Baltagul

Mihail Sadoveanu

Încadrarea în  apare în anul 1930

periodă/curent  reprezentativ pentru orientarea tradiționalistă din perioada interbelică -
valorifică mituri și concepții autohtone
 formă originală de roman polițist
 Caracterul de roman-mitic-tradițional relevat prin: teme, motive,
cronotop, viziune, tipul de personaj raportat la mentalitățile autohtone
tradiționale

Aspecte tematice  Tema integratoare a romanului este viața pastorală arhaică specifică unei
comunități de oieri din Depresiunea Dornelor la începutul secolului al XX-
lea
 În relație cu teme precum : către mituri, tradiții, mentalități, concepția
despre condiția umană, relațiile de familie, inițierea, călătoria,
experiența, moartea
 Apropierea de tipologia romanului polițist duce la identificarea a două
teme : căutarea și aflarea adevărului

Titlul  Face referire la denumirea instrumentului cu care se va restabili echilibrul

și se va face dreptate
 Baltagul-arma crimei și a răzbunării – simbolistica populară înrădăcinată
în mentalitatea tradițională potrivit căreia pentru menținerea echilibrului
orice faptă necesită o răsplată pe măsură
 Semnificația titlului se evidențiază în finalul romanului în ultimul capitol-
Vitoria recurge la demascarea vinovaților exclamând : ,,Pe baltagul
acesta e scris sânge!”, „Gheorghiță, acesta-i baltagul cu care a fost
omorât tată-tău!”

Structural-  În partea de început romanul este precedat de un motto din balada

prezența Miorița : „Stăpâne, stăpâne mai cheamă și un câne”
elementelor cu  Anticipează: raportarea acțiunii la comunitatea păstorilor în mod similar
încărcătură baladei, conflictul de natură socială ,prezența animalului credincios care
mitică și va reprezenta datorită câinelui Lupu un element esențial în aflarea
simbolică adevărului
  Incipitul romanului- de tip parabolă ; o micro-narațiune pe care Nichifor
Lipan personaj in absentia obișnuia să o spună cu diverse ocazii și care
prefigurează spiritul liber al muntenilor în relația acestora cu religia și cu
tradițiile
 Incipitul – pretext narativ ; prin intermediul parabolei se face legătura cu
personajul Nichifor Lipan și apoi se realizează trecerea către elementul
care constituie intriga, întârzierea sa inexplicabilă

Structural-  șaisprezece capitole care pot fi grupate în trei mari secvențe

organizarea în  Prima secvență- șase capitole și include ca momente ale evoluției acțiunii
trei părți îngrijorarea Victoriei Lipan determinată de întârzierea lui Nichifor Lipan,
semnele care prevestesc moartea acestuia și pregătirile de plecare pe
care soția sa le face începând căutarea personajului ,,in absentia,,
 Cap VII-XIII - călatoria,încercarea de reconstituire a drumului, adunarea
dovezilor
 Ultimele 3 capitole- găsirea rămășițelor lui Nichifor Lipan și organizarea
praznicului de înmormântare,relatarea evenimentelor și răzbunarea
 Utilizarea tehnicii înlănțuirii logice și cronologice, inserția a
micronarațiunilor prin analepse în raport cu firul narativ principal
(evocarea figurii lui Nichifor Lipan de către Victoria prin tehnica
rememorării relatările celor care își amintesc întâlnirile cu Nichifor Lipan
reconstituirea crimei de către Victoria Lipan)

Caracterizare  personajul feminin al romanului Baltagul și ilustrează tipologia soției și a mamei

devotate, păstrătoare a tradiției dar inteligentă, intuitivă și cu un pronunțat simț
al dreptății
 Social: fixat din primul capitol, pusă în relație cu soțul său, Nichifor Lipan ; Soție
de oier din Măgura Trascăului, se confruntă cu asprimea unui mod de viață pe
care o confruntă cu tărie și demnitate ; de o veritabilă dragoste de mamă dovedită
în repetate rânduri față de cei doi copii ai săi, Minodora și Gheorghiță
 Moral: raportată la valori care constituie repere ale lumii arhaice din care face
parte dreptatea, adevărul, credința și tradiția . Are spirit justițiar pronunțat , face
toate eforturile să-și găsească soțul .
 Psihologic : îi evidențiază complexitatea ca personaj; o logică și o intuiție de
adevărat detectiv, dovedește sensibilitate(rememorarea lui Nechifor), prezență de
remarcat de către cei cu care interacționează, stârnește admirația fiului său
Gheorghiță, Tăria sa de caracter este subliniată în momentul în care descoperă în
râpă rămășițele lui Nichifor Lipan și ale calului și îl încurajează să rămână în
 râpă peste noapte pentru a le veghea
 Datorită modului în care Victoria Lipan reușește să afle adevărul și să-i demaște
pe vinovați a fost supranumită „un Hamlet feminin”, iar din perspectiva
sugestiilor mitice ale romanului ea a fost comparată cu zeița egipteană din mitul
Isis-Osiris. Elementele de portret utilizate de scriitor pentru prezentarea
personajului relevă figura muntencei autentice a cărei putere și hotărâre sunt
scoase în evidență prin „privirea pătrunzătoare” și prin statura sa impunătoare .

Secvențe SECVENȚA I
relevante pentru
pentru temele  pregătirile de plecare pe care le face Victoria Lipan
fundamentale ale  Îngrijorată de plecarea lui Nechifor ce a plecat la Dorna să cumpere niște
romanului oi, Vitoria încearcă a corela diverse indicii
/tipologia  Unul dintre cocoși cântă cu pliscul spre ușă- o anticipare a plecării sale
personajului  Îl visează pe soțul său călare trecând o apă tulbure spre apus și cu spatele
feminin întors către ea și în spiritul simbolisticii religioase i se accentuează
presimțirea că este mort
- tema tradițiilor
 Merge la Baba Maranda- o roagă să-i ofere o interpretare mistică ,
nemulțumită de explicația dată se hotărăște să țină post negru
douăsprezece vineri apoi să se spovedească și să plece în căutarea
soțului său
 Secvența se dezvoltă pe multiple teme: tradițiile, devotamentul relația cu
religia, orizontul de superstiții specific unor comunități arhaice
 Caracterologic : inteligența, intuiția, devotamentul, respectul față de
tradiții, caracterul superstițios

SECVENȚA II

 Capitolul al XVI-lea la finalul romanului în episodul praznicului de

înmormântare a rămășițelor lui Nichifor Lipan
 Victoria Lipan reconstituie în amănunt crima înfăptuită de Calistrat Bogza
și Ilie Cuțui- relatând-o celor prezenți
 Îl îndeamnă pe Gheorghe să răzbune moartea tatălui său restabilind
astfel echilibrul prin pedepsirea vinovaților
 Raportarea la tema tradițiilor și a superstițiilor este subliniată de
semnificația Baltagului, arma crimei și cu care acum se restabilește
dreptatea
 Respectul față de religie - de preocuparea Victoriei de a se îndeplini
 ritualul creștinesc înmormântându-l după datină pe Nichifor Lipan
 Caracterologic: inteligența și hotărârea cu care organizează demascarea
vinovaților ca un adevărat Hamlet feminin, procedând cu o logică
impecabilă și cu un triumfător spirit al dreptății așa cum anticipează
prenumele său.

Concluzie  Așadar romanul Baltagul ilustrează prin tematică și prin viziune tendința
complementară a modernismului interbelic, tradiționalismul se impune
prin intermediul personajului feminin și al evenimentelor o perspectivă
solidă asupra credințelor, obiceiurilor din lumea arhaică a comunității de
oieri reprezentând o modalitate artistică extrem de elocventă de
interpretare a concepțiilor specifice acestei lumi.