Universitatea de Medicină și Farmacie “VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

DEPARTMENT I-ANATOMIE și EMBRIOLOGIE

AN II SEM. I

CURS NERVI CRANIENI

S L Dr. Med. FAUR ALEXANDRA

 Ganglionii nervoşi sunt aglomerări de neuroni.
 Topografic ei se găsesc:
• pe traiectul trunchiurilor nervilor cranieni sau a rădăcinilor nervilor
spinali;
• în lanţul simpatic paravertebral; flancând coloana vertebrală de la
baza craniului şi până la coccige;
• în plexurile periviscerale, la întretăierea fibrelor care compun
aceste plexuri
• în ganglinii intramurali situaţi în pereţii viscerelor.

 Combinând cele două modalităţi de clasificare putem distinge în
sistemul nervos:
• un sistem nervos al vieţii de relaţie format dintr-o:
 componentă centrală reprezentată de encefal şi măduva
spinării;
 componentă periferică reprezentată de cele 12 perechi de
nervi cranieni, 31 perechi de nervi spinali (rahidieni) precum şi
plexurile laterovertebrale ca şi ganglionii situaţi pe traiectul
trunchiurilor nervilor cranieni sau anexaţi rădăcinii posterioare a
nervilor spinali.

• un sistem nervos vegetativ cu o componentă simpatică şi una

parasimpatică.
 Componenta simpatică este formată dintr-o:
• porţiune centrală, formată din centrii
intranevraxiali de comandă reflexă situată în
substanţa cenuşie a cornului lateral al
măduvei spinării între neuromerele C8-
L2;
• porţiune periferică reprezentată de lanţurile
simpatice paravertebrale şi nervii vegetativi
simpatici.
 Componena parasimpatică este formată dintr-o:

 porţiune centrală, formată din centrii intranevraxiali

de comandă reflexă, situată în nucleii vegetativi ai
nervilor cranieni III, VII, IX, X (parasimpaticul cranian)
din trunchiul cerebral respectiv în porţiunea inferioară a
substanţei cenuşii a măduvei între neuromerele S2-S4,
(parasimpaticul pelvin);

 porţiune periferică reprezentată de nervii cranieni

şi ramurile acestora precum şi ganglionii anexaţi
ramurilor nervilor cranieni (oftalmic, pterigopalatin, otic,
sublingual, submandibular) sau ganglionii din plexurile
periviscerale sau intramurale pentru parasimpaticul
cranian, respectiv nervii sacraţi S2-S4, (ramurile
anterioare ale acestor nervi numite nervi splanhnici
pelvini fac sinapsă cu neuronii din ganglionul hipogastric)
pentru parasimpaticul pelvin.
Nervii cranieni=fascicule de fibre nervoase motorii sau
senzitive care inervează mușchii sau glandele, transportă
impulsul nervos de la receptorii senzitivi sau au o
componenta de fibre nervoase morii și senzitive.
Se numesc nervi cranieni deoarece au traiect emergent
prin găurile sau fisurile craniului și sunt acoperiți de teci
tubulare care derivă din meninge.

Sunt 12 perechi de CN numerotați cranio-caudal de la I–

XII. Numele lor reflectă în general distribuția sau funcția
nervului.

 Nerv (Nv) olfactiv N.olfactiv: origine reală
-20 de nv de o parte și de alta (OR) în neuronii
-se dezvoltă din epiteliul olfactiv în senzitivi din mucoasa
cavitatea nazală și traversează lama olfactivă;origine
ciuruită a etmoidului trecând în aparentă (OA)-în
bulbul olfactiv localizat pe apropierea bulbului
suprafața orbitală a lobului frontal - olfactiv.
sunt atât de delicați încât traiectul
lor către bulbul olfactiv nu este
vizibil macroscopic.
N.optic:
OR în neuronii
 Nv optic multipolari din
 Este un nerv cilindric care se dezvoltă retină;OA –
din retină și ajunge în unghiul posterior de ochi
anterolateral al chiasmei optice. /retroocular.
 Nv oculomotor –punct de emergență pe
partea medială a pedunculilor cerebrali,
în fosa interpedunculară.
Nv Oculomotori-motori și prezintă și
fibre parasimpatice
OR a fibrelor motorii se află în nucleul
motor al oculomotorului din mezencefal
; fibrele motorii merg la muşchii drepţi
intern, superior şi inferior şi la oblicul
inferior ai globului ocular, precum şi la
muşchiul ridicător al pleoapei
OR pentru fibrele parasimpatice, în
nucleul accesor (pupilar și ciliar ) al
nervului III, tot din mezencefal; fibrele
parasimpatice ajung la muşchiul sfincter
al irisului şi la fibrele circulare ale
muşchiului ciliar.

Originea aparentă se află în spaţiul

dintre pedunculii cerebrali.
 NV trohleari – sunt nervi motori.
 OR-nucleul nervului, situat tot în mezencefal.
 . OA- este pe faţa posterioară a trunchiului
cerebral, sub coliculii cvadrigemeni.
 Fibrele inervează muşchiul oblic superior.
 NV trigemeni

n.oftalmic
OR.fibrelor senzitive în
ggl.semilunar /trigeminal
(Acesta conţine
protoneuronul)
n.maxilar – OR nucleii
terminali (din
bulb,punte,mezencefal)ce
conţin deutoneuronul
căii-talamus-SC.
n.mandibular(mixt)-OR în
nucleul motor =
masticator din punte –
m.masticatori

OA -punte
N.abducens = oculomotor extern

OR în nucleul abducensului din punte-m.drept extern al

gl.ocular

OA în şanţul bulbopontin
Nv. faciali
 OA se găseşte în şanţul bulbo-pontin prin 2 rădăcini-una motorie
medială și una laterală senzitivă nervus intermedius.

Nervii faciali – sunt nervi micşti care

au şi fibre parasimpatice.

OR. Fibrele motorii au originea reală

în nucleul motor din punte. Fibrele
motorii inervează muşchii mimicii

OR Fibrele gustative ale nervului facial

au originea în ganglionul geniculat de
pe traiectul nervului, unde se găseşte
protoneuronul Fibrele senzoriale culeg
excitaţii gustative de la corpul limbii
(corda timpani)

OR. Fibrele parasimpatice provin din

doi nuclei: nucleul lacrimal şi nucleul
salivator superior, ambii găsindu-se
în punte. Fibrele parasimpatice
inervează glandele lacrimale,
submandibulare şi sublinguale.
NV Vestibulocohlear
 2 nv senzoriali : vestibular and cohlear- nv cohlear se află
posterior de pedunculul cerebelos inferior iar cel vestibular
anterior de acesta. Ramura cohleară se îndreaptă spre nucleii
cohleari din punte, iar cea vestibulară, spre nucleii vestibulari
din bulb.

N.acusticovestibular /auditiv/ vestibulocohlear are două ramuri(nervi) :

cohleară şi vestibulară
OR ramura cohleară în ggl.Corti = ggl spiral (conţine protoneuronul căii
OR ramura vestibulară în ggl Scarpa (conţine protoneuronul căii)
OA : în foseta laterală a bulbului = în unghiul pontocerebelos = în şanţul
bulbopontin
Nv Glosofaringian-

Nervi micşti, care au şi fibre

parasimpatice.
OR a fibrelor motorii se găseşte în
nucleul ambiguu din bulb. Fibrele
motorii se distribuie muşchilor
faringelui.
OR Fibrele senzoriale (gustative)
au primul neuron în ganglionul de
pe traiectul nervului, iar
deutoneuronul, în nucleul solitar
din bulb. Fibrele senzoriale culeg
excitaţii gustative de la rădăcina
limbii.
OR Fibrele parasimpatice provin
din nucleul salivator inferior din
bulb. Originea aparentă se găseşte
în şanţul retroolivar. Fibrele
parasimpatice ajung la glandele OA în şanţul retroolivar
parotide.
 Nv vagi sau pneumogastrici

sunt nervi micşti care au şi fibre

parasimpatice.
OR a fibrelor motorii se află în
nucleul ambiguu. Fibrele motorii
inervează musculatura laringelui şi
faringelui.
OR. Fibrele senzoriale au primul
neuron în ganglionii de pe traiectul
nervului, deutoneuronul aflându-se în
nucleul solitar din bulb. Fibrele
senzoriale culeg sensibilitatea
gustativă de la baza rădăcinii limbii.
OR. Fibrele parasimpatice provin
din nucleul dorsal al nervului vag.
Fibrele parasimpatice se distribuie
organelor din torace şi abdomen.
OA-se află în şanţul retroolivar.
Nv Accesori

sunt nervi motori. Sunt

formaţi din două rădăcini:
una bulbară, cu originea
în nucleul ambiguu, şi
una spinală, cu originea
în cornul anterior al
măduvei cervicale.

Distribuţie: prin ramura

internă care pătrunde în
nervii vagi, fibrele ajung la
muşchii laringelui, iar prin
ramura externă ajung la
muşchii
sternocleidomastoidian şi
trapez.
OA-se află în şanţul
retroolivar
Nv Hipogloși

sunt nervi motori. Au

originea reală în
nucleul motor al
nervului situat în bulb.
Inervează musculatura
limbii.

OA se găseşte în
şanţul preolivar.
 I Olfactiv
 II Optic
 III Oculomotor
 IV Trochlear
 V Trigemen
 VI Abducens
 VII Facial
 VIII Vestibulo-cohlear
 IX Glosofaringian
 X Vag
 XI Accesor
 XII Hipoglos
 The terminal
nerve as it is
shown on the
ventral side of
a dog-fish
brain.

 The terminal nerve, or cranial nerve zero, was discovered by German scientist Gustav Fritsch in 1878 in the
brains of sharks. It was first found in humans in 1913.[1] A 1990 study has indicated that the terminal nerve is a
common finding in the adult human brain.[2][3] The nerve has been called by other names, including cranial nerve
XIII, Zero Nerve, Nerve N,[4] and NT. The terminal nerve appears just anterior of the other cranial nerves
bilaterally as a microscopic plexus of unmyelinated peripheral nerve fascicles in the subarachnoid space covering
the gyrus rectus. This plexus appears near the cribriform plate and travels posteriorly toward the olfactory trigone,
medial olfactory gyrus, and lamina terminalis.[2]
 The nerve is often overlooked in autopsies because it is unusually thin for a cranial nerve, and is often torn out
upon exposing the brain.[4] Careful dissection is necessary to visualize the nerve. Its purpose and mechanism of
function is still open to debate; consequently, nerve zero is often not mentioned in anatomy textbooks.[1]
 Wikipedia
 Au fost descrise și filete nervoase care
se află în vecinătatea nv olfactivi, dar
nu fac parte din aceștia-a 13-a pereche
de nv cranieni/perechea O
 Sunt atașați creierului, posterior de
striile olfactive și anterior de substanța
perforată
 Funcția acestora nu este clar definită-
se consideră că este o cale chemo-
senzorială relaționată cu simțul olfactiv
care afectează secreția hormonului
luteinizant (actionează ca factor care
eliberează hormonul din hipotalamus )
și respectiv joacă un rol important în
comportamentul sexual mediat olfactiv.
 .(VS)
 Fibre motorii (nervi motori), fibre senzitive (nervi senzitivi/senzoriali)
sau ambele (nervi micști)
 Fibrele motorii ale nv cranieni-tipuri :
 1. eferente somatice (ES)/ eferente somatice
generale. Inervează mușchii striați care se
dezvoltă din somite.
 2. fibre eferente viscerale speciale/specializate .
Inervează mușchii care se dezvoltă din
mezodermul arcurilor faringiene.
 3. eferente viscerale generale. Inervează glande,
mușchii netezi ai viscerelor și vasele. Sunt fibre
preganglionare parasimpatice.
 Fibrele senzitive ale nv cranieni:
 1. fibre somatice aferente generale. Aduc
impulsurile senzitive dureroase, de presiune, și
termice de la nivelul pielii, cele proprioceptive ale
vibrației , musculare și senzitive ale articulațiilor
 2. fibre aferente viscerale generale –
sensibilitatea legată de durerea ischemică și de
distensie de la viscere.
 3. fibre aferente viscerale speciale –aduc
informațiile despre senzațiile specializate de
la nivelul limbii
 Existăși un tip specializat de fibre senzitive=fibre
aferente somatice specializate care conduc
informațiile specializate relaționate cu mirosul,
auzul și echilibrul
 N.B. • Fibrele motorii ale nv cranieni -din nuclei
localizați la nivelul SNC
• fibrele senzitive provin din celulele localizate în
ganglioni senzitivi localizați în exteriorul SNC și se
termină în nuclei senzitivi localizați în SNC
• Nucleii motori și senzitivi ai SNC sunt aranjați în
coloane care poartă denumirea de coloane
funcționale. (VS)
 =primul CN, nv. Senzitiv
 conduce impulsurile
nervoase olfactive
 Primii neuroni senzitivi ai nv
olfactivi sunt externi,
localizați în epiteliul cavității
nazale iar dendritele lor se
găsesc în filmul mucinos
secretat de mucoasă.
 Sunt constant înlocuiți de
către celule stem (VS)
 Componente funcționale
 Fibre aferente somatice speciale-conduc senzațiile olfactive
specializate de la regiunea olfactivă din mucoasa nazală și se termină
în bulbul olfactiv.
 Fiecare nv olfactiv are aproximativ 20 de fielete nervoase de fibre nervoase
nemielinizate care au originea din neuroni receptori primari din epiteliul olfactiv,
străbat lama ciuruita a etmoidului, iar în bulbul olfactiv fac sinapsă cu așa numitele
celule mitrale.
 Fasciculele de nervi olfactivi sunt inconjurate de structurile meningeale (pia mater,
dura mater și arahnoida)-ceea ce creează o punte de legătură între spațiul
subarahnoid și limfaticele mucoasei nazale.
• Infecțiile de la nivelul cavității nazale se pot extinde în creier!!!

 Distribuție-regiunea olfactivă din cavitatea nazală. (VS)

 Anosmia= pierderea sensibilității
olfactive –rinite atrofice (modificări
degenerative ale mucoasei), fracturi de
fosa craniană anterioară (clinic
extravazare de LCR hemoragic)
 • testare clinică-pacientului i se cere să
recunoască ținând ochii inchiși mirosuri
precum mentă, usturoi sau ceapă

=al 2-lea nv cranian, senzitiv, responsabil pentru vedere (”nervul
vederii”)
Nu este un nerv periferic ci un tract nervos care se dezvoltă în viața
embrionară din diencefal, este format din neuroni senzitivi de ordin
2, este mielinizat de către oligodendrocite,înconjurat de structurile
meningeale și nu se regenerează dacă este secționat sau lezat

 Componente funcționale
Fibre aferente somatice specializate-conduc impulsuri
vizuale recepționate la nivelul câmpului vizual al
ochiului
 Traiect și raporturi
 Fibrele nv optic se dezvoltă din celulele ganglionare (Cg) retiniene;
axonii merg convergent către discul optic, la polul posterior al globului
ocular, traversează stratul extern al retinei, coroida și sclerotica, iar
imediat ce părăsesc globul ocular acești axoni ai Cg se unesc și
alcătuiesc nervul optic. Mai departe nervul optic trece posteromedial
prin jumătatea posterioară a peretelui orbitei și intră în fosa mijlocie
craniană prin canalul optic unde cei doi nervi optici se unesc și formează
chiasma optică.
 Regiunea mijlocie a chiasmei optice este compusă din fibre încrucișate
provenite din jumătatea medială/nazală a retinei ambilor ochi pe când
regiunea sa laterală este constituită din fibre provenite din jumătatea
laterală/temporală a retinei ochiului ipsilateral (de aceeași parte)
 De la chiasmă au traiect divergent tracturile optice care ajung în corpul
geniculat lateral (majoritatea). De la acest corp geniculat se formează al
3-lea neuron al căii vizuale . Acești neuroni trec prin capsula internă și
formează radiațiile optice care se termină în șanțul calcarin al lobului
occipital (cortexul vizual). Unele fibre din corpul geniculat lateral ajung
în mezencefal și participă la calea neuronală pentru reflexul luminos.
 Calea vizuală (craniocaudal):
 Retina → Nv optic → tract optic → corp
geniculat lateral→ radiație optică →
cortex vizual.

 Nv optiv = 4 cm și are 3 părți a. o parte

intraorbitală, b. parte canaliculară și c.
parte intracraniană. Este înconjurat de
structurile meningeale ale creierului.
 Decusația/încrucișarea fibrelor nervului optic la nivelul chiasmei este
o condiție necesară pentru vederea binoculară asigurând percepția
profunzimii/a vederii tridimensionale. Astfel că fibrele jumătății drepte
a retinei de la nivelul ambilor ochi formează tractul optic drept, iar
decusția fibrelor în chiasmă face ca tractul optic drept să conducă
impulsuri vizuale din câmpul vizual stâng și viceversa.

• Câmpul vizual reprezintă aria pe care o persoană o percepe cu ambii ochi

deschiși atunci când privește înainte.
Nv. OCULOMOTOR (CN III)
 Functii: motorie somatică (eferentă somatică generală) și
motorie viscerală (eferentă viscerală generală-parasimpatică)
 Nuclei: 2 nuclei oculomotori-pentru fiecare din componentele
funcționale ale nv :
 1. nucleul motor somatic al oculomotorului din mezencefal
 2. nucleul motor visceral accesor /parasimpatic al oculomotorului
adjacent celui somatic (moore)
Nv oculomotor-acțiuni
-motorie-inervația a 4 din cei 6 mușchi extrinseci ai ochiului-ms drepți superior,
medial și inferior și oblicul inferior dar și a mușchiului pleoapei superioare(L.
levator palpebrae superioris)

-parasimpatică, prin ggl ciliar a ms neted sfincter al pupilei (constrictor) și al ms

ciliar-care produce acomodația pentru vederea de aproape. (moore)
 CN III –nervul motor principal al
mușchilor oculari, cu origine în
mezencefal , traversând dura mater
lateral de șaua turcească și
continuând pe lângă peretele
lateral al sinusului cavernos.
 CN III părăsește craniul și intră în
orbită prin fisura orbitală
superioară.
-la acest nivel-2 diviziuni-una
superioară pentru ms drept
superior și levator palpebrae
superioris
-a 2-a diviziune-pentru ms
drept inferior și medial și oblicul
inferior )
 Diviziunea inferioară conține și
fibrele presinaptice parasimpatice
către ggl ciliar.
 In ggl fac sinapsă iar cele
postsinaptice intră în globul ocular
prin nervii scurți ciliari și inervează
corpul ciliar și ms sfincter al pupilei.
(moore)
Leziunile oculomotorului-semne clinice
-ptoză-pareză a levator palpebrae superioris.
strabism lateral-pareza drept medial-abolită actiunea
opozantă celei a dreptului lateral
pupile dilatate/fixe-pareză ms sfincter al pupilei
-proptoză-relaxare ms oculari
 CN IV, motor, inervează ms oblic superior al ochiului.
-Este singurul nv care are emergență pe fața posterioară a
creierului
-este cel mai mic CN
Este singurul CN ale cărui fibre nucleare se
încrucisează înainte să ajungă pe suprafața creierului
-filogenetic este considerat a fi al 3-lea nv al ochiului

Componente funcționale
-Originea fibrelor în mezencefal
-inervează motor doar ms oblici superiori ai ochiului.
 Traiect, raport, distribuție
 Origine pe partea dorsală a mezencefalului, de o parte și de alta a frenulum
veli.
-înconjoară pedunculii cerebeloși superiori și cerebrali
-Trece printre arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară și ajunge pe
partea ventrală unde se localizează medial și inferior de marginea liberă a
tentorium cerebelli.
-nv intră în sinusul cavernos prin traversarea peretelui posterior al acestuia-în
sinusul cavernos are traiect anterior pe peretele lateral al sinusului printre nv
oculomotor și oftalmic iar în opartea inferioară a sinusului traversează peste
oculomotor și se dispune lateral de acesta
Nv trohlear-Intră în orbită prin fisura orbitală superioară lateral de inelul tendinos.

Continuă traiect medial în orbită deasupra de levator palpebrae superioris pentru a

ajunge apoi la nivelul ms oblic superior.
 CN VI, motor,
inervează ms drept
lateral al ochiului,ms
responsabil pentru
mișcarea de abducție
a ochiului.
 -estenervul cranian
care este cel mai
susceptibil în a fi
lezat în cazul
creșterii presiunii
It is also called lover’s nerve, because in
intraoculare. ancient times (non-verbal era between the
teenager girls and boys), the boy used to
call the girls from a gathering by sending
signal through the action of this muscle.
 Componente funcționale
 1. Fibre eferente somatice generale-din nucleul pontin al abducensului
pentru ms drept lateral al globului ocular.

2. Fibre aferente somatice generale-conduc senzațiile proprioceptive de la

drepții laterali și se termină în nucleul mezencefalic al nervului trigemen.
 Traiect, raporturi și distribuție
 Nv Abducens-are ca punct de emergență marginea inferioară a punții opusă ariei
piramidale din bulb

 Nervul are traiect ascendent, anterior și dorsal lateral de artera cerebeloasă

anterioară, traversează dura mater deasupra de clivus și inferolateral de șaua
turcească , traversează sinusul pietros inferior arcuindu-se pe marginea porțiunii
pietroase a osului temporal , trece pe sub ligamentul petroclinoidian (Gruber’s
ligament) și intră în canalul fibro-osos (canalul Dorello) format de ligament și
apexul porțiunii pietroase a osului temporal
 Nv abducens intră în sinusul
cavernos prin traversarea peretelui
posterior al acestuia , are apoi
traiect infero-lateral de artera
carotidă internă și intră în orbită
prin fisura orbitală superioară prin
inelul tendinos lateral de diviziunile
nervului oculomotor și a celui
nazociliar. In orbită are traiect
ascendent către lateral catre ms
drept lateral al globului ocular.
Sinus cavernos-drenează sângele din v oftalmice, venele corticale superficiale, conectat
posterior cu plex bazilar->sinusul pietros-plex pteriogoid-> vena jugulară internă
 Dacă presiunea intracraniană crește
trunchiul cerebral apasă pe nv abducens
care este presat pe marginea ascuțită a
porțiunii pietroase a osului temporal.

Cauze de lezare a nv
abducens. : tumori
cerebrale, hematoame
extradurale, diabet
(neuropatia diabetică),
tromboflebită de sinus
cavernos.
 Nv Trigemen
 CN V, mixt,
predominant
senzitiv

3 diviziuni:
oftalmica,
maxilară și
mandibulară.

Nv motor al ms
masticației și
principalul nv
senzorial al feței.
Nuclei
Senzitivi-în bulb, punte și mezencefal aranjați în coloane care ajung la nivelul măduvei spinării.

Nucleu mezencefalic-fibre proprioceptive pentru mușchii feței, orbitei, masticației și ai limbii

Nucleul senzorial principal-în punte, lateral de cel motor-responsabil pentru senzația tactilă pentru toate cele 3
divizii ale trigemenului.

Nucleul spinal-distribuit între punte și pănă la partea superioară a măduvei spinale –responsabil pentru
perceperea temperaturii și a senzației dureroase, mai primește și fibre adiționale din vag și glosofaringian.

Nucleu motor-în porțiunea superioară a punții-dă o rădăcină nervoasă de dimensiuni mici care trece prin ggl
trigemenului și inervează mușchii masticatori și alți mușchi mai mici
Componenta intracraniană-nv trigemen are emergența în partea anterioară
mijlocie a punții, traversează cisterna prepontină și ajung în aria/” peștera” Meckel
unde formează ggl semilunar/Gasserian după care formează cele 3 diviziuni.
Nv trigemen
-cel mai mare CN
-ggl senzitiv al acestuia este localizat în cavitatea craniană
Componente funcționale
1. Fibre eferente viscerale specializate-provin din nucleul motor pontin și
inervează mușchii care se dezvoltă din primul arc branhial (mușchii
masticatori, milohioidian, pântecele anterior al digastricului, tensor palati și
tensor timpani)
2. Fibre aferente somatice generale:
a. care conduc senzațiile exteroceptive (durere, temperatură și senzatie
tactilă) de la nivelul pielii feței, mucoasa orală, cea a cavității nazale sau
meningele și se termină în nucleul senzorial principal și nucleul spinal al
nervului trigemen.
b. care conduc senzațiile proprioceptive de la mușchii masticației, articulația
temporomandibulară și dinți și se termină în nuclelul mezencefalului al nv
trigemen și formațiunea reticulată din trunchiul cerebral
Traiect, Raporturi, Distribuție
Nv trigemen-2 rădăcini-una mică motorie și alta de dimensiune
mare senzitivă-emergență la nivelul punții în aria în care are loc
joncțiunea cu pedunculii cerebeloși mijlocii (ventrolateral)
Ramura senzitivă trece anterior și lateral peste apexul porțiunii
pietroase a osului temporal pentru a intra în fosa cerebrală
mijlocie unde va forma ggl trigemen-care ocupă o fosă
superficială adjacentă durei. Expansiunea subarahnoidiană a
acestei porțiuni a trigemenului se numește aria Meckel
 Radacina motorie a nv trigemen-după ce își are
emergența din punte are traiect anterior și lateral și intră
în fosa infratemporală prin fosa ovală și se alătură nv
mandibular –nv mandibular devine astfel mixt

 Diviziunea oftalmică (V1 /Va)
 Traiect anterior prin sinusul cavernos, inferior de nv trohlear. Inainte să intre în orbită dă o
ramură-nv tentorial (pentru inervație duramater- falx cerebri și supratentorială ) Înainte de a
pătrunde în fisura orbitală superioară dă trei ramuri terminale :
• Nv frontal (fisura orbitală superioară inafara inelului tendinos)
 -nv supraorbital și nv supratrohlear
• Nv lacrimal (fisura orbitală superioară inafara inelului tendinos)
• Nv nazociliar (fisura orbitală superioară prin inelulul tendinos)
 ramură comunicantă mică pentru ggl ciliar
 nv ciliari scurți
 Nv ciliari lungi
 Nv infratrohlear
 Nv etmoidal posterior
 Nv etmoidal anterior
 Diviziunea maxilară (V2/ Vb)
 Are traiect anterior și inferior prin peretele lateral al sinusului cavernos,
inefrior de nv trohlear, trece prin fosa craniană mijlocie și dă o ramură care
inervează anterior dura-nervul meningeal mijlociu, apoi trece prin gaura
rotundă din aripa mare a sfenoidului și iese în fosa pterigopalatină unde dă
ramuri ggl pterigopalatin dar și primește fibre parasimpatice din acest ggl
prin nv pietros mare.
Se divide apoi în:
• Nv zigomatic mare
 nv zigomaticotemporal și zigomaticofacial
• Nv infraorbital
 nv alveolar superior posterior
 nv alveolar superior mijlociu
 nv alveolar superior anterior
• Nv nazopalatin
• Nv nazal superior posterior
• Nv palatin mare
 nerv nazal inferior
posterior lateral
• Nv palatin mic
• Nv faringian
 Diviziunea mandibulară/ (V3 /Vc)
 Traiect inferior prin foramen ovale în fosa infratemporală
(ocolește sinusul cavernos) are 2 rădăcini-senzitivă și
motorie care trec separat prin foramen și se unesc
ulterior, imediat se formează nervul spinosus și nervul
pentru pterigoidul medial
 Are apoi traiect descendent prin fosa infratemporală
printre ms tensor veli palatini și pterigoid lateral și
prezintă apoi o diviziune anterioară și una posterioară.
• Diviziune anterioară (motori cu o excepție)
 nv temporali profunzi
 nv laterali pterigoizi,
 Nv pt maseter
 Nv bucal (senzitiv)
 Diviziune posterioară (senzitivi, cu o excepție ):
• nv auriculotemporal
• nv lingual (conține și fibre preggl secretomotorii pt gl salivare
submandibulare și sublinguale)
• nv alveolar inferior (mixt-primește toate fibrele motorii ale trigemenului)
• nv pentru ms milohioid
• nv pt incisivi
• nv mental
 Diviziune posterioară (senzitivi, cu o excepție nv
Diviziune anterioară (motori auriculotemporal
cu o excepție) nv lingual (conține și fibre preggl secretomotorii pt
gl salivare submandibulare și sublinguale)
nv temporali profunzi nv alveolar inferior (mixt-primește toate fibrele
nv laterali pterigoizi, motorii ale trigemenului)
Nv pt maseter nv pentru ms milohioid
nv pt incisivi
Nv bucal (senzitiv) nv mental
 Nevralgia de trigemen-episoade
paroxistice scurte de durere severă (tic
douloureux) în teritoriul de distribuție al
trigemenului-in aria corespunzătoare
uneia sau mai multor diviziuni ale sale -
rar în cea oftalmica
 De cele mai multe ori ariile
corespunzătoare diviziunilor CN 2 și CN 3
(frecvent asociată cu cariile dentare)
Diviziune Distribuție

Oftalmică Treimea inferioară a feței,inclusiv glob ocular, cavitate nazală, gl lacrimală, scalp
(senzitivă) până la vertex.

Maxilară Treimea medie a feței, majoritatea cav nazale, gingiile și dinții superiori, sinusul
(senzitivă) maxilar, membrana mucoasă a faringelui, palatului și dura mater în fosa craniană
mijlocie. Nv maxilar conține fibre secretomotorii pt gl lacrimală, palat, nas și
cavitate orală.

Mandibulară Senzitivă-treimea inferioară a feței inclusiv tâmplă și auriculă (excepție unghliul

(mixtă) mandibulei)
Motorie: ms masticației, milohioidianul, pântecele anterior al digastricului, tensor
palati, tensor timpani. (și în reflex masticator-nv mandibular)
 CN VII, mixt, predominat motor, nume de facial-datorită faptului că
inervează ms expresiei faciale.
 Este cel care prezintă cel mai frecvent pareze. Componente funcționale
1. 1. Fibre eferente viscerale specializate-din nucleul motor pontin pentru ms
expresiei faciale
 2. Fibre eferente viscerale generale-fibre parasimpatice preganglionare-din
nucleii lacrimali și salivator superiori din trunchiul cerebral-care dau fibre
secretomotorii glandelor lacrimala, sublinguală și submandibulară.
 3. Fibre aferente viscerale specializate-senzațiile gustative de la 2/3
anterioare a limbii (excepție papilele circumvalate) și se termină în nucleul
tractului solitar din trunchiul cerebral.
 4. Fibre aferente somatice generale –senzații generale de la pielea
auriculei și se termină în nucleul spinal al nv trigemen
 Este un nerv constituit din 2 rădăcini-o radacină medială mare motorie (nv
facial propriu) și o rădăcină mică senzitivă (nervus intermedius)-care au
emergența lateral de olivă la joncțiunea pontomedulară. Rădăcina senzitivă
se localizează între cea motorie și nv vestibulochlear.

Radacinile facialului trec

lateral și anterior de
unghiul cerebelopontin și
împreună cu
vestibulochlearul și
artera labirintică intră în
meatul acustic intern. În
meatul acustic rădăcina
motorie se află împreună
cu nv vestibulocohlear
într-un șanț iar cea
senzitivă este separată ,
dar la capătul lateral cele
2 rădăcini ale facialului se
unesc și formează
trunchiul facialului. Nv
facial intră în canalul
facialului în porțiunea
pietroasă a osului
temporal.
În canalul facialului= 3
porțiuni:
segmentul labirintic-canalul
facialului se află superior
de vestibulul labirintului
osos și se înconvoaie
pentru a ajunge în
porțiunea
anterosuperioară a
peretelui medial al urechii
medii (timpanul)-aici și
nervul facial face un unghi
ascuțit-genunchiul extern
al facialului unde se află și
ggl geniculat
 Segmentul timpanic=orizontal și
posterior pe peretele medial al
urechii medii până la joncțiunea
peretelui medial cu cel
posterior; aria elevată pe care
canalul facial o determină pe
peretele medial al urechii
medii se poate vedea
deasupra promontoriului și a
ferestrei vestibulare și sub
elevația produsă de canalul
semicircular lateral.
 Segmentul mastoidian-de la
joncțiunea dintre cei doi pereți
până la foramenul/gaura
stilomastoidiană din baza
craniului.
 Nervul facial se împarte în 3 porţiuni:
 Porţiunea intracraniană - în care nervul ocupă etajul posterior al craniului şi conductul auditiv intern;
 Porţiunea intrapietroasă - în care nervul străbate stanca temporalului, fiind conţinut în apeductul lui
Falope;
 Porţiunea extracraniană - în care nervul străbate patrulaterul facialului şi apoi parotida.
 În etajul posterior al craniului - nervul este situat în loja cerebeloasă unde ocupă partea postero-laterală
a unghiului ponto-cerebelos; → nervul este situat în spaţiul subarahnoidian, iar piamater îi formează o
teacă pială; → în conductul auditiv intern (L 10mm) nervul facial este întovărăşit de nervul acustico -
vestibular şi artera auditivă internă (superior - nervul facial, inferior - artera auditivă, iar nervul intermediar al
lui Wrisberg între facial şi arteră); → nervul facial şi nervul intermediar al lui Wrisberg ajung în profunzimea
conductului auditiv intern de unde se angajează în orificiul intern al apeductului lui Falope.
 În apeductul lui Falope - nervul este însoţit de artera stilo-mastoidiană şi, la acest nivel, prezintă 3 porţiuni
drepte despărţite prin 2 porţiuni curbe - genunchiul şi cotul facialului.

• Porţiunea I (L = 0,5 cm) - Porţiunea labirintică → direcţie postero-anterioară, perpendiculară pe axul stâncii, nervul având raport
cu ureche internă (→ porţiune labirintică).
• Porţiunea II (L = 1 cm) - Porţiunea timpanică → direcţie medio-laterală, paralelă cu axul stâncii, nervul având rapoarte cu peretele
medial al casei timpanului (→ porţiune timpanică).
• Genunchiul facialului, care superior prezinta ganglionul geniculat, se găseşte între cele două porţiuni (I şi II).
• Porţiunea III - Porţiunea mastoidiană - este verticală.

 După ce iese din apeductul lui Falope, prin gaura stilo-mastoidiană → descendent, anterior şi lateral →
străbate patrulaterul facialului -delimitat astfel:
 PATRULATERUL FACIALULUI
• superior: baza craniului,
• inferior: pântecele posterioar al digastricului,
• anterior: parotida,
• posterior: apofiza mastoidă şi marginea anterioară a sterno-cleido-mastoidianului;
Ramuri și distribuții
1. nv pietros mare-din ggl geniculat, are fibre parasimpatice
preganglionare și dă fibre secretomotorii pentru glanda lacrimală și gl
mucoasei care acoperă cavitățile nazale și palat
 2. Nervul stapedius (pentru muşchiul scăriţei) - are originea la
nivelul porţiunii mastoidiene a canalului facialului. → are o direcţie
antero-medială şi pătrunde într- un canalicul din interiorul piramidei
(de pe peretele posterior al căsuţei timpanului) şi ajunge la muşchiul
scăriţei.
 3. Nervul coarda timpanului are originea în porţiunea mastoidiană a canalului facialului la cca. 3-
6 mm superior de gaura stilomastoidiană .
→ Iniţial are traiect prin canaliculul posterior, apoi pătrunde prin peretele posterior al urechii medii.
→ În urechea medie are un traiect submucos, medial de membrana timpanului şi ocoleşte medial
mânerul ciocanului.
→ Străbate canaliculul anterior din peretele anterior al urechii medii, emerge prin fisura pietro -
timpanică în regiunea infratemporală .
→ trece medial de spina sfenoidului şi de muşchiul pterigoidian lateral.
→ pătrunde sub un unghi ascuţit în nervul lingual.
În regiunea infratemporală, nervul coarda timpanului vine în raport şi cu o serie de structuri
vasculo- nervoase:
 nervul lingual (care este situat anterior ),
 artera maxilară,
 nervul alveolar inferior,
 artera meningee medie şi
 nervul auriculo-temporal care se află lateral de nervul coarda timpanului.
 Nervul conţine 2 tipuri de fibre: viscero-aferente specializate (VAS) şi viscero- eferente generale
(VEG).
 Fibrele aferente viscerale specializate VAS (gustative):
→ reprezintă prelungirile periferice ale neuronului pseudounipolar
din ganglionul geniculat care au ca teritoriu mugurii gustativi din 2/3
anterioare ale limbii (cu excepţia papilelor circumvalate/valate).
→ VAS străbat nervul lingual, nervul coarda timpanului, nervul VII şi
au protoneuronul căii la nivelul ganglionului geniculat.
→ Ele fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron al căii gustative situat
în nucleul tractului solitar (în nucleul gustativ Nageotte).
 Fibrele eferente viscerale generale (VEG) (parasimpatice
preganglionare):
→ au originea în nucleul salivator superior,
→ străbat nervul VII, nervul coarda timpanului, pătrund în nervul
lingual şi fac sinapsa cu deutoneuronul căii în ganglionul
submandibular.
→ De aici pornesc fibre parasimpatice postganglionare pentru
glandele submandibulară şi sublinguală .
 4. Nv auricular
posterior –pt
pântecele occipital al
ms occipitofrontalis.
 5. Nv pentru
pântecele posterior
al ms digastric
 6. N v pentru ms
stilohioid
 7.cele 5 ramuri terminale-temporală,
zigomatică, bucală, mandibulară
marginală și cervicală
 CNVIII –o parte vestibulară-echilibru și
una cohleară-pt auz
 Componente funcționale
 Fibre aferente somatice specializate-conduc
informații senzitive necesare pentru
menținerea echilibrului și al auzului de la
labirintul membranos al urechii interne.

 Fibrelecare transportă impulsul senzitiv

pentru echilibru se termină în nucleii
vestibulari ai trunchiului cerebral iar cele
pentru auz în nucleii cohleari dorsal și ventral
din peduncululii cerebeloși inferiori.
 Traiect și raportulri
 nv vestibular-emergență lateral de joncțiunea pontobulbară , trece prin unghiul
cerebelopontin și intră în meatul acustic intern împreună cu facialul și vasele labirintice
 ggl vestibular ( Scarpa) –pe nv vestibular-partea laterală a meatului acustic intern.
 nervul se divide în porțiunea superioară, inferioară și nv singular-inervează receptorii
senzitivi pt echilibru din labirintul membranos.
 Nv cohlear-partea laterală a joncțiunii pontobulbare, intră în meatul
acustic intern, apoi în labirintul osos al urechii medii prin tractus
spiralis foraminosus –ajunge la moldiolă
 Ultimii 4 nv cranieni-părăsesc craniul astfel-glosofaringian, vag
și accesor prin gaura jugulară, iar hipoglosul prin canalul
hipoglosului.
 Inițial sunt situați între vena jugulară și carotida internă, unde
rădăcina cranială a acesorului se unește cu nv vag . Apoi nervul
glosofaringian trece anterior de carotida internă.
 AL IX-LEA CN , mixt, predominant senzitiv, nume datorat terioriului
inervat-faringe și limba
Componente funcționale
1. Fibre eferente viscerale specializate-pt nv stilofaringeu-din nucleul ambiguu
2. Fibre eferente viscerale generale-fibre secretomotorii pentru gl
parotidă=fibre preganglionare parasimpatice din nucleul salivator
inferior.
 3. fibre aferente viscerale generale –senzații dureroase,
tactile și termice din mucoasa faringelui, amigdale, palat
moale și treime posterioară limbă care se termină în
nucleul dorsal al vagului.
 4. fibre aferente somatice generale-senzațiile
proprioceptive de la ms stilofaringeu și pielea auricul și
se termină în nucleul tractului spinal al nv 5
5. Fibre aferente viscerale specializate-sensibilitate gustativă din treimea
posterioară a limbii (inclusiv papile circumvalate) –se termină în nuclelul
tractului solitar.
 Traiect și raport: emergență
în partea superioară a
bulbului din 3 sau 4 radăcini
care se unesc și formează
un trunchi unic ce trece prin
gaura jugulară.
 Ggl superior –în gaura
jugulară; unii îl consideră ca
parte care a aparținut ggl
inferior
 Ggl inferior-imediat inferior de
gaura jugulară-conține
majoritatea corpilor celulari
senzitivi
 Are traiect descendent printre
a carotidă internă și vena
jugulară
 Ramuri și distribuție
 1. Ramură timpanică (Jacobson’s
nerve)-din ggl inferior ajunge în
canaliculul timpanic (dintre
gaura jugulară și canalul
carotic) și formează plexul
timpanic deasupra
promontoriului urechii medii.
• Din plexul timpanic se formeaza-nv
pietros mic care conduce și fibre
parasimpatice (inervație gl parotidă)

 2. nervul carotic /nv lui Herring:

ramură pentru sinusul carotic și
corpusculul carotidian (rol în
reglare puls, și rata respirație)
 3. ramură faringiană-care se
unește cu vagul și lanțul
simpatic cervical-formează
plexul faringian pe
constrictorul faringian mijlociu
 .
 4. ramură pentru stilofaringeu
–singura ramură motorie a
glosofaringianului.
 5. ramură amigdaliană –
pentru mucoasa care
acoperă amigdala, istmul
orofaringian și palatul.
 6. ramura linguală-inervează
treimea posterioară a limbii,
papilele circumvalate, conduc
impuls senzitiv generalizat și
senzația gustativă.
 Al X-lea nv, mixt,
predominant motor
 Cel mai lung și mai amplu
distribuit CN, nume datorat
faptului că are un traiect și o
distribuție care poate fi mai
greu apreciată/vagă
 Se întinde și în regiunea
toracelui și a abdomenului.
 Conduce majoritatea fibrelor
eferente parasimpatice și le
distribuie prin nv acesor.
 .
 Componente funcționale
 1. Fibre eferente viscerale
specializate. –pentru mușchii
palatului faringelui și laringelui-
din nucleul ambiguu.
 2.fibre eferente viscerale
generale –din nuceul dorsal al
vagului-inervație parasimptică
pentru inimă, bronhii și tract
gastrointestinal
 3. Fibre aferente viscerale
specializate-conduc impuls
senzație gustativă din porțiunea
cea mai posterioară alimbii și
epiglotă și se termină în nucleul
tractului solitar
 4.fibre aferente viscerale generale
-senzații generale de la mucoasa
faringe, laringe trahee, esofag și
viscere abdominale care se
termină în nucleul tractului solitar și
o parte și în nuclelul dorsal al
vagului..
 5. fibre aferente somatice generale
care transportă senzații generale
de la pielea auriculei și se termină
în nucleul tractului spinal al nv
trigemen.
Traiect și raporturi
 Emergență-lateral de bulb între olivă și pedunculul
cerebelos inferior prin aproximativ 10 rădăcini care se
unesc și formează un trunchi comun inferior de emergența
glosofaringianului.
 Nv vag părăsește craniul prin gaura jugulară și este
înconjurat în aceeași teacă durală cu accesorul.
2 ganglioni –cu fibre
senzitive-unul superior
mai mic (cu fibre aferente
somatice generale) și
altul inferior(fibre
viscerale aferente)
 La nivelul ganglionilor -
Rădăcina cranială a
accesorului se unește cu
vagul
 Vagul trece prin gaura jugulară, are traiect vertical prin teaca
carotică-continuă printrevena jugulară internă și artera carotidă
internă și apoi printre jugulara internă și carotida comună și
intră în torace astfel
 -în dreapta vagul trece înaintea arterei subclavie dreaptă
 -stânga vagul trece printre artera carotidă comună și arterele
subclavie stângă.
Ramuri
 1. Ramura meningeală-din ggl
superior-pentru inervația durei mater în
fosa craniană posterioară
 2. Ramura auriculară (nv lui Arnold/
Alderman)-din ggl superiori-
inervează pielea aflată posterior de
meatul auditiv și cea a regiunii
adjacente acestuia, apoi intră în
meat și inervează peretele inferior
al acestuia și membrana timpanică
• Stimularea acestui nerv-declanșează
reflexul de tuse, de vomă sau chiar
pote cauza infarct cardiac
 3.ramură faringiană-
din ggl inferior-pentru
formare plex faringian,
plex care inervează
toți mușchii faringelui
mai puțin stilofaringeul
și toți mușchi palatului
cu excepția ms tensor
palatin

 4.ramuri către
corpusculul
carotidian–din ggl
inferior.
 5. nervul laringeu superior-din
ggl inferior-se divide în 2
ramuri
 -nervul laringeu extern (motor)
care inervează ms
cricotiroidian dar dă și ramuri
mici către constrictorul inferior
al faringelui și plexul faringian
 -nv laringeu intern (senzitiv)-
inervație pentru mucoasa
laringiană deasupra de corzile
vocale și mucoasa care
acoperă faringele, epiglota,
valecula și partea posterioară a
limbii.
 6. ramuri cardiace cervicale
superioare și inferioare-cu fibre
parasimpatice preganglionare
cardio-inhibitoare
 7. nv laringeu recurent- trece
inferior de crosa aortei pe partea
stîngă a ligamentum arteriosum;
inervează motor ms laringelui( cu
excepția ms cricotiroidian) și
senzitiv mucoasa laringelui până la
corzile vocale; acum este cunoscut
drept nv laringeu/laringian inferior.
 AL 11-LEA NV
CRANIAN, nv motor -2
radacini
 Craniană-accesorie
vagului-fibre distribuite
prin vag

 Radacina spinală-
traiect independent-
considerată și denumită
nerv spinal accesor/nv
accesor.
 Componente funcționale:
1. Fibre eferente viscerale specializate
 -inervație motorie ms palat, faringe, laringe
 -derivă din nuclelul ambiguu și formează
rădăcina cranială a nv

2. Fibre eferente somatice generale

-inervație motorie pentru
sternocleidomastoidian și trapez
-din nucleul spinal al nv accesor
.
 Radacina cranială-prin nv vag și plexul faringian-inervează mușchii
palatului cu excepția tensor timpani și tensor palati, ms faringelui
cu excepția stilofaringeului și mușchii intrinseci ai laringelui.

 Rădăcina spinală inervează împreună cu fibre din nv spinali C2 și C3-ms

sternocleidomastoidian și ms trapez împreună cu fibre din C3 și C4
 Al XII-lea nv cranian,
motor, motor nerve.
 Componente
funcționale
 1. fibre eferente
somatice generale-din
nuclelul hipoglos-
inervează ms limbii
• Câteva fibre din primul
nerv spinal cervical
sunt distribuite și prin
hipogos.
 Ramuri
 1. Ramura hipoglosului propriu-toți ms limbii (cu excepția palatoglosului -nv
accesor)
 2. ramură conținând și fibre din C1-ramura meningeală-pentru dura mater din fosa
craniană posterioară
3. Descendens hypoglossi /rădăcina superioară a ansei
cervicale
4. Nv pentru ms tirohioidianși geniohioidian
 NERVII CERVICALI (Nervi cervicales) Sunt în număr de 8 (C1-C8). Primul nerv cervical părăseşte
canalul vertebral între occipital şi atlas, ceilalţi prin orificiile inter-vertebrale. Fiecare nerv cervical se
împarte într-o ramură posterioară şi una anterioară.
Ramurile posterioare sunt reprezentate de:
- Nervul suboccipital (N. suboccipitalis) -ramură posterioară a primului nerv cervical. Are emrgenţa
situată între atlas şi artera vertebrală.
- Nervul occipital mare (N. occipitalis major; Arnold) ramura posterioară a celui de al 2-lea nerv cervical.
Participă la inervaţia pielii regiunii occipitale şi a unora din muşchii regiunii nucale.
- Al 3-lea nerv occipital (N. occipitalis tertius) inervează pielea regiunii nucale
Ramurile anterioare formează plexul cervical (C1-C4) şi plexul brahial (C5-C8).

Plexul cervical prezintă ramuri senzitive (superficiale) şi profunde (motorii).

Ramurile senzitive (superficiale) sunt reprezentate de:
- Nervul occipital mic (N. occipitalis minor, prima ramură superficială)
- Nervul auricular mare (N. auricularis magnus, a doua ramură superficială)
- Nervul transvers al gâtului (a 3-a ramură superficială)
- Nervii supraclaviculari
Ramurile profunde (motorii) sunt reprezentate de:
- Ansa cervicală (Ansa cervicalis), formată dintr-o rădăcină superioară şi una inferioară.
- Ramura tirohioidiană (R.thyrohyoideus)
- Nervul frenic (N.phrenicus), cu o ramură profundă destinată pericardului şi diafragmei. Prezintă
un trunchi format din unirea celor 3 rădăcini între scalenul anterior şi
mijlociu. Nervul pătrunde în torace şi dă naştere la o ramură pericardică şi una frenicoab-
dominală.
- Nervii frenici accesori (N.phrenici accesorii)
Plexul cervical asigură inervaţia senzitivă a pielii capului, gâtului, umărului şi porţiuni superioare a
peretelui toracic precum şi inervaţia motorie şi senzitivă a unora din muşchii gâtului şi diafragmei
Singh V. Textbook of Anatomy. Head, Neck and Brain-second edition, 2014
Moore K.L. Clinically Orientes Anatomy. Seved Ed. Lippincott Williams &
Wilkins. 2014

Informații- se mai pot obține din

Saladin K. Human Anatomy. The McGraw-Hill Companies.2004
Prundeanu H, Motoc A, Prundeanu C, Grigoriță L, Băcean O, Moise M.
Anatomy Tests for Medical Students.Art Press, 2014
Bolintineanu S., Vaida M., Șargan I., Păduraru D., Anatomie Topografică Vol. II,
Editura Eurostampa, 2008.
www.bartleby.com/sv/pr060700.html -pentru Gray anatomy
https://anatomiaartistica.files.wordpress.com/.../color-atlas-of-anatomy-a-
photog-study-o. -cuvinte cheie pe google color anatomy atlas