Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18. Despre vascularizaţia pulmonară este fals 22. Despre secreţia tubulară este adevărat că:
că: A. Are rol în curăţarea plasmei de creatină
A. Asigura schimburile gazoase prin intermediul B. Se elimină medicamente din interstiţiul
vaselor de sânge care aparţin de mica circulaţie peritubular în lumenul capilar
B. Trunchiul arterei pulmonare are originea în C. Are loc pe toată lungimea nefronului doar activ
ventriculul drept D. Secreţia protonilor are loc în principal în tubul
C. Vascularizaţia nutritivă este parte a marii contort distal
circulaţii E. Secreţia K are loc şi activ şi pasiv
D. Vascularizaţia nutritivă este asigurată de
arterele bronşice 23. Urina colectată de tubii colectori
E. Venele bronşice se varsă în vena cavă traversează următoarele cai intrarenale:
superioară A. Pelvis osos
B. Calice mici
19. Despre sistemul excretor este adevărat că: C. 4 calice mari
A. Rinichii elimină substanţe volatile, inutilizabile D. Ureter
sau în exces care sunt eliminate împreună cu o E. Bazinet.
mare cantitate de apă
B. Căile extrarenale sunt: bazin, uretere, vezică, 24. Despre uretere este fals că:
uretra A. O dată cu umplerea pelvisului este declanşată o
C. Rinichii sunt aşezaţi de o parte şi de alta a contracţie peristaltică a ureterelor
coloanei vertebrale în regiunea sacrată B. Parasimpaticul stimulează peristaltismul
D. Rinichii prezintă margine concavă situată C. Presiunea crescută intravezical ajută la
median prevenţia refluxului urinei în micţiune
E. Vârful piramidei Malpighi se mai numeşte D. Pătrund câţiva milimetrii în vezica, oblic
papilă renală E. Sunt mici tuburi musculare, netede
20. Este falsă următoarea valoare pentru 25. Reglarea nervoasă a sistemului excretor:
sistemul excretor: A. Are centrii parasimpatici sacraţi din ultimele
A. Diferenţa dintre debitul sanguin al arteriolei segmente lombare
aferente faţă de cea eferentă pe minut este de B. Pentru vezică are centrii simpatici în micul
125 ml/min splanhnic
B. Diferenţa dintre debitul sanguin al arterelor C. Pentru vezică are inervaţie somatomotorie din
renale faţă de venele renala este de 1,25 ml pe nervii ruşinoşi cu origine în coarnele anterioare
minut ale măduvei lombo-sacrate
C. Presiunea coloid osmotică din capsula D. Pentru rinichi inervaţia parasimpatică provine
Bowman este 0 mmHg de la centrul vagului din nucleul ambiguu
D. Debitul sanguin renal este mai mic de 1200 E. Controlul micţiunii este realizat de centrii
ml/min sub influenţa parasimpaticului. superiori în întregime
E. Debitul sanguin renal este de 420ml/100g
ţesut/min 26. Reglarea umorală a sistemului excretor:
A. Vasotocina are rol principal în absorbţia
21. Despre reabsorbtia apei este fals că: facultativă a apei în tub distal şi colector
A. Se reabsoarbe din toate segmentele. B. Aldosteronul reabsoarbe K la schimb cu Na
B. Reabsorbṭia obligatorie este datorată glucozei C. PTH-ul are rol în echilibrul fosfo-calcic:
şi a sarurilor. elimina fosfaţi şi K, reţine Ca şi Na
D. H. Tiroidieni inhibă diureza
28. Oxigenul este transportat în sânge în 33. În structura lobului renal nu se afla:
următoarele forme cu excepţia: A. Glomeruli
A. Bicarbonat de sodiu B. Tubi contorţi proximali
B. Dizolvat în plasmă C. Tubi contorţi distali
C. Oxihemoglobina D. Capilare sanguine
D. Formă liberă E. Fibre ale parasimpaticului sacrat
E. Dezoxihemoglobina
34. Eliminările de apă din organism nu sunt
29. Indicaţi afirmaţia falsă cu privire la influenţate de:
mecanica respiraţiei A. Mineralocorticoizi
A. Procesele mecanice respiratorii sunt procese B. ADH
prin care cavitatea toracică îşi modifică C. Tiroxina
volumul în sensul creşterii sau micşorării sale D. Somatotrop
B. Inspiraţia se realizează prin relaxarea E. Vasopresina
musculaturii respiratorii
C. Prin contracţia muşchilor respiratori din inspir, 35. Arteriola eferenta:
volumul cutiei toracice se modifica A. Are un debit de sânge, egal cu cel al
D. Inspiraţia este determinată de contracţia arteriolei aferente
muşchilor intercostali, şi ai gȃtului. B. Are un debit de sânge mai mic decât cel al
E. Frecvenṭa mişcărilor respiratorii este de arteriolei aferenta
aproximativ 18 respiraţii/minut C. Conţine sânge cu concentraţia O₂ mai mică
decât cel din arteriolei aferenta
30. Circulaţia pulmonară are următoarele D. Conţine sânge cu concentraţia O₂ mai mare
proprietăţi, cu excepţia: decât cel din arteriolei aferenta
A. Transporta sângele încărcat cu CO2 de la E. Nici un răspuns nu este corect
inima la plămâni
B. Se realizează prin aortă care pleacă din 36. ADH:
ventriculul stâng A. Este secretat de nucleii mijlocii ai
C. Se realizează prin trunchiul arterial pulmonar hipotalamusului
care pleacă din ventriculul drept B. Controlează eliminările urinare de sodiu şi
D. Sângele oxigenat este readus la inimă prin cele potasiu
patru vene pulmonare C. Creşte volumul urinar
E. Este numită şi mica circulaţie D. Acţionează la nivelul segmentului proximal
al nefronului
31. Ramurile arteriale care se desprind direct E. Nici un răspuns nu este corect
din aortă sunt:
A. Artera subclaviculară dreaptă 37. Inervaţia rinichiului este asigurată de:
B. Artera carotidă comună dreaptă A. Nervii pelvici
C. Artera colică dreaptă B. Nervii ruşinoşi
D. Trunchiul celiac C. Fibre postganglionare simpatice din
E. Artera femurală segmentul T1-T4
D. Toate variantele de mai sus
E. Nici o variantă
39. Nefronii care conţin ansa Henle ce coboară 45. O tumoră localizată deasupra locului de
adânc în medulara rinichiului au glomerulii desprindere al arterelor renale din aortă,
localizaţi: datorită compresiunii pe care o exercită
A. În zona corticală externă poate determina direct si indirect:
B. Juxtaglomerular A. Nu are nici un efect asupra irigaţiei renale
C. În zona medulară a rinichiului B. Creşterea filtrării glomerulare
D. Corticala profundă C. Creşte reabsorbtia sodiului
E. La limita dintre zona corticală şi zona D. Diminuă secreţia de aldosteron
medulară a rinichiului E. Poliurie
40. Pulsul arterial este determinat de către: 46. În timpul expiraţiei obişnuite are loc:
A. Sistola atrială A. Presiunea intrapulmonara este superioară celei
B. Închiderea valvulelor semilunare atmosferice
C. Deschiderea valvei tricuspide B. Un proces pasiv de mărire a diametrului cutiei
D. Sistola ventriculului stâng toracice
E. Sistola ventriculului drept C. Contracţia muşchilor abdominali
D. Contracţia muşchilor care coboară rebordul
41. Care dintre următorii parametrii nu costal şi tracţionează coastele în jos
participă la stabilirea valorii capacităţii E. Contracţia muşchilor intercostali externi
pulmonare totale:
A. Volum curent 47. Precizaţi afirmaţia falsă despre inima unui
B. Volum inspirator de rezervă pacient care are greutate, frecventa cardiacă
C. Debitul ventilator şi volum bătaie 70.
D. Volumul rezidual A. Hematocritul este de aproximativ 2520 g
E. Volumul expirator de rezervă B. Se găseşte localizată între cei doi plămâni
C. Se contractă de 4200 ori/oră
42. Factorul cel mai important al întoarceri D. Are un ritm sinusal de 70 batai/min
venoase este: E. Are un debit de 5.5 litri
A. Sistola atriului drept
B. Gravitaţia 48. Plexul cardiac este format din:
C. Sistola ventriculului stâng A. Fibre preganglionare parasimpatice şi
D. Contracţia musculaturii scheletice simpatice
E. Aspiraţia toracică B. Atât fibre pre cât şi post ganglionare simpatice
şi para simpatice
43. Valvula semilunară dreapta: C. Numai fibre simpatice postganglionare
A. Este deschisă prin contracţia atriului drept D. Numai fibre parasimpatice preganglionare
B. Este deschisă în timpul diastolei atriului drept E. Nici o variantă nu este corectă
C. Este deschisă simultan cu închiderea valvei
tricuspide 49. Respiraţia:
D. Permite trecerea în medie a unei cantităţi de A. Este reglată prin intermediul simpaticului
35- 45 ml de sânge pt fiecare sistolă ventriculară B. Este condiţionată de factori tisulari
72. Despre curgerea sângelui: 78. Despre volume şi capacităţi este adevărat că:
1. Viteza în aortă este de 0,5 m/s 1. Nu se pot măsura spirometric CT şi CRF
2. Viteza în capilare este de 0,5 mm/s 2. VC este volumul circulat în arborele respirator într-
3. Suprafaţa de secţiune în teritoriul capilar este de o un inspir normal
mie de ori mai mare faţă de aortă 3. VR este volumul ce rămâne în plămâni după un
4. Viteza în venele cave este de 200 de ori mai mare expir forţat
decât la periferie 4. VER este volumul ce poate fi expirat forţat după un
expir normal
73. Întoarcerea sângelui la inimă este favorizată
de: 79. Debitul respirator:
1. Diferenţa de presiune dintre aorta (100 mmHg) şi 1. Poate varia în condiţii fiziologice
atriul drept (10 mmHg) 2. Se mai numeşte minut-volum respirator
2. Aspiraţia toracică manifestată mai ales în inspir ce 3. Excesul de CO2 duc la creşterea debitului
creşte presiunea din vasele mari toracice şi o scade pe 4. Poate fi calculat că suma dintre ventilaţia alveolară
cea din vasele mari abdominale şi spaţiul mort anatomic
3. Pompa musculară care o dată cu scurtarea 80. Alegeţi afirmaţiile adevărate:
sarcomerului aspira sângele din venele superficiale 1. Spaţiul mort anatomic este aerul rămas în căile
4. Arterele ce presează ritmic pe venele profunde aeriene de la laringe până la bronhiile terminale
însoţitoare 2. Ventilaţia alveolară participă ca factor major la
presiunile parţiale ale gazelor din alveole
74. Alegeţi afirmaţiile adevărată: 3. Etapa pulmonară se mai numeşte difuziune iar etapa
1. Epiglota face parte din căile respiratorii tisulară se mai numeşte transport
2. Fosele nazale sunt despărţite de cavitatea bucală 4. Factori favorizanţi ai difuziunii sunt diferenţa de
prin palatul moale presiune şi concentraţia gazelor.
3. Funcţia respiratorie a laringelui poate fi reglată prin
corzile vocale. 81. Presiunea gazelor:
98. Anticorpii:
1. Pot fi sintetizaţi de limfocite B
2. Pot fi transmişi de la mamă la nou- născut
3. Sunt de natură proteică
4. Au rol în imunitatea celulară.