculului drept şi a arterei
pulmonare; acest cateter prezintă distal un orificiu prin care se măsoară
presiunea în artera pulmonară şi un orificiu proximal prin care se determină
presiunea în atriul drept
• la extremitatea sondei se găseşte un balon care dacă se umflă permite stabilirea
presiunii pulmonare de ocluzie care este egală cu presiunea din artriul drept
• un termostat (thermistance) situat distal, măsoară debitul cardiac prin
termodiluţie - se injectează, prin orificiul proximal, la nivelul urechişei drepte, o
soluţie fiziologică, la o temperatură inferioară celei a corpului
• se poate continua cu angiografie prin injectarea unei soluţii de contrast, urmată
de radiografie
Cateterismul cordului drept - metodă

Riscuri :
- pneumotorax
- embolie gazoasă
- tromboflebite la locul puncţiei
- embolie pulmonară
- tulburări de ritm cardiac
 Scintigrafia pulmonară

• Scintigrafia pulmonară poate fi de perfuzie şi de ventilaţie

• Scintigrafia de perfuzie este o metodă de vizualizare non-invazivă a circulaţiei

pulmonare. Se injectează intravenos o substanţă de albumină marcată cu Tehneţiu99 . În
caz de perfuzie ineficientă zona pulmonară respectivă se manifestă ca o „zonă rece”.

• Scintigrafia de ventilaţie se face după administrarea inhalatorie a unui amestec de gaze

marcat radioactiv cu Xenon133 sau Tehneţiu 99.

Util – dg. emboliei pulmonare – perfuzie afectată, ventilaţie prezentă

- dg. afecţiunilor parenchimatoase, unde ventilaţia este afectată
 Testul de efort cardiopulmonar în bolile plămânului

• Este un test care aduce informații diagnostice și prognostice, pe care alte teste nu le
pot determina.
Determină:
• capacitatea de toleranță la efortul zilnic
• măsoară răspunsul fiziologic al transportului de oxigen
• raspunsul sistemul anhidrazei carbonice, la un stimul metabolic intens – contacția
masei musculare
• depisteaza unele disfuncții posibile, sau pentru a induce manifestări clinice relevante
doar sub influența unor stimuli, sau exerciții
Testul de efort este diagnostic pentru câteva afecțiuni- foramen ovale, ischemia
cardiacă, aritmie de efort, bronhospasm de efort, anafilaxia la efort, desaturarea indusă
de efort, pentru aprecierea prognosticului și a raspunsului postoperator a pacientului.
A stepwise approach to
the interpretation of
pulmonary function tests.
JD Johnson, WM Theurer.
American Academy of
Family Physicians, 2014.
EXERCIȚII
• Utilizează raportul FEV1/FVC pentru a detecta un sindrom obstructiv
respirator
• Utilizează FEV1 (ca procent din valoarea prezisă) pentru a estima
severitatea obstrucției
• Utilizează răspunsul la administrarea de bronhodilatatoare pentru a estima
gradul reversibilității obstrucției
• Utilizează curba flux-volum pentru a afla detalii despre cauza sindromului
respirator diagnosticat (intratoracică/extratoracică; fixă/variabilă, etc)
• Utilizează TLC pentru a confirma un sindrom restrictiv în cazul FVC scăzut
• Utilizează DLCO pentru a verifica funcția pulmonară de transfer gazos
dintre aerul inspirat și capilarele pulmonare
Cazul 1
• Pacientul AS, de sex M, în vârstă de 65 ani, este programat pentru teste
pulmonare funcționale ca urmare a unui control de rutină
• Pacientul nu are simptome pulmonare, nu este fumător, are istoric de
expunere la azbest în tinerețe
• Testele funcționale pulmonare indică următoarele:
Pulmonary function test Actual Predicted % Predicted
FVC (L) 4.39 4.32 102
FEV1 (L) 3.20 3.37 95
FEV1/FVC (%) 73  
RV (L) 2.54 2.32 109
TLC (L) 6.86 6.09 113
DLCO (ml/min/mmHg) 26 31 84
• FVC și FEV1 indică valori de 102% și 95% din valorile prezise, situație
considerată în limita normalului; raportul FEV1/FVC este 73, iar curba
flux- volum corespunde valorilor prezise pentru pacient (cercurile negre
din grafic) => pe baza acestor analize putem concluziona că nu există
dovezi ale unei boli obstructive pulmonare

• Capacitatea pulmonară totală este normală => nu există dovezi ale

unei afecțiuni restrictive pulmonare

• Capacitatea de difuziune pentru monoxidul de carbon este normală =>

suprafața alveolo-capilară pentru schimburi gazoase este normală

• ! Acest caz este un exemplu de testare pulmonara funcțională normală

Cazul 2
• Pacientul SM, de sex M, în vârstă de 65 ani, se prezintă la medicul de
familie pentru dispnee accentuată de efort
• Din istoric reținem că este fumător (40 pachete-an) și a lucrat ca muncitor
în construcții
• Testele pulmonare funcționale indică urmatoarele valori:
Pulmonary function Actual Predicted % Predicted Post-BD Post-BD
test
actual %

FVC (L) 1.89 4.58 41 3.69 96

FEV1 (L) 0.89 3.60 25 1.89 112
FEV1/FVC (%) 47        
RV (L) 5.72 2.31 248    
TLC (L) 7.51 6.41 117    
DLCO (ml/min/mmHg) 20.73 33.43 62    
• Se observă modificari semnificative ale testelor funcționale pulmonare!

• FVC este doar 41% din valoarea prezisă, iar FEV1 este doar 25% din
valoarea prezisă, cu mult sub limita normală, considerată a fi 80% din
valoarea prezisă

• Raportul FEV1/FVC este semnificativ scăzut

• Această combinație de modificări – FEV1 scăzut, FVC scăzut și

FEV1/FVC scăzut este compatibilă cu o disfuncție respiratorie obstructivă;
FEV1 fiind doar 25% din valoarea prezisă, obstrucția este considerată
severă
• Sunt îndeplinite criteriile de reversibilitate a obstrucției, atât FEV1 cât și
FVC se îmbunătățesc semnificativ, cu peste 200ml sau 12% după
administrarea unui bronhodilatator

• În plus față de modificările spirometriei, pacientul prezintă volum rezidual

crescut, sugestiv în acest context pentru fenomenul de air-trapping

• Capacitatea totală pulmonară este crescută la 117% din valoarea prezisă,

deci nesemnificativ știind că modificările mai mici de 20% față de valoarea
prezisă nu sunt considerate patologice

• În concluzie, acest caz este un exemplu de sindrom obstructiv sever

reversibil.
Cazul 3
• Pacienta RN, de sex F, în vârstă de 31 ani, se prezintă pentru dispnee la
eforturi mici
• Din anamneză, reținem că pacienta este fumătoare, consumatoare de
heroină iv și ritalin
• Testele funcționale pulmonare indică următoarele rezultate:
Pulmonary function Actual Predicted % Predicted Post-BD Post-BD
test
actual % change

FVC (L) 0.90 3.09 29 0.95 5%

FEV1 (L) 0.49 2.57 19 0.50 2%
FEV1/FVC (%) 54        
RV (L) 3.83 1.49 257    
TLC (L) 4.78 4.44 108    
DLCO 0.75 24.85 3    
(ml/min/mmHg)
• Se pot identifica criteriile pentru diagnosticarea unui sindrom obstructiv –
FEV1 scăzut, FVC scăzut, FEV1/FVC scăzut

• Curba flux-volum prezintă accentuarea concavității pantei descendente a

expirului și se reduce „vârful” expirator, modificări caracteristice sindromului
obstructiv

• Boala obstructivă pulmonară este extrem de severă, FEV1 atingând doar

19% din valoarea prezisă
• RV crescut până la 257% din valoarea prezisă este sugestiv pentru
fenomenul de air-trapping
• TLC reprezintă 108% din valoarea prezisă, modificare considerată
nepatologică
• DLCO este scăzut, indicând o afectare a suprafeței de schimb alveolo-
capilare
• Nu există un răspuns favorabil la testul bronhodilatator, modificările fiind sub
pargul considerat semnificativ
• Rezultatele indică un sindrom obstructiv foarte sever ireversibil asociat cu
afectarea suprafeței alveolo-capilare!
 Care poate fi cauza?
• În absența unui test pozitiv la bronhodilatatoare, suspiciunea de astm
bronșic nu poate fi susținută ca și cauză a sindromului obstructiv
• Boala cronică obstructivă pulmonară asociată fumatului nu este
caracteristică pacienților în vârstă de 30 ani
• Determinarea alfa-1 antitripsei a fost în limite normale, excluzând
emfizemul pulmonar asociat cu deifictul acestei enzime la vârste
tinere
• Investigațiile imagistice suplimentare au fost sugestive pentru o
formă rară de emfizem sever, localizat predominant bazal, asociat
consumului de metilfenidat injectabil.
Referinţe
• JD Johnson, WT Theurer. A stepwise approach to the interpretation of pulmonary function tests. American
Academy for Family Physicians Criteria, 2014
• Curs de pneumologie pentru studenti, UMFT, 2019
• M.R. Miller, J. Hankinson, SERIES ‘‘ATS/ERS TASK FORCE: STANDARDISATION OF LUNG, FUNCTION TESTING’’,
Standardisation of spirometry, Eur Respir J 2005; 26: 319–338
• Swanney MP, Jensen RL, Crichton DA, Beckert LE, Cardno LA, Crapo RO. FEV(6) is an acceptable surrogate for
FVC in the spirometric diagnosis of airway obstruction and restriction. Am J Respir Crit Care Med 2000; 162:
917–919.
• Nelson SB, Gardner RM, Crapo RO, Jensen RL, Performance evaluation of contemporary spirometers, Chest
1990; 97: 288–297
• Miller MR, Lloyd J, Bright P. Recording flow in the first second of a maximal forced expiratory manoeuvre:
influence of frequency content. Eur Respir J 2002; 19: 530–533.
• Fishman’s, Pulmonary disease and disorders, Fourth edition
• Ruppel G. Manual of pulmonary function testing 1991, Mosby, Baltimore
• Dutu St, Integrarea explorării funcţionale pulmonare în practica medică, Editura Medicală, Bucuresti, 1987