Trunchiul cerebral este constituit din bulb, puntea lui Varolio 

si
mezencefal.

  1. Alcatuirea externa a trunchiului cerebral

A. Fata anterolaterala prezinta trei segmente anatomice: bulbul,

puntea si mezencefalul.

— Bulbul rahidian este cuprins intre un imaginar care trece pe

sub decusatia* piramidala si santul bulbopontin. El prezinta: fisura
mediana anterioara, piramidele bulbare, olivele bulbare, santurile
preolivare si santurile retroolivare. Unele elemente sunt continuarea
celor medulare.

Dorsal, la nivelul bulbului se remarca santul median, santurile

intermediare si santurile laterale, care delimiteaza fasciculele Goll si
Burdach.

— Puntea lui Varolio are forma unei benzi transversale de

substanta nervoasa, care leaga intre ele emisferele cerebeloase. Ea
este delimitata inferior de catre santul bulbopontin si superior de
catre santul pontopeduncular. Central, se evidentiaza santul median si,
lateral de acesta, piramidele pontine. Partile laterale ale puntii se
continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii.
— Mezencefalul este reprezentat de pedunculii cerebrali, care se
continua pana la diencefal si prin care trec caile piramidale.

B. Fata posterioara a trunchiului cerebral prezinta:

pedunculii cerebelosi inferiori la nivelul bulbului,

pedunculii cerebelosi mijlocii la nivelul puntii,
pedunculii cerebelosi superiori, coliculii cvadrigemeni inferiori si
superiori la nivelul mezencefalului.
  Structura interna a trunchiului cerebral. Trunchiul cerebral are
la exterior substanta alba si la interior substanta cenusie.

Substanta alba este constituita din fibre ascendente si

descendente descrise la maduva, fibrele transversale din punte si
fibrele proprii care leaga intre ei diferiti nuclei de substanta cenusie.

Substanta cenusie. Daca in jumatatea inferioara a bulbului

dispozitia substantei cenusii este asemanatoare celei din maduva, in
jumatatea lui superioara si in celelalte segmente ale trunchiului
cerebral, substanta cenusie este dispersata sub forma de nuclei.
Nucleii trunchiului cerebral se impart in: senzitivi, motori, vegetativi si
proprii (tab. ).

— Nucleii senzitivi sunt formati din deutoneuronii cailor

sensibilitatii generale din zona capului si sunt echivalenti coarnelor
posterioare medulare.
— Nucleii motori reprezinta originea reala a fibrelor motorii ale
unor nervi cranieni si sunt echivalenti coarnelor anterioare medulare.
— Nucleii vegetativi reprezinta originea reala a fibrelor vegetative
parasimpatice ale unor nervi cranieni si sunt centri ai unor reflexe
vegetative. Ei sunt echivalenti coarnelor laterale medulare.

— Nucleii proprii fiecarui segment nu au echivalenti la nivel

medular.

In structura trunchiului cerebral intra si substanta reticulata, cu

functii somatice si vegetative.

Tab.  Nucleii trunchiului cerebral.

 SEGMENTUL NUCLEII SENZITIVI NUCLEII MOTORI NUCLEII VEGETATIVI NUCLEII PROPRII

TRUNCHIULUI AI NERVILOR AI NERVILOR AI NERVILOR

CEREBRAL CRANIENI CRANIENI CRANIENI

BULB —senzitiv al trige- — ambiguu (IX, X, —salivator inferior (IX) — nucleii olivari

menului (V) XI) — dorsal al vagului (X) — nucleul Goll

—solitar — nucleul hipoglo- — nucleul Burdach

(VII, IX,X) sului (XII) — nucleii substantei

— vestibular (VIII) reticulate respira-

— cohlear (VIII) tori si cardiaci.

PUNTE principal al — nucleii motori — salivator superior —nucleii respiratori

trigemenului (V) (V,VI, VII) (VII) si cardiaci.

— lacrimal (VII)
MEZENCEFAL mezencefalic al — nucleul oculomo- — accesor al oculomoto- — substanta neagra

trigemenului (V) torului (III) rului (III) — nucleul rosu

—trohlearului (IV) — coliculii cvadri-

gemeni

3. Functiile trunchiului cerebral.

Componentele trunchiului cerebral au doua functii: functia de

conducere si functia reflexa.

A. Functia de conducere. Aceasta apartine substantei albe,

constituita din fibre ascendente,descendente si de asociatie. Ele
conduc impulsurile de la maduva la cortex si invers, intre nucleii
trunchiului sau intre nuclei si maduva sau cortex.
 B. Functia reflexa. In nucleii trunchiului cerebral se inchid
arcurile reflexe ale unor acte reflexe somatice si vegetative:

Reflexe somatice:

—  reflexe de tuse, stranut, deglutitie si voma (in bulb);

— reflexe de supt, clipire si masticatie (in punte);
—  reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe (in
substanta neagra);
—  reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu);
—  reflexe de orientare a capului in functie de sursa de lumina (in
coliculii cvadrigemeni superiori) sau in functie de sursa de zgomot (in
coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal).

Reflexe vegetative: reflexe de salivatie pentru glandele parotide,

reflexe respiratorii si cardiovasculare (in bulb); reflexe lacrimale si de
salivatie pentru glandele sublinguale si submandibulare (in punte);
reflexe pupi-lare fotomotorii si de acomodare la distanta (in
mezencefal).

Nervii cranieni
Fac parte din sistemul nervos periferic şi sunt în număr de
12 perechi.

În trunchiul cerebral îşi au originea 10 zece din cele 12

perechi de nervi cranieni.

Clasificare:
I, II, VIII – sunt senzoriali
III, IV, VI, XI, XII – sunt motori
V, VII, IX, X – sunt micști
III, VII, IX, X – au în structura lor şi fibre vegetative parasimpatice
preganglionare, cu originea în nucleii vegetativi parasimpatici ai
trunchiului cerebral.
 OR =origine reală, locul de nde pleaca nervul
Pt cei senzoriali este un ganglion
Pt cei motori este un nucleu motor din TC

OA=origine aparentă, locul peunde ies( nv motori) și intră (nv

senzoriali) în TC

Perechea I –  nervii olfactivi

 fibre senzoriale

 O.R.originea reală în neuronii bipolari din mucoasa olfactivă

 conduc informaţiile legate de miros
 Perechea II –  nervii optici

 fibre senzoriale

 O,R.originea reală în neuronii multipolari din retină

 conduc informaţiile legate de văz
 Perechea III – nervii oculomotori

 fibre motorii

 O.R. originea reală – în mezencefal

 O.A. originea aparentă - în spaţiul dintre picioarele
pedunculilor cerebrali
 inerveaza  muşchii drepţi superior, intern şi inferior şi
muschiul oblicul inferior ai globului ocular şi muşchiul
ridicător al pleoapei - muschi extrinseci ai globului ocular
 fibre vegetative parasimpatice preganglionare

 O.R. originea reala –  în mezencefal – nucleul accesor al

nervului III
 inervează fibrele circulare ale muşchiului irisului / MIOZA şi
ale muşchiului ciliar/ VEDERE APROAPE – mușchi
intrinseci  

Perechea IV – nervii trohleari

 fibre motorii

 O.R. originea reală în mezencefal

 O.A.originea aparentă – pe faţa posterioară a trunchiului
cerebral, sub lama cvadrigemina
 inervează muşchiul oblic superior al globului ocular
 Perechea VI – nervii abducens

 fibre motorii

 originea reală – în punte

 originea aparentă – în şanţul bulbo-pontin
 inerveaza muşchiul drept extern al globului ocular.

Perechea V – nervii trigemeni

 sunt nervi micşti, au 3 ramuri: cele oftalmică şi maxilară sunt

senzitive, iar cea mandibulară este mixtă
 fibre senzitive

 O.R. originea reală a fibrelor senzitive în ganglionul

trigeminal / GASSER situat pe traseul nervului,acesta
 conţine protoneuronul, care face sinapsă cu deutoneurnul în
nucleii trigeminali din trunchiul cerebral.
 conduc informaţiile de la pielea feței

 fibre motorii

 O.R. originea reală – în punte

 O. A. originea aparentă – pe partea anterioară a punţii
 inervează muşchii masticatori
 Perechea VII – nervii faciali

 sunt nervi micşti

 fibre senzoriale, gustative

 originea reală a fibrelor senzitive în ganglionul geniculat

situat pe traseul nervului,acesta conţine protoneuronul, care
face sinapsă cu deutoneurnul în nucleul solitar din bulb
 conduc informaţiile de la excitaţii gustative de la corpul limbii,
2/3 anterioare

 fibre motorii

 originea reală – în punte

 originea aparentă – în şanţul bulbo-pontin
 inervează muşchii mimicii, regiunile: frontală, temporală,
auriculară, cervicală, zigomatică , INCHIDE PLEOAPA

 fibre vegetative parasimpatice preganglionare

 originea reală – în punte: nucleul lacrimal şi nucleul salivator
superior
 inervează glandele lacrimale, submandibulare şi sublinguale
 Perechea VIII – nervii vestibulocohleari

 fibre senzoriale

 au doua componente:

 vestibulară

 originea reală a fibrelor senzitive în ganglionul Scarpa situat

pe traseul nervului, acesta conţine protoneuronul, care face
sinapsa cu deutoneurnul în nucleii vestibulari din bulb
 conduc informaţiile legate de echilibru

 cohleara

 originea reală a fibrelor senzitive în ganglionul Corti situat pe

traseul nervului, acesta conţine protoneuronul, care face
sinapsa cu deutoneurnul în nucleii cohleari din punte
 conduc informaţiile legate de auz
 Perechea IX – nervii glosofaringieni

 sunt nervi micşti

 fibre senzoriale,gustative

 originea reală a fibrelor senzitive într-un ganglion situat pe

traseul nervului, acesta conţine protoneuronul, care face
sinapsa cu deutoneurnul în nucleul solitar din bulb
 conduc informaţiile de la excitaţii gustative de la 1/3
posterioară a limbii

 fibre motorii

 originea reală- în bulb, în nucleul ambiguu

 originea aparentă – în şanţul retroolivar
 inerveaza muşchii faringelui

 fibre vegetative parasimpatice preganglionare

 originea reala- în bulb,nucleul salivator inferior

  inerveaza glandele parotide

Perechea X – nervii vagi sau pneumogastrici

 sunt nervi micşti

 fibre senzoriale,gustative

 originea reală a fibrelor senzitive într-un ganglion situat pe

traseul nervului,acesta conţine protoneuronul,care face
sinapsa cu deutoneurnul  în nucleul solitar din bulb
 conduc informaţiile de la excitaţii gustative de la baza
radacinii limbii

 fibre motorii

 originea reală în bulb, în nucleul ambiguu

 originea aparentă – în şanţul retroolivar
 inerveaza muşchii faringelui si laringelui

 fibre vegetative parasimpatice preganglionare

 originea reala- în bulb,nucleu dorsal al vagului

  inerveaza toate organele din torace şi abdomen

Perechea XI – nervii accesori sau spinali

 fibre motorii

 au doua radacini :

 bulbara

 originea reală în bulb, în nucleul ambiguu

 originea aparentă – în şanţul retroolivar

 spinala

 originea reală în coarnele anterioare ale maduvei spinarii

cervicale
 inerveaza :
 muşchii  laringelui,prin ramura interna care patrunde in nervii
vagi
  muşchii  sternocleidomastoidieni si trapez, prin ramura
externa

Perechea XII – nervii hipoglosi

 fibre motorii

 originea reală în bulb

 originea aparentă – în şanţul preolivar
 inerveaza muşchii limbii