Fiziologia aparatului

respirator

Lucrări practice de laborator

SPIROMETRIA

2020– 2021 Asist. Univ. Dr. Laura Haidar

 CUPRINS

1. DEFINIŢII
2. INDICAȚII
3. CONTRAINDICAȚII
4. EFECTE SECUNDARE
5. TEHNICĂ
6. SPIROGRAMA FORȚATĂ
7. PARAMETRII VENTILOMETRICI STATICI
8. PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI
9. INTERPRETAREA SPIROGRAMEI
10.BULETINE DE INTERPRETARE
11.ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

2
 CUPRINS
1. DEFINIŢII
2. INDICAȚII
3. CONTRAINDICAȚII
4. EFECTE SECUNDARE
5. TEHNICĂ
5.1 Materiale necesare
5.2 Calibrare
5.3 Pregătirea pacientului
5.4 Introducerea datelor pacientului
5.5 Spirometria lentă
5.6 Spirometria forțată
5.7 Listă de verificare
6. SPIROGRAMA FORȚATĂ
7. PARAMETRII VENTILOMETRICI STATICI
7.1 Capacitatea vitală forţată (FVC)
7.2 Alți parametri statici
8. PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI
8.1 Volumul expirator maxim pe secundă (FEV1, VEMS)
8.2 Raportul FEV1/FVC sau indicele de permeabilitate bronşică (IPB)
8.3 Fluxul expirator maxim de vârf (PEF)
8.4 Fluxurile expiratorii maxime instantanee (FEFx%) şi fluxul expirator maxim mediu (FEF25-75%)
8.5 Ventilaţia maximă (Vmax)
9. INTERPRETAREA SPIROGRAMEI
10. BULETINE DE INTERPRETARE
11. ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

3
 OBIECTIVE

La finalul lucrării practice, studentul trebuie să:

1. Definească spirometria
2. Descrie principalele manevre spirometrice
3. Enumere indicațiile, contraindicațiile și posibilele efecte secundare ale
spirometriei
4. Descrie tehnica realizării manevrelor spirometrice
5. Efectueze o manevră spirometrică
6. Descrie parametrii ventilometrici statici și dinamici
7. Interpreteze corect spirograme

4
 DEFINIȚII

• Spirometria:
• Manevră de explorare funcțională
• Face parte din testele ventilometrice de bază
• Apreciază funcţia pulmonară dinamică, atât pentru examinările de
rutină ale funcţiei pulmonare, cât şi în cadrul celor de specialitate
• Cel mai utilizat test pentru evaluarea parametrilor funcționali
ventilometrici (volume şi fluxuri pulmonare)
• Se efectuează cu ajutorul spirometrului, aparat care înregistrează
volumul de aer inspirat şi expirat de către subiect şi viteza cu care au loc
aceste procese
• Traseele obţinute în urma testului se numesc spirograme

5
ISTORIC

Med Chir Trans, 1846

John Hutchinson, 1811 - 1861

6
 DEFINIȚII

• Două tipuri de manevre spirometrice:

1. Spirometria forţată:
• Utilizată mai frecvent
• Înregistrarea unui ciclu respirator maximal forţat, realizat prin
efectuarea unui inspir maxim urmat de un expir maxim, forţat şi
prelungit; efortul pacientului se numeşte manevră expiratorie
forţată
2. Spirometria lentă:
• Înregistrarea unui ciclu respirator maximal lent, realizat prin
efectuarea iniţială a unor cicluri respiratorii de repaus, urmate de
un inspir şi un expir maxim, lent şi prelungit; efortul pacientului se
numeşte manevră expiratorie forţată
• Datele obținute pot fi prezentate:
• Grafic - spirograme: curba volum-timp și curba flux-volum
• Numeric - valorile absolute sau relative ale parametrilor ventilometrici
7
 INDICAȚII

• Screening-ul persoanelor cu risc crescut de afecţiuni respiratorii

• Diagnostic al unor boli pulmonare:
• Determinarea tipului de disfuncţie ventilatorie şi a severităţii acesteia
• Observaţie: spirometria se corelează cu datele clinice şi alte date
paraclinice
• Monitorizarea funcţiei ventilatorii la:
• Persoane aflate sub tratament pentru boli pulmonare
• Persoane expuse la substanțe cu toxicitate pulmonară, inclusiv
expunere iatrogenă
• Evaluarea parametrilor funcţionali pulmonari (de ex. la sportivi, pentru
unele meserii)
• Evaluarea riscului pre-operator
• Evaluarea pacienților aflați în program de recuperare/reabilitare
respiratorie

8
 CONTRAINDICAȚII

• Nu există contraindicaţii absolute

• Manevra poate fi efectuată doar de persoane în stare de conștiență și
cooperante; în general copiii cu vârsta sub 6 ani nu pot efectua corect
manevra
• Contraindicaţii relative, care țin de faptul că manevra de expir forţat crește
presiunea intracraniană, intratoracică, intraabdominală:
• Intervenţii chirurgicale oculare, toracice, abdominale recente
• Infarctul miocardic recent, HTA necontrolată, embolismul pulmonar,
hemoragia cerebrală recentă, anevrismul cerebral sau abdominal
cunoscut
• Pneumotoraxul, hemoptizia de cauză necunoscută
• Afecţiunile acute care pot scădea performanţa (ex. vomă, greaţă, vertij)

9
 EFECTE SECUNDARE

• Ameţeală, vertij
• Cefalee
• Înroşirea feţei
• Lipotimie sau sincopă: prin scăderea întoarcerii venoase (prin creştrea
presiunii intratoracice) sau prin reflex vasovagal
• Incontinenţă urinară tranzitorie

10
 TEHNICĂ. Materiale necesare

• Spirometru computerizat:
• Înregistrează fluxul de aer în funcţie de volum
(curba flux/volum)
• Corecţie BTPS:
• Automată
• Body temperature (37 °C)
• Atmospheric pressure (1 atm)
• Air water vapor saturation

11
 TEHNICĂ. Calibrare

• Se realizează zilnic
• Calibrare de volum:
• Seringă de calibrare cu volum cunoscut (1 – 3 L)
• Stabilirea unei corespondenţe între lungimea segmentelor măsurate
(cm) şi volumul de aer (L)
• Calibrare de timp:
• Viteza de scriere

12
 TEHNICĂ. Pregătirea pacientului

• Îmbrăcăminte confortabilă, lejeră

• Utilizarea toaletei înaintea testului
• Relaxat, odihnit
• Evitarea:

Alcool 4h β2-agonişti inhalatori cu durată scurtă 2-4 h

de acţiune
Mese copioase 2h Anticolinergice inhalatorii cu durată 4-6 h
scurtă de acţiune
Fumat 1h β2-agonişti inhalatori cu durată lungă 12-24 h
de acţiune
Efort fizic intens 30 min Anticolinergice inhalatorii cu durată 24-36 h
lungă de acţiune
Teofilină 12-24 h

13
 TEHNICĂ. Pregătirea pacientului

• Se verifică prezenţa / absenţa contraindicaţiilor

• Se verifică complianţa pacientului
• Se explică manevra pacientului
• Se măsoară înălţimea şi greutatea pacientului (în
picioare, desculţ)
• Dantura falsă trebuie îndepărtată doar dacă este
foarte mobilă
• Se recomandă poziţia şezândă (nu ortostatică, din
cauza riscului de sincopă)
• Pacientul stă cu spatele drept
• Poziţia capului: drept sau uşor în extensie; flexia
gâtului poate îngusta căile respiratorii
• Pacientul nu are voie să se aplece în timpul manevrei
• Cleşte nazal
• Buzele bine strânse în jurul piesei bucale
14
 TEHNICĂ. Introducerea datelor pacientului

• Datele pacientului se introduc în software, fiind necesare pentru:

• Identificarea pacientului:
• CNP, nume, etc.
• Calcularea valorilor ideale (anticipate, predicted, i) ale parametrilor
ventilometrici măsurați, care variază în funcție de:
• Sex: parametrii sunt cu 15 - 20% mai mari la ♂
• Vârstă: parametrii scad odată cu înaintarea în vârstă
• Înălțime și greutate: parametrii cresc odată cu creșterea taliei
• Rasă: parametrii la persoanele caucaziene sunt cu aproximativ 10%
mai mari decât la cele non-caucaziene datorită raportului
torace/membre inferioare mai mare la acestea

15
 TEHNICĂ. Spirometria lentă

• Metodă de determinare a capacității vitale (CV) lente prin însumarea celor

trei volume componente: volumul curent (VT), volumul inspirator de
rezervă (VIR) şi volumul expirator de rezervă (VER)
• Manevra expiratorie lentă:
• Subiectul efectuează cicluri respiratorii de repaus, urmate de un inspir şi
un expir, ambele maximale, profunde, dar lente

16
 TEHNICĂ. Spirometria forțată

• Manevra expiratorie forţată:

• Un inspir maximal (până la nivelul capacităţii pulmonare totale), timp
de
1–2s
• Un expir maximal forţat (până la nivelul volumului rezidual), cu început
“exploziv”, timp de 4 – 6 s
• Opţional: un inspir maximal forţat
• Se repetă manevra de 3 – 4 ori (dacă se repetă de peste 8 ori
oboseală musculară), pentru a asigura repetabilitatea; sunt acceptabile
diferenţe între spirometrii de până 10%

17
 TEHNICĂ. Listă de verificare
1. Stabilirea datelor de identificare ale examinatorului şi ale celui examinat
2. Spălarea mâinilor
3. Alegerea corectă a instrumentelor necesare
4. Ataşarea piesei bucale la nivelul tubulaturii spirometrului
5. Pornirea spirometrului
6. Introducerea datelor subiectului (sex, vârstă, talie, greutate, rasă) în memoria
spirometrului
7. Poziţionarea corectă a celui examinat – poziţie şezândă, cu spatele drept
8. Explicarea procedurii
9. Pensarea nasului subiectului cu ajutorul clemei speciale
10. Poziţionarea corectă a piesei bucale
11. Efectuarea unui inspir maximal, timp de 1 – 2 s
12. Efectuarea unui expir maximal forţat, timp de minim 6 s
13. Efectuarea unui nou inspir maximal forţat
14. Validarea corectitudinii efectuării probei
15. Îndepărtarea clemei de pensare a nasului
16. Imprimarea curbelor volum/timp şi flux/volum
17. Interpretarea rapidă a rezultatelor obţinute
18. Comunicarea rezultatelor obţinute subiectului examinat
19. Oprirea spirometrului
20. Evaluarea globală a efectuării manevrei
18
 SPIROMETRIA FORȚATĂ. Curba volum-timp

• Ordonată (axa Y)  volum (L)

• Abscisă (axa X)  timp (s)
• Determinarea fluxurilor se bazează pe
măsurarea pantei între două puncte ale
curbei
• Pantă abruptă în prima secundă, când se
elimină aproximativ 4/5 din volumul total
de aer
• Traseul se plafonează între 4 şi 6 secunde
• Pantă abruptă  fluxuri crescute

19
 SPIROMETRIA FORȚATĂ. Curba flux-volum

• Axa Y  flux (L/s)

• Axa X  volum (L)
• Curba expiratorie începe cu o
porţiune ascendentă, abruptă, care
se termină într-un vârf (PEF, peak
expiratory flow), şi se continuă cu o
porţiune descendentă, uşor
concavă (care corespunde fluxurilor
descrescânde de la sfârşitul
expirului), care se uneşte cu axa X
la nivelul CVF (capacitate vitală
forţată, FVC, forced vital capacity)

20
 PARAMETRII VENTILOMETRICI STATICI. Capacitatea vitală forțată
(FVC)

• Definiție:
• Capacitatea vitală forțată (CVF, forced vital capacity - FVC) = volumul de
aer expirat într-un ciclu respirator maximal şi forțat
• Calcul:
FVCd (l) × 100
FVC (%) =
FVCi (l)
• Valoare normală:
• FVCd 80% din FVCi (sau 20%) (≈ 5 - 6 L în valoare absolută)
• Valoare clinică:
• Se corelează cu masa de ţesut pulmonar funcţional
• FVC este scăzută în disfuncţiile ventilatorii restrictive (DVR) şi mixte
(DVM).
• FVC este în general în limite normale în disfuncţiile ventilatorii
obstructive (DVO), cu excepţia DVO cu "air trapping" (cu aer captiv), în
care este scăzută
21
 PARAMETRII VENTILOMETRICI STATICI. Alți parametri statici

Parametru Definiţie Manevră

Volum curent (VT) Volumul de aer inspirat sau expirat în timpul unei respiraţii Spirometrie lentă
Volume respiratorii

normale, de repaus
Volum inspirator de Volumul de aer adiţional care poate fi inhalat forţat după o
rezervă (VIR) inspiraţie normală
Volumul expirator de Volumul de aer adiţional care poate fi eliminat forţat la finalul
rezervă (VER) unei expiraţii normale
Volumul rezidual (VR) Volumul de aer rămas în plămâni după o expiraţie maximă, care Pletismografie corporeală
nu poate fi eliminat niciodată

Parametru Definiţie Manevră

Capacitatea pulmonară totală (CPT) Volumul de aer conţinut în plămâni la finalul unei Pletismografie corporeală +
Capacităţi respiratorii

CPT = VT + VIR + VER + VR inspiraţii maxime spirometrie lentă

Capacitatea vitală (CV) Volumul de aer care poate fi expirat forţat din Spirometrie lentă sau forțată
CV = VT + VIR + VER plămâni după o inspiraţie maximă
Capacitatea inspiratorie (CI) Volumul maxim care poate fi inspirat în urma unei Spirometrie lentă
CI = VT + VIR expiraţii normale
Capacitate funcţională reziduală Volumul de aer rămas în plămâni după o expiraţie Pletismografie corporeală +
(CRF) normală spirometrie lentă
CRF = VR + VER

22
 PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Volumul expirator
maxim pe secundă (FEV1, VEMS)

• Definiție:
• FEV1 reprezintă volumul de aer expirat în prima secundă a expirului
maximal forţat care urmează după inspirul maximal
• Calcul:
FEV1d l × 100
FEV1 (%) =
FEV1i (l)
• Valoare normală:
• FEV1d 80% din FEV1i (sau 20%) (≈ 4/5 din FVC)
• Valoare clinică:
• Scăderea FEV1 apare în toate tipurile de disfuncţii ventilatorii, fiind
importantă în stabilirea severităţii disfuncţiei

23
PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Volumul expirator
maxim pe secundă (FEV1, VEMS)

Gradul de severitate % din FEV1i

Uşoară 70 - 79
Moderată 60 - 69
Moderat-severă 50 - 59
Severă 35 - 49
Foarte severă < 35

Gradul de severitate al unei disfuncţii ventilatorii în funcţie de FEV1, conform

ATS (American Thoracic Society) şi ERS (European Respiratory Society), 2005

24
 PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Raportul FEV1/FVC sau
indicele de permeabilitate bronşică (IPB)

• Definiție:
• Raportul FEV1/FVC sau indicele de permeabilitate bronşică (IPB) sau
indicele Tiffeneau reprezită procentul din capacitatea vitală forţată care
poate fi expirat în prima secundă a expirului maximal forţat
• Calcul:
FEV1 (l) × 100
FEV1/FVC (%) =
FVC (l)
• Valoare normală:
• FEV1/FVC  limita inferioară corespunzătoare vârstei
Sex 18-19 20-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64
ani ani ani ani ani ani ani ani ani
M 72 71 70 69 68 67 66 65 64
F 74 73 72 71 70 69 68 67 66

• Valoare clinică:
• FEV1/FVC scăzut apare în disfuncţii ventilatorii obstructive şi mixte
25
 PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Fluxul expirator maxim
de vârf (PEF)

• Definiție:
• Fluxul expirator maxim de vârf sau peak expiratory flow (PEF) reprezintă
fluxul de aer corespunzător celui mai înalt punct al curbei expirului
• Calcul:
PEFd l × 100
PEF (%) =
PEFi (l)
• Valoare normală:
• PEFd 80% din PEFi (sau 20%) (≈ 8 – 10 L/s)
• Parametrul care depinde cel mai mult de efortul depus de subiect şi de
fluxul de aer din căile respiratorii centrale
• Valoare clinică:
• PEF evoluează concordant cu FEV1, scăzând în disfuncţiile ventilatorii
restrictive, mixte şi în obstrucţiile căilor respiratorii centrale
• În obstrucţiile bronşice distale, PEF-ul se reduce numai în formele
moderate sau severe de boală
• Monitorizarea PEF-ului obiectivează variabilitatea obstrucţiei bronşice
26
 PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Fluxurile expiratorii
maxime instantanee (FEFx%)

• Definiție:
• FEFx% reprezintă fluxul de aer la expirul a 25%, 50% sau 75% din FVC
(SUA)
• MEFx% reprezintă fluxul de aer expirat când mai rămâne în plămân 75%,
50% sau 25% din FVC (Marea Britanie)
• FEF25% = MEF75% (≈8 L/s); FEF50% = MEF50% (≈5,5 L/s); FEF75% = MEF25%
(≈3 L/s)
• Valoare normală:
• FEFx% d  65% din FEFx% i

27
 PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Fluxul expirator maxim
mediu (FEF25-75%)

• Definiție:
• FEF25-75% reprezintă fluxul de aer expirat forţat între 25 şi 75% din FVC
• Calcul:
Volum det (l)
FEF 25 − 75% (l/s) =
Timp (s)
• Valoare normală:
• FEF25-75% d  65% din FEF25-75% i
• Valoare clinică:
• FEFx% depind în principal de proprietăţile mecanice pulmonare şi mai
puţin de efortul muscular  valoarea lor scade înaintea FEV1  permit
diagnosticul de sindrom obstructiv distal (SOD)

28
 PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Ventilaţia maximă
(Vmax)

• Definiție:
• Vmax reprezintă volumul maxim de aer care poate fi ventilat într-un
minut
• Metode de determinare:
• Directă:
• Respirații cu frecvență și amplitudine maxime timp de 12 s
• Calcul:
l
𝑉𝑚𝑎𝑥 = 5 ∗ Volum aer în 12 s
min
• Indirectă:
• Calcul:
l
𝑉𝑚𝑎𝑥 𝑖𝑛𝑑 = 30 ∗ FEV1
min

29
 PARAMETRII VENTILOMETRICI DINAMICI. Ventilaţia maximă
(Vmax)

• Valoare normală:
• Vmax ind d  80% din Vmax ind i (sau ≈ 20%)
• Valoare clinică:
• A fost înlocuită în cea mai mare parte cu FEV1
• Aprecierea globală a performanţei pulmonare
• Vmax ind < 80% din ideal apar în toate tipurile de disfuncţii ventilatorii,
semnificând scăderea capacităţii de adaptare la efort, cu importanţă în:
• Medicina sportivă şi medicina muncii
• Scăderea capacităţii de adaptare la efort
• La pacienţii chirurgicali, Vmax ind d < 35% din Vmax ind i → indicator al
riscului major de complicații datorate intubării și anesteziei
generale

30
 INTERPRETAREA SPIROGRAMEI

1. Sindromul obstructiv distal (SOD):

• FEF25-75% scăzut
• FVC, FEV1, FEV1/FVC normale
• Exemplu: în astmul incipient
2. Disfuncția ventilatorie obstructivă (DVO):
• FEV1, FEV1/FVC, PEF, FEF25-75% scăzute
• Este cauzată de obstrucția căilor respiratorii, care se opune fluxului
normal al aerului (ex: astm, neoplasm traheal, corp străin inhalat)
3. Disfuncția ventilatorie restrictivă (DVR):
• FVC, FEV1, PEF, FEF25-75% scăzute
• Este cauzată de boli parenchimatoase (ex: fibroză interstițială,
pneumonie), boli pleurale (ex: hemotorax), sau boli extrapulmonare
(ex: ascită) care restricționează expansionarea plămânilor
4. Disfuncția ventilatorie mixtă (DVM) = asociere de DVR și DVO:
• FVC, FEV1, FEV1/FVC, PEF, FEF25-75% scăzute
• Este cauzată de BPOC severă (bronhopneumopatie obstructivă cronică)
31
 INTERPRETAREA SPIROGRAMEI

Parametru SOD DVO DVR DVM

FVC N N  
FEV1 N   
FEV1/FVC N  N 
PEF N   
FEF25-75%    
Caracteristicile principalelor tipuri de disfuncții ventilatorii

32
 BULETINE DE INTERPRETARE

• O persoană efectuează o spirometrie forțată, obținând parametrii de mai

jos. Ce tip de disfuncție ventilatorie prezintă această persoană?
Parametru Valori ideale Valori determinate % din valoarea ideală
FVC (l) 5,65 5,23 95%
FEV1 (l) 4,57 3,40 74%
FEV1/FVC 70% 65%
Vmax ind (l/min) 137 102 74%

A. Disfuncție ventilatorie obstructivă ușoară

B. Disfuncție ventilatorie restrictivă moderată
C. Disfuncție ventilatorie mixtă ușoară
D. Disfuncție ventilatorie obstructivă moderată
E. Niciun tip de disfuncție ventilatorie

33
 BULETINE DE INTERPRETARE

1. Stabilirea tipului de disfuncție ventilatorie

Modificări ale
% din valoarea ideală Valori normale Concluzie
parametrilor
FVC = 95% VN ≥ 80% VN
FEV1 = 74% VN ≥ 80% 
VN  limita inferioară
DVO
corespunzătoare
FEV1/FVC = 65% 
vârstei (care la acest
pacient este de 70%)

34
 BULETINE DE INTERPRETARE

2. Stabilirea severității disfuncției ventilatorii pe baza valorii FEV1

% din valoarea ideală Stadializarea în funcţie de FEV1 Concluzie
FEV1 = 70 - 79% - DV ușoară
FEV1 = 60 - 69% - DV moderată
FEV1 = 74% FEV1 = 50 - 59% - DV moderat-severă DV ușoară
FEV1 = 35 - 49% - DV severă
FEV1  35% - DV foarte severă
% din valoarea ideală Valori normale Modificări ale parametrilor

Vmax ind = 74% VN ≥ 80% 

Concluzie: răspuns corect A. Disfuncție ventilatorie obstructivă ușoară.

Reducerea ventilaţiei maxime indirecte la 74%.

35
 BULETINE DE INTERPRETARE

3. Cauze
• Fixă: aspirație de corpi străini (la copii)
Obstrucţia căilor • Variabilă:
respiratorii mari • Extratoracică: neoplasm laringian
DVO • Intratoracică: neoplasm tracheal
• Astm
Obstrucţia căilor
• Emfizem pulmonary
respiratorii mici
• Bronșită cronică

36
 BULETINE DE INTERPRETARE

• O persoană efectuează o spirometrie forțată, obținând parametrii de mai

jos. Ce tip de disfuncție ventilatorie prezintă această persoană?
Parametru Valori ideale Valori determinate % din valoarea ideală
FVC (l) 5,65 5,23 95%
FEV1 (l) 4,57 3,40 74%
FEV1/FVC 70% 65%
Vmax ind (l/min) 137 102 74%

A. Disfuncție ventilatorie obstructivă ușoară

B. Disfuncție ventilatorie restrictivă moderată
C. Disfuncție ventilatorie mixtă ușoară
D. Disfuncție ventilatorie obstructivă moderată
E. Niciun tip de disfuncție ventilatorie

37
 BULETINE DE INTERPRETARE

• O tânără atletă sănătoasă, în vârstă de 24 de ani, se prezintă la controlul

medical periodic. Spirometria relevă parametrii ventilometrici de mai jos.
Ce tip de disfuncție ventilatorie prezintă această tânără?
Parametru Valori ideale Valori determinate % din valoarea ideală
FVC (l) 4,87 5,12 110%
FEV1 (l) 3,88 4,35 112%
FEV1/FVC 73% 84%
Vmax ind (l/min) 116 130 112%

A. Disfuncție ventilatorie obstructivă ușoară

B. Niciun tip de disfuncție
C. Disfuncție ventilatorie restrictivă moderată
D. Disfuncție ventilatorie mixtă ușoară
E. Disfuncție ventilatorie obstructivă moderată
38
 BULETINE DE INTERPRETARE

• Un tânăr în vârstă de 22 de ani se prezintă la consultație acuzând tuse

seacă, wheezing (expir şuierător) și dispnee (respiraţie dificilă), debutate în
urmă cu aproximativ 8 luni. La spirometria bazală prezintă disfuncție
ventilatorie obstructivă moderată. Care dintre variantele de mai jos este cea
mai plauzibilă?
FVC FEV1 FEV1/FVC
A. 104% 98% 94%
B. 67% 58% 86%
C. 97% 62% 63%
D. 74% 44% 59%
E. 98% 78% 79%

39
 BULETINE DE INTERPRETARE

• Un bărbat de 78 de ani, care a fumat 40 țigarete/zi, timp de 55 de ani, este

diagnosticat cu emfizem pulmonar cronic (distensie a alveolelor pulmonare
cu distrugerea peretelui acestora). Care din următoarele seturi de
modificări este prezent la acest pacient, comparativ cu o persoană
nefumătoare?
Complianța Reculul elastic Capacitatea pulmonară
pulmonară pulmonar totală (CPT)
A.   
B.   
C.   
D.   
E.   
F.   

40
 BULETINE DE INTERPRETARE

• O persoană efectuează o spirometrie forțată, obținând parametrii de mai

jos. Ce tip de disfuncție ventilatorie prezintă această persoană?
Parametru Valori ideale Valori determinate % din valoarea ideală
FVC (l) 5,25 3,23 61%
FEV1 (l) 4,35 2,40 55%
FEV1/FVC 70% 72%
Vmax ind (l/min) 130 72 55%

A. Disfuncție ventilatorie obstructivă ușoară

B. Niciun tip de disfuncție
C. Disfuncție ventilatorie restrictivă moderat-severă
D. Disfuncție ventilatorie mixtă moderată
E. Disfuncție ventilatorie obstructivă moderată

41
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

1. FEV1 reprezintă:
A. Volumul de aer expirat în prima secundă a expirului maximal forţat
B. Volumul de aer mobilizat într-un ciclu respirator maximal forţat
C. Volumul de aer mobilizat de plămâni în timp de 1 minut
D. Volumul de aer expirat în oricare secundă a expirului maximal forţat
E. Parametrul utilizat pentru evaluarea severităţii disfuncției ventilatorii

Notă: întrebările marcate cu * au un singur răspuns corect, celelalte au 2 sau 3 răspunsuri

corecte
42
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

2. Capacitatea vitală lentă poate fi calculată astfel:

A. CI + CRF
B. VT + VIR + VER
C. CPT - VR
D. CV + VR
E. VT + VIR + VER + VR

43
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

3. *FVC are valori scăzute în:

A. Disfuncţiile ventilatorii obstructive (DVO)
B. Disfuncţiile ventilatorii restrictive (DVR) şi mixte (DVM)
C. Disfuncţiile ventilatorii obstructive (DVO) şi mixte (DVM)
D. Sindromul obstructiv distal (SOD)
E. Toate tipurile de disfuncții ventilatorii

44
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

4. *Valorile ideale ale parametrilor ventilometrici depind de:

A. Talie (T), vârstă (V), greutate (G), sex şi rasă
B. Vârstă (V) şi status fumător
C. Talie (T) şi alte boli asociate
D. Talie (T) și status fumător
E. Doar de greutate (G)

45
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

5. Indicele de permeabilitate bronşică (FEV1/FVC):

A. Este un indice rezultat din raportul procentual între FEV1 şi FVC
B. Reprezintă FVC x 100/FEV1
C. Scade progresiv cu vârsta
D. Are valori normale > 80% din cele ideale
E. Creşte în disfuncţii ventilatorii obstructive şi mixte

46
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

6. *În disfuncţiile ventilatorii moderate valorile FEV1 variază între:

A. 70 - 79%
B. 50 - 60%
C. 35 - 50%
D. 60 - 69%
E. 80 - 120%

47
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

7. *Vmax ind d < 80% din Vmax ind i apare în:

A. Disfuncţiile ventilatorii obstructive (DVO) cu air trapping
B. Disfuncţiile ventilatorii obstructive (DVO) cu hiperinflaţie
C. Disfuncţiile ventilatorii restrictive (DVR)
D. Disfuncţiile ventilatorii mixte (DVM)
E. Toate răspunsurile sunt corecte

48
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

8. Fluxul expirator maxim de vârf (PEF) reprezintă:

A. Volumul de aer inspirat în căile respiratorii mici
B. Volumul de aer expirat în prima secundă a expirului maximal forţat al
FVC
C. Un parametru care depinde de efort şi de volumul pulmonar
D. Fluxul de aer corespunzător celui mai înalt punct al curbei expirului
E. Principalul parametru scăzut în disfuncțiile ventilatorii restrictive

49
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

9. Capacitatea vitală forţată (FVC):

A. Reprezintă volumul de aer expirat în prima secundă a expirului
maximal forţat
B. Reprezintă volumul de aer mobilizat într-un ciclu respirator maximal
forţat
C. Reprezintă volumul de aer mobilizat de plămâni în timp de 1 minut
D. Se corelează cu masa de ţesut pulmonar funcţional
E. Reprezintă volumul maxim de aer ventilat într-un minut

50
 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE

10. Vmax ind prezintă următoarele caracteristici:

A. Reprezintă volumul maxim de aer ventilat într-un minut
B. Are valori normale cuprinse între 65 și 75% din cele ideale
C. Este scăzută în toate tipurile de disfuncții ventilatorii
D. Stabilește tipul disfuncţiei ventilatorii
E. Se poate calcula pe baza FEV1

51
 Take home messages

• Spirometria:
• Manevră de explorare funcțională
• Face parte din testele ventilometrice de bază
• Cel mai utilizat test pentru evaluarea parametrilor funcționali
ventilometrici (volume şi fluxuri pulmonare)

Parametru SOD DVO DVR DVM

FVC N N  
FEV1 N   
FEV1/FVC N  N 
PEF N   
FEF25-75%    

52
1. Stabilirea datelor de identificare ale examinatorului şi ale celui examinat
2. I VOLUNTEER!
Spălarea mâinilor
3. Alegerea corectă a instrumentelor necesare
4. Ataşarea piesei bucale la nivelul tubulaturii spirometrului
5. Pornirea spirometrului
6. Introducerea datelor subiectului (sex, vârstă, talie, greutate, rasă) în memoria
spirometrului
7. Poziţionarea corectă a celui examinat – poziţie şezândă, cu spatele drept
8. Explicarea procedurii
9. Pensarea nasului subiectului cu ajutorul clemei speciale
10. Poziţionarea corectă a piesei bucale
11. Efectuarea unui inspir maximal, timp de 1 – 2 s
12. Efectuarea unui expir maximal forţat, timp de minim 6 s
13. Efectuarea unui nou inspir maximal forţat
14. Validarea corectitudinii efectuării probei
15. Îndepărtarea clemei de pensare a nasului
16. Imprimarea curbelor volum/timp şi flux/volum
17. Interpretarea rapidă a rezultatelor obţinute
18.
19.
I VOLUNTEER TO DO SPIROMETRY!
Comunicarea rezultatelor obţinute subiectului examinat
Oprirea spirometrului
20. Evaluarea globală a efectuării manevrei 53