Sunteți pe pagina 1din 10

TESTARE A4 – Circulator, Respirator, Excretor

C. Este dobândită artificial activ prin contact cu


COMPLEMENT SIMPLU macromolecule lipidice ce generează conflict
La întrebările de mai jos (1-50) alegeţi un singur antigen-anticorp
răspuns corect D. Este realizată de gamma-globuline produse de
limfocite cu originea în timus
__________________ E. La adulţi se datorează celulelor cu originea în
măduva diafizară

1. În legătură cu sângele: 5. În legătură cu plachetele sanguine, sunt


A. Este fluidul care circulă în interiorul şi adevărate cu excepţia:
exteriorul arborelui circulator A. Sunt bogate în mitocondrii răspândite în
B. Reprezintă 8% din masă musculară şi osoasă a hialoplasma
corpului B. Sunt implicate în mecanismele de oprire a
C. Aparţine mediului intern al organismului sângerării la nivelul capilarelor
împreună cu limfa, LCR, peri şi endolimfa C. 200.000/mm3 ar fi o valoare normală pentru
D. Este format din elemente figurate care acestea
reprezintă 55% din volumul sanguin D. Scăderea numărului acestora duce la tulburări
E. Plasma reprezintă hematocritul fară volum ale hemostazei (atât primară cât şi secundară)
globular procentual E. Intră în compoziţia hematocritului

2. În legătură cu eritrocitele: 6. Hemostaza fiziologică:


A. Sunt produse de măduva adăpostită în canalul A. Se poate realiza la nivelul aortei şi al cavelor
vertebral B. Prima etapă durează 2-4 minute şi are 4
B. Sunt celule nucleate în momentul în care sunt mecanisme simultane
distruse de splină C. Formarea trombinei este faza cea mai
C. Datorită formei au o suprafaţă mică raportată la laborioasa şi nu se poate desfăşura în absenţa
volum calciului
D. Numărul lor poate fi crescut de cortizol şi D. Protrombina desface fibrinogenul solubil în
eritropoietină monomeri de fibrina în aproximativ 10 secunde
E. Au rol în transportul gazelor şi în echilibrul E. În absenţa sarurilor biliare este afectată mai
hidro-electrolitic ales prima fază a coagulării

3. În legătură cu hemoglobina: 7. În legătură cu circulaţia, alegeţi afirmaţia


A. O valoare normală la femei ar fi de 16,5 g/dl adevărată:
B. 1 g de hemoglobină leagă 4 molecule de oxigen A. Mica circulaţie se mai numeşte şi sistemică
C. În lipsa vitaminei C scade cantitatea de B. Din ventriculul drept ies direct 2 artere
hemoglobină pulmonare ce conduc sânge cu CO2 spre
D. Datorită ei, se transportă în plasmă 1,5% din plămâni
O2 C. Cele 4 vene pulmonare îşi au originea în pereţii
E. Hemoglobina redusă poate avea o saturare de alveolari
90% în oxigen D. Venele coronare drenează în vena cavă
superioară
4. Imunitatea specifică: E. Aorta abdominală se ramifica terminal în 4
A. Este dobândită artificial pasiv prin vaccin cu artere iliace (2 interne şi 2 externe)
gamma-globuline
B. Este dobândită natural activ prin transfer de 8. Vena cavă inferioară are ca afluenţi
antigen de la mamă la făt următoarele, vene, cu excepţia:
A. Renale
Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 1

B. Suprahepatice
C. Tubare 13. Despre respiraţie este fals că:
D. Gonadele A. Este schimbul de oxigen şi dioxid de carbon
E. Lombare dintre organism şi mediu
B. Transportul presupune circulaţia gazelor prin
9. Una dintre afirmaţiile următoare este falsă, sânge şi lichide spre şi de la celule
cu excepţia: C. Reglarea ventilaţiei se face din centrii simpatici
A. Artera vertebrală dreapta, ramură din trunchiul şi parasimpatici medulari
brahio cefalic, se uneşte cu cea de partea opusă D. Ventilaţia presupune deplasarea aerului în
după intrarea în craniu şi iriga creierul ambele sensuri între alveole şi atmosferă
B. Artera toracică internă irigă muşchiul dinţat E. Ventilaţia pulmonară implica variaţii ciclice ale
C. Sinusul carotic este inervat de ramuri volumului toraco-pulmonar.
visceromotorii ale glosofaringianului pentru a
înregistra presiunea parţială a oxigenului din 14. Alegeţi afirmaţia adevărată:
sânge A. În inspir pasiv creşte diametrul antero-posterior
D. Artera mezenterică superioară irigă duodenul al toracelui
E. Artera tibială anterioară se continua cu artera B. În expir pasiv participa structurile peretelui
anterioară a piciorului şi se termină cu artere toracic, abdominal şi muşchii intercostali
digitale anterioare. expiratori
C. Diametrul toracic poate creşte cu 20% în inspir
10. Alegeţi afirmaţiile adevărate: maximal
A. Capilare limfatice sunt prevăzute cu valve D. În expir activ se contractă muşchii drepţi
B. Capilarele sanguine şi limfatice formează reţele abdominali apropiind sternul de claviculă
terminale E. Presiunea pleurală creşte în inspir
C. Capilarele limfatice se găsesc în toate organele
şi ţesuturile 15. Identificaţi afirmaţia greşită:
D. Pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decȃt A. După traversarea membranei respiratorii, O2 se
cei ai vaselor sanguine dizolvă în plasmă
E. Splina produce limfocite, monocite şi anticorpi B. Timpul necesar egalării presiunilor parţiale =
0,25 secunde
11. Alegeţi afirmaţia falsă: C. Oxigenul formează cu dezoxihemoglobina,
A. Ganglionii limfatici axilari drepţi drenează în oxihemoglobină
vena limfatică dreapta D. Dezoxigenarea sângelui din capilare poartă
B. 16 ml lichid ies din capilarul sanguin prin numele de hematoză
capătul venos E. Marginea de siguranţă scade o dată cu creşterea
C. Hipotensiunea favorizează întoarcerea frecvenţei respiratorii.
lichidului în vasul de sânge
D. O volemie mare favorizează creşterea debitului 16. Despre transportul CO2-ului este adevărat
limfatic mediu că:
E. Vascularizaţie splinei este asigurată de artera A. 5% se dizolvă chimic în plasmă
splenică din trunchi celiac B. 5% legat de ionii de Fe 2+formând
carbaminohemoglobina
12. În legătură cu inima, identificaţi afirmaţia C. 90% sub formă de carbonat limfatic
adevărată: D. Fenomenul de migrare Hamburger se referă la
A. Inima este localizată în mediastin cu baza mare intrarea clorului în eritrocit la schimb cu
în jos bicarbonatul care s-a format în plasmă
B. La nivelul ventriculilor prezintă 2 urechiuşe E. În capilarele tisulare este mai intens fenomenul
C. Învelişul extern al acesteia este irigat de ramuri de membrana Hamburger decât în capilarele
din aorta ascendentă. pulmonare.
D. Aorta este localizată în dreapta trunchiului
arterei pulmonare 17. Reglarea ventilaţiei nu este caracterizată de:
E. Este localizată în mediastin, între cei doi A. Centrii în bulb şi punte
plămâni, anterior de timus. B. Control voluntar prin fibre piramidale

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 2



C. Efectori: muşchi inspiratori şi expiratori C. Reabsorbṭia facultativă este datorată
D. La nivelul pereţilor bronhiolelor terminale şi vasopresinei
respiratorii ajung fibre postganglionare D. Reabsorbṭia facultativă este influenţată de
simpatice hidratarea organismului
E. Chemoreceptorii sunt localizaţi în vase de E. În mod normal se elimină 1,8 l urina în absenţa
sânge şi în trunchi (bulb, punte şi mezencefal) ADH-ului.

18. Despre vascularizaţia pulmonară este fals 22. Despre secreţia tubulară este adevărat că:
că: A. Are rol în curăţarea plasmei de creatină
A. Asigura schimburile gazoase prin intermediul B. Se elimină medicamente din interstiţiul
vaselor de sânge care aparţin de mica circulaţie peritubular în lumenul capilar
B. Trunchiul arterei pulmonare are originea în C. Are loc pe toată lungimea nefronului doar activ
ventriculul drept D. Secreţia protonilor are loc în principal în tubul
C. Vascularizaţia nutritivă este parte a marii contort distal
circulaţii E. Secreţia K are loc şi activ şi pasiv
D. Vascularizaţia nutritivă este asigurată de
arterele bronşice 23. Urina colectată de tubii colectori
E. Venele bronşice se varsă în vena cavă traversează următoarele cai intrarenale:
superioară A. Pelvis osos
B. Calice mici
19. Despre sistemul excretor este adevărat că: C. 4 calice mari
A. Rinichii elimină substanţe volatile, inutilizabile D. Ureter
sau în exces care sunt eliminate împreună cu o E. Bazinet.
mare cantitate de apă
B. Căile extrarenale sunt: bazin, uretere, vezică, 24. Despre uretere este fals că:
uretra A. O dată cu umplerea pelvisului este declanşată o
C. Rinichii sunt aşezaţi de o parte şi de alta a contracţie peristaltică a ureterelor
coloanei vertebrale în regiunea sacrată B. Parasimpaticul stimulează peristaltismul
D. Rinichii prezintă margine concavă situată C. Presiunea crescută intravezical ajută la
median prevenţia refluxului urinei în micţiune
E. Vârful piramidei Malpighi se mai numeşte D. Pătrund câţiva milimetrii în vezica, oblic
papilă renală E. Sunt mici tuburi musculare, netede

20. Este falsă următoarea valoare pentru 25. Reglarea nervoasă a sistemului excretor:
sistemul excretor: A. Are centrii parasimpatici sacraţi din ultimele
A. Diferenţa dintre debitul sanguin al arteriolei segmente lombare
aferente faţă de cea eferentă pe minut este de B. Pentru vezică are centrii simpatici în micul
125 ml/min splanhnic
B. Diferenţa dintre debitul sanguin al arterelor C. Pentru vezică are inervaţie somatomotorie din
renale faţă de venele renala este de 1,25 ml pe nervii ruşinoşi cu origine în coarnele anterioare
minut ale măduvei lombo-sacrate
C. Presiunea coloid osmotică din capsula D. Pentru rinichi inervaţia parasimpatică provine
Bowman este 0 mmHg de la centrul vagului din nucleul ambiguu
D. Debitul sanguin renal este mai mic de 1200 E. Controlul micţiunii este realizat de centrii
ml/min sub influenţa parasimpaticului. superiori în întregime
E. Debitul sanguin renal este de 420ml/100g
ţesut/min 26. Reglarea umorală a sistemului excretor:
A. Vasotocina are rol principal în absorbţia
21. Despre reabsorbtia apei este fals că: facultativă a apei în tub distal şi colector
A. Se reabsoarbe din toate segmentele. B. Aldosteronul reabsoarbe K la schimb cu Na
B. Reabsorbṭia obligatorie este datorată glucozei C. PTH-ul are rol în echilibrul fosfo-calcic:
şi a sarurilor. elimina fosfaţi şi K, reţine Ca şi Na
D. H. Tiroidieni inhibă diureza

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 3



E. Calcitonina creşte reabsorbṭia de fosfaţi 32. Aorta are următoarele proprietăţi cu
excepţia:
27. Calea aeriană încrucişează calea alimentelor A. Este închisă în sistolă de valva mitrală
la nivelul B. Are originea în ventriculul stâng
A. Cavităţii bucale C. Prima porţiune este reprezentată de aorta
B. Faringelui ascendentă
C. Laringelui D. Se termină prin arterele iliace comune
D. Traheei E. Transportă sânge încărcat cu oxigen şi
E. Bazei limbii substanţe nutritive

28. Oxigenul este transportat în sânge în 33. În structura lobului renal nu se afla:
următoarele forme cu excepţia: A. Glomeruli
A. Bicarbonat de sodiu B. Tubi contorţi proximali
B. Dizolvat în plasmă C. Tubi contorţi distali
C. Oxihemoglobina D. Capilare sanguine
D. Formă liberă E. Fibre ale parasimpaticului sacrat
E. Dezoxihemoglobina
34. Eliminările de apă din organism nu sunt
29. Indicaţi afirmaţia falsă cu privire la influenţate de:
mecanica respiraţiei A. Mineralocorticoizi
A. Procesele mecanice respiratorii sunt procese B. ADH
prin care cavitatea toracică îşi modifică C. Tiroxina
volumul în sensul creşterii sau micşorării sale D. Somatotrop
B. Inspiraţia se realizează prin relaxarea E. Vasopresina
musculaturii respiratorii
C. Prin contracţia muşchilor respiratori din inspir, 35. Arteriola eferenta:
volumul cutiei toracice se modifica A. Are un debit de sânge, egal cu cel al
D. Inspiraţia este determinată de contracţia arteriolei aferente
muşchilor intercostali, şi ai gȃtului. B. Are un debit de sânge mai mic decât cel al
E. Frecvenṭa mişcărilor respiratorii este de arteriolei aferenta
aproximativ 18 respiraţii/minut C. Conţine sânge cu concentraţia O₂ mai mică
decât cel din arteriolei aferenta
30. Circulaţia pulmonară are următoarele D. Conţine sânge cu concentraţia O₂ mai mare
proprietăţi, cu excepţia: decât cel din arteriolei aferenta
A. Transporta sângele încărcat cu CO2 de la E. Nici un răspuns nu este corect
inima la plămâni
B. Se realizează prin aortă care pleacă din 36. ADH:
ventriculul stâng A. Este secretat de nucleii mijlocii ai
C. Se realizează prin trunchiul arterial pulmonar hipotalamusului
care pleacă din ventriculul drept B. Controlează eliminările urinare de sodiu şi
D. Sângele oxigenat este readus la inimă prin cele potasiu
patru vene pulmonare C. Creşte volumul urinar
E. Este numită şi mica circulaţie D. Acţionează la nivelul segmentului proximal
al nefronului
31. Ramurile arteriale care se desprind direct E. Nici un răspuns nu este corect
din aortă sunt:
A. Artera subclaviculară dreaptă 37. Inervaţia rinichiului este asigurată de:
B. Artera carotidă comună dreaptă A. Nervii pelvici
C. Artera colică dreaptă B. Nervii ruşinoşi
D. Trunchiul celiac C. Fibre postganglionare simpatice din
E. Artera femurală segmentul T1-T4
D. Toate variantele de mai sus
E. Nici o variantă

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 4



E. Nici un răspuns nu este corect

38. Organele situate în pelvis, sunt vascularizate 44. Debitul sistolic:


după cum urmează: A. Reprezintă cantitatea de sânge mobilizată în
A. Rinichii de arterele renale, ramuri ale aortei timpul sistolei atriale
abdominale B. Reprezintă suma cantităţilor de sânge
B. Ovarele de arterele gonadale mobilizată de cei doi ventriculi în timpul sistolei
C. Testiculele de arterele testiculare, ramuri C. Este mai mare pt ventriculul stâng decât pt
ale aortei subdiafragmatice ventriculul drept
D. Toate variantele de mai sus D. În condiţii fiziologice poate trece de 70ml
E. Nici o variantă E. Nici un răspuns nu este corect

39. Nefronii care conţin ansa Henle ce coboară 45. O tumoră localizată deasupra locului de
adânc în medulara rinichiului au glomerulii desprindere al arterelor renale din aortă,
localizaţi: datorită compresiunii pe care o exercită
A. În zona corticală externă poate determina direct si indirect:
B. Juxtaglomerular A. Nu are nici un efect asupra irigaţiei renale
C. În zona medulară a rinichiului B. Creşterea filtrării glomerulare
D. Corticala profundă C. Creşte reabsorbtia sodiului
E. La limita dintre zona corticală şi zona D. Diminuă secreţia de aldosteron
medulară a rinichiului E. Poliurie

40. Pulsul arterial este determinat de către: 46. În timpul expiraţiei obişnuite are loc:
A. Sistola atrială A. Presiunea intrapulmonara este superioară celei
B. Închiderea valvulelor semilunare atmosferice
C. Deschiderea valvei tricuspide B. Un proces pasiv de mărire a diametrului cutiei
D. Sistola ventriculului stâng toracice
E. Sistola ventriculului drept C. Contracţia muşchilor abdominali
D. Contracţia muşchilor care coboară rebordul
41. Care dintre următorii parametrii nu costal şi tracţionează coastele în jos
participă la stabilirea valorii capacităţii E. Contracţia muşchilor intercostali externi
pulmonare totale:
A. Volum curent 47. Precizaţi afirmaţia falsă despre inima unui
B. Volum inspirator de rezervă pacient care are greutate, frecventa cardiacă
C. Debitul ventilator şi volum bătaie 70.
D. Volumul rezidual A. Hematocritul este de aproximativ 2520 g
E. Volumul expirator de rezervă B. Se găseşte localizată între cei doi plămâni
C. Se contractă de 4200 ori/oră
42. Factorul cel mai important al întoarceri D. Are un ritm sinusal de 70 batai/min
venoase este: E. Are un debit de 5.5 litri
A. Sistola atriului drept
B. Gravitaţia 48. Plexul cardiac este format din:
C. Sistola ventriculului stâng A. Fibre preganglionare parasimpatice şi
D. Contracţia musculaturii scheletice simpatice
E. Aspiraţia toracică B. Atât fibre pre cât şi post ganglionare simpatice
şi para simpatice
43. Valvula semilunară dreapta: C. Numai fibre simpatice postganglionare
A. Este deschisă prin contracţia atriului drept D. Numai fibre parasimpatice preganglionare
B. Este deschisă în timpul diastolei atriului drept E. Nici o variantă nu este corectă
C. Este deschisă simultan cu închiderea valvei
tricuspide 49. Respiraţia:
D. Permite trecerea în medie a unei cantităţi de A. Este reglată prin intermediul simpaticului
35- 45 ml de sânge pt fiecare sistolă ventriculară B. Este condiţionată de factori tisulari

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 5



C. Intervin şi informaţiile de la chemoreceptori 2. Este foarte rapidă şi promptă, deşi de eficacitate
din zonele vasculare medie
D. Intervin toţi factorii menţionaţi 3. Dintre substanţele care aparţin acesteia fac parte
E. Nici o afirmaţie corectă HCl şi lizozimul
4. Se mai numeşte înnăscută, fiind prezentă la toţi
50. La nivelul membrului superior: oamenii.
A. Există două arcade arteriale palmare
B. Există o arcadă palmară 53. Următoarele afirmaţii legate de sistemul
C. Există două artere radiale ABO sunt adevărate cu excepţia:
D. Artera brahială este ram al arterei axilare 1. Pacient AB Rh- poate primi sânge de la donator 0
E. Toate false Rh+
2. În cazul amestecării sângelui A Rh+ cu plasmă de la
donator B se produce aglutinarea hematiilor
3. În cazul amestecării plasmei AB Rh- cu ser A Rh+
se produce aglutinarea hematiilor
4. Mama AB Rh+ poate duce la termen o sarcină cu făt
A2 Rh- fără probleme

54. Identificaţi afirmaţiile adevărate


1. Din aorta ascendenta se desprind 2 artere coronare
pentru pericard
2. Artera carotidă comună stângă este mai lungă decât
cea dreaptă
3. Arterele renale se desprind din aortă după
desprinderea iliacelor
4. Vena porta se ramifică intrahepatic drenând apoi în
capilarele sinusoide.

55. În legătură sistemul limfatic:


1. Din ganglion ies mai multe vase eferente decât intră
COMPLEMENT GRUPAT aferente
2. Ganglionii sunt alcătuiţi dintr-o zonă corticală şi una
La următoarele întrebări (51-100) răspundeţi cu: trabeculara
A - dacă numai soluţiile 1,2 şi 3 sunt corecte; 3. Alte organe limfatice sunt: amigdala din
B - dacă numai soluţiile 1 şi 3 sunt corecte; neurocraniu, pulpa roşie a splinei sau apendicele
C - dacă numai soluţiile 2 şi 4 sunt corecte; epiploici
D - dacă numai soluţia 4 este corectă; 4. Canalul toracic are 25-30 cm şi se varsă în unghiul
E - dacă toate cele patru soluţii sunt corecte sau sunt venos de la unirea jugularei interne stângi cu subclavia
false; stânga
________________________

56. Despre caracteristicile sistemului circulator


sunt adevărate următoarele:
51. Leucocitele: 1. Venele sunt considerate conducte de distribuţie
1. Pot traversa peretele arterial prin diapedeză 2. Arteriole, metaarteriole, capilare, venule fac parte
2. Mai mult de jumătate sunt agranulocite: bazofile, din teritoriul la nivelul căruia au loc schimburile
eozinofile şi neutrofile 3. La intrarea în atrii a venelor cave există valve
3. Conform formulei leucocitare, o valoare normală a venoase semilunare.
bazofilelor este de 25-50/mm3 4. Valva mitrală se mai numeşte şi atrio-ventriculară
4. Pot avea nucleu bi- sau multilobat stânga.

52. Imunitatea nespecifică: 57. Afirmaţiile false în legătură cu valva


1. Are mecanisme umorale şi celulare mitrală:
1. Prezintă cordaje tendinoase spre cord

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 6



2. Se închide în timpul sistolei ventriculului stângi 4. Reţeaua Purkinje se extinde până în muşchii papilari
3. Prezintă doi muşchi papilari spre valve ai valvelor atrio-ventriculare.
4. Se deschide la începutul diastolei izotonice a
ventriculului stâng 64. Despre contractilitate:
1. Are ca modificări fundamentale geneza tensiunii şi
58. Valvele sigmoide: viteza de scurtare
1. Se deschid în timpul sistolei izovolumetrice pentru a 2. Are ca rezultat creşterea presiunii în cavităţi şi
permite expulzia sângelui expulzia sângelui
2. Se închid în diastola ventriculară când presiunea din 3. Permite un control fin al distribuţiei debitului
artere o depăşeşte pe cea din ventriculi cardiac către diferite organe şi ţesuturi
3. Sunt localizate la vârful inimii 4. Este cea mai puternică la nivelul ventriculului stâng.
4. Prin închiderea lor se aude zgomotul 2 diastolic
65. Ciclul cardiac:
59. În legătură cu debitul cardiac: 1. La o frecvenţă de 150 BTM durează 0,4 secunde
1. Poate creşte până la 200ml x 150 BTM 2. Începe cu sistola ventriculară
2. Creşte în febră, sarcina, efort, somn, altitudine 3. Este invers proporţional cu frecvenţa cardiacă
3. Creşte în boli ca Basedow sau Addison 4. Este alcătuit din 2 sistole şi 2 diastole (atriale şi
4. Este crescut de glucagon ventriculare)

60. Volumul bătaie: 66. Alegeţi afirmaţiile false:


1. Este volumul total pompat de cei doi ventriculi la 1. Sistola atrială se desfăşoară la începutul diastolei
fiecare bătaie ventriculare
2. Variază d. p cu forţa contracţiei 2. Sistola ventriculară durează 300ms şi se desfăşoară
3. Este mai scăzut în cazul stimulării parasimpatice. în paralel cu diastola atrială
4. Variază d.p. cu volumul de sânge aflat în ventricul 3. În faza de ejecţie, primul timp are o viteză de
la sfârşitul diastolei curgere mai lentă până când este depăşită presiunea
din aortă şi pulmonară
4. În sistola izovolumetrică creşte tensiunea din
61. Despre miocard: ventriculi
1. Lucrează ca 2 sinciţii morfologice
2. Comunică mecanic doar la nivelul valvelor atrio- 67. Valvele de la nivelul inimii:
ventriculare 1. Atrioventriculare se deschid la începutul diastolei
3. Comunică electric doar prin fasciculul Hiss izotonice ventriculare
4. Are 4 proprietăţi fundamentale. 2. Semilunare sunt închise în sistola atrială
3. Atrioventriculare sunt închise în sistola
62. Alegeţi afirmaţiile adevărate: izovolumetrică ventriculară
1. Celulele de tip pacemaker iniţiază dar nu conduc 4. Sigmoide se deschid când presiunea
impulsul intraventriculară o depăşeşte pe cea din aortă şi
2. Excitabilitatea este proprietatea celulei miocardice pulmonară
de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de
acţiune propagat 68. Despre manifestările inimii:
3. Pompa ritmică este datorată formei particulare a 1. Şocul apexian se simte în spaţiul 6 intercostal stâng
potenţialului de repaus în fibra musculară 2. Expansiunea sistolică a peretelui arterial se numeşte
4. Durata potenţialului de acţiune în celula miocardului puls arterial
ventricular este de 0,2 secunde 3. Sfigmograma oferă informaţii despre sistemul
arterial şi venos
63. Despre automatismul cardiac: 4. Între zgomotul II şi zgomotul I se desfăşoară
1. Inima bate în mod normal în ritm sinusal (ritm diastola ventriculară.
impus de nodul atrio-ventricular)
2. Nodul sinusal este localizat în peretele atriului drept 69. Circulaţia sângelui:
lângă vena cavă superioară 1. Circulaţia sângelui este într-un singur sens în circuit
3. Ritmul joncţional este de 25 de bătăi/minut închis

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 7



2. Circulaţiile sistemică şi pulmonară sunt dispuse în 4. Traheea este tapetata de un epiteliu pseudostratificat
serie cilindric, ciliat şi neciliat
3. Unda de şoc sistolică este amortizată datorită
elasticităţii 75. Plămânii:
4. Rolul contractilităţii este de a regla debitul spre 1. Sunt înveliţi de pleura care îi solidarizează cu cutia
diferite organe şi ţesuturi. toracică
2. În hilul pulmonar intră bronhia principală, vena
70. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: pulmonară şi artera bronşică
1. Noradrenalina are un efect mai puternic 3. Prezintă variaţii individuale ale capacităţii totale.
vasoconstrictor decât adrenalina 4. Lobul drept prezintă 3 scizuri
2. Concentraţia metaboliţilor poate modifica tonusul
vascular 76. Alegeţi afirmaţiile greşite:
3. Suprafaţa de secţiune este mai mare spre periferie 1. Traheea se bifurca la T2
decât spre centru 2. Un segment este alcătuit din mai mulţi lobi
4. Se poate aprecia circulaţia arterială măsurând pulmonari
presiunea arterială, debitul şi rezistenţa la curgere. 3. Acinul este alcătuit dintr-o bronhiolă terminală +
formaţiunile derivate din această
71. Următoarele afirmaţii sunt false: 4. Pereţii săculeţilor alveolari sunt compartimentaţi în
1. Presiunea arterială se măsoară direct cu ajutorul alveole pulmonare.
tensiunii arteriale
2. Debitul circulant este direct proporţional cu 77. Forţele elastice de recul sunt:
rezistenţa şi invers proporţional cu presiunea 1. Forţa de tensiune superficială ce favorizează expirul
3. Dacă elasticitatea scade, presiunea sistolică scade şi prin cumul
ea datorită rigidităţii vaselor 2. Surfactantul care scade tensiunea superficială
4. Rezistenţa periferică este cea mai mare în 3. Surfactantul care căptuşeşte pereţii alveolari
metaarteriole 4. Ţesutul pulmonar bogat în fibre elastice şi fibroase.

72. Despre curgerea sângelui: 78. Despre volume şi capacităţi este adevărat că:
1. Viteza în aortă este de 0,5 m/s 1. Nu se pot măsura spirometric CT şi CRF
2. Viteza în capilare este de 0,5 mm/s 2. VC este volumul circulat în arborele respirator într-
3. Suprafaţa de secţiune în teritoriul capilar este de o un inspir normal
mie de ori mai mare faţă de aortă 3. VR este volumul ce rămâne în plămâni după un
4. Viteza în venele cave este de 200 de ori mai mare expir forţat
decât la periferie 4. VER este volumul ce poate fi expirat forţat după un
expir normal
73. Întoarcerea sângelui la inimă este favorizată
de: 79. Debitul respirator:
1. Diferenţa de presiune dintre aorta (100 mmHg) şi 1. Poate varia în condiţii fiziologice
atriul drept (10 mmHg) 2. Se mai numeşte minut-volum respirator
2. Aspiraţia toracică manifestată mai ales în inspir ce 3. Excesul de CO2 duc la creşterea debitului
creşte presiunea din vasele mari toracice şi o scade pe 4. Poate fi calculat că suma dintre ventilaţia alveolară
cea din vasele mari abdominale şi spaţiul mort anatomic
3. Pompa musculară care o dată cu scurtarea 80. Alegeţi afirmaţiile adevărate:
sarcomerului aspira sângele din venele superficiale 1. Spaţiul mort anatomic este aerul rămas în căile
4. Arterele ce presează ritmic pe venele profunde aeriene de la laringe până la bronhiile terminale
însoţitoare 2. Ventilaţia alveolară participă ca factor major la
presiunile parţiale ale gazelor din alveole
74. Alegeţi afirmaţiile adevărată: 3. Etapa pulmonară se mai numeşte difuziune iar etapa
1. Epiglota face parte din căile respiratorii tisulară se mai numeşte transport
2. Fosele nazale sunt despărţite de cavitatea bucală 4. Factori favorizanţi ai difuziunii sunt diferenţa de
prin palatul moale presiune şi concentraţia gazelor.
3. Funcţia respiratorie a laringelui poate fi reglată prin
corzile vocale. 81. Presiunea gazelor:

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 8



1. 40 mmHg în artera pulmonară pt O2 2. Există aproximativ 2 milioane de arteriole în fiecare
2. 100 mmHg în aerul alveolar pt O2 rinichi (aferente + eferente)
3. 40 mmHg în aorta pt CO2 3. Vascularizaţia corticalei este mult mai bogată decât
4. 46 mmHg în vena cavă superioară, pt CO2 cea a medularei
4. Ansa Henle coboară uneori până la nivelul papilei
82. Alegeţi afirmaţiile false: renale pentru nefronii localizaţi în profunzimea
1. Gradientul presional al dioxidului este o zecime din corticalei.
gradientul oxigenului
2. Concentraţia gazelor din aerul alveolar este diferită 88. Dinamica filtrării glomerulare presupune:
de cea din aerul atmosferic datorită mucusului ce 1. Presiune hidrostatică de 60 mmHg în capilare
tapetează căile respiratorii 2. Presiune coloid osmotica de 32 mmHg în capilare
3. Membrana alveolo-capilara are o suprafaţă de 50- 3. Presiune hidrostatică ce se opune filtrării în capsula
100 m2 Bowman
4. Rata difuziunii gazelor este influenţată de 4. Presiune coloid osmotica în capsula ce nu
coeficientul de difuziune al gazului influenţează fiziologic dinamică

83. Despre difuziunea gazelor sunt adevărate: 89. Reabsorbṭia tubulară:


1. Viteza de difuziune a dioxidului este de 25 de ori 1. Este utilă pt recuperarea produşilor eliminaţi în
mai mare decât cea a oxigenului urina primară
2. Gradientul de difuziune al oxigenului este de 10 ori 2. Se datorează modificărilor biochimice ale
mai mare decât al dioxidului nefrocitelor (mitocondrii localizate bazal abundent)
3. Creşterea presiunii parţiale a oxigenului în sângele 3. Este favorizată de prezenţa microvililor ce măresc
din artera bronşică favorizează hematoza suprafaţa activă a epiteliului tubular
4. Este favorizată pozitiv de o dimensiune a 4. Se realizează dinspre interstiţiu spre tub
membranei alveolo-capilare mai mică de 0,6 microni
90. Transportul activ:
84. Transportul oxigenului: 1. Este datorat travaliului metabolic al nefrocitului
1. În 1 l sânge sunt transportaţi 3 ml oxigen dizolvaţi 2. Se realizează împotriva gradientelor chimice şi
în plasmă electrice
2. 1 g hemoglobina leagă minim 1,34 ml O2 3. Este caracterizat de T max (unitatea de timp în care
3. 1oo ml sânge venos transportă în repaus 13 ml capacitatea de transport este maximă)
oxigen 4. Este realizat pentru toate moleculele de glucoză,
4. Scăderea Ph-ului scade cantitatea de hemoglobină aminoacizi şi vitamine
redusă.
91. Vezica urinară:
85. Funcţiile principale ale rinichiului sunt: 1. Are pereţi alcătuiţi din celule musculare uninucleate
1. Excreţie majoritate produşi finali de metabolism 2. Colul vezical are formă de pâlnie
2. Formare şi eliberare renina 3. Detrusorul este relaxat de fibre simpatice
3. Homeostazie şi echilibrul acido-bazic postganglionare
4. Gluconeogeneza 4. Sfincterul extern poate prevenii micţiunea.

86. Nefronul: 92. Alegeţi afirmaţiile adevărate:


1. Este unitatea morfo-funcţională a rinichiului 1. Vezica se umple progresiv până la o tensiune
2. Este alcătuit din glomerul şi sistem tubular intraparietală cu valoare prag declanşând reflexul de
3. Are 85% din glomeruli localizaţi în corticala micţiune
externă. 2. Variaţia mică a presiunii intravezicale se datorează
4. Sunt aproximativ 2 milioane nefroni pentru fiecare tonusului intrinsec al peretelui
rinichi 3. Urina conţine 5% reziduu uscat
4. La 200-300 ml urina presiunea variază cu 5-10 cm
87. Alegeţi afirmaţiile adevărate: H20
1. Doar 15% din nefroni joacă un rol important în
mecanismul contracurent 93. Despre vascularizaţia sistemului excretor
este adevărat că:

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 9



1. Artera renală este ramura directă din aorta
abdominală
2. Vena renală se varsă în vena porta
3. Artera vezicală este ramură directă din artera iliacă
internă
4. Vena vezicală se varsă în vena cavă inferioară

94. Efectele nervoase pe sistemul excretor sunt:


1. Simpaticul scade peristaltismul ureteral
2. Simpaticul reduce secreţia de renina
3. Parasimpaticul realizează vasodilataţie pe arteriola
aferenta
4. Parasimpaticul inhiba tonusul detrusorului

95. Rinichii asigură:


1. Menţinerea echilibrului acido-bazic
2. Eliminare din organism a substanţelor toxice
3. Producerea de renina
4. Eliminarea proteinelor plasmatice

96. Formarea urinei cuprinde următoarele


etape:
1. Secreţia tubulară
2. Reabsorbtia tubulara
3. Ultrafiltrarea glomerulară
4. Reabsorbtia glomerulara

97. Vase ce conţin sânge venos sunt:


1. Jugulara internă
2. Venele pulmonare
3. Cava inferioară
4. Aorta descendenta

98. Anticorpii:
1. Pot fi sintetizaţi de limfocite B
2. Pot fi transmişi de la mamă la nou- născut
3. Sunt de natură proteică
4. Au rol în imunitatea celulară.

99. Dioxidul de carbon circulă în:


1. Sânge
2. Limfă
3. Lichidul interstiţial
4. Plasmă
100. Lichidul pleural:
1. Se găseşte între foiṭa viscerală a pleurei şi
parenchimul pulmonar
2. Facilitează alunecarea celor două foiţe pleurale
3. Este localizat într-o cavitate reală, pleurală.
4. Creşte coeziunea între cele două foiţe pleurale

Test A4 – CRE Circulator, Respirator, Excretor <www.meditatiimedicina.com> Page 10

S-ar putea să vă placă și