32 de metode științifice prin care să stimulezi instant nervul vag

de Miruna Macavei | apr. 25, 2017 | Qigong (Chi Kung) |

Nervul vag este vital pentru o stare de sănătate optimă, indiferent de provocările cu
care te confrunți. Acesta influențează și afectează în mod direct creierul, tractul
digestiv (intestinele, stomacul), inima, ficatul și multe alte organe și glande.
În acest articol vei afla ce spun oamenii de știință despre nervul vag, cum ne
influențează sănătatea și cum poți să îl stimulezi pentru a fi mai sănătos.
Cuprins (apasă pentru a deschide)
Introducere: Ce este nervul vag si ce efecte are
Nervul vag este parte din sistemul nervos parasimpatic, cunoscut drept sistemul
“odihnă și digestie”. Nu este singurul nerv din sistemul parasimpatic, dar este de
departe cel mai important pentru că are cele mai extinse efecte.
Cuvântul vag/vagus înseamnă “rătăcitor” pentru că “circulă” în tot corpul, către
diferite organe importante. Acesta e conectat cu creierul, tractul digestiv
(intestinele, stomacul), inima, ficatul, pancreasul, vezica biliară, rinichii, uretra,
splina, plămânii, organele reproducătoare (feminine), gâtul (inclusiv faringele,
laringele, esofagul), urechile și limba.
Dată fiind importanța nervului vag în tractul digestiv (și alte organe), atunci când acesta
nu funcționează bine cauzează tulburări digestive , printre
care dispepsia, gastropareza, refluxul esofagian, colita ulcerativă, anorexia, și bulimia.
La oamenii care suferă de oboseală cronică, intoleranțe
alimentare, anxietate, probleme intestinale sau de tract digestiv, ceață mentală,
și depersonalizare, nervul vag este aproape întotdeauna o parte din cauza problemei.
Aceste persoane au un tonus vagal scăzut, ceea ce înseamnă o capacitate mai
scăzută a nervului vag de a se activa sau de a-și îndeplini funcțiile. Singura întrebare
este ce aspect al nervului vag nu funcționează și în ce măsură nervul vag este
problema și nu alte aspecte ale fiziologiei dvs.
Cum ne influențează nervul vag sănătatea
 În creier, nervul vag ajută la
controlul anxietății și al depresiei. În tractul digestiv, potențează aciditatea
stomacului, sucurile gastrice și tranzitul.
Pentru că nervul vag joacă un rol foarte important în creșterea tranzitului intestinal/a
motilității, o activare mai scăzută a vagului va crește riscul de sindrom al
colonului iritabil, care este un rezultat al tranzitului lent. (R) Stimularea nervului
vag crește secreţia de histamină în celulele stomacale, ceea ce ajută la secreţia
sucului gastric (R). Așadar, un nivel scăzut al fluidului gastric indică, de obicei, măcar
parțial, o problemă a nervului vag. Prin secreţia factorului intrinsec, nervul vag joacă un
rol important în absorbția vitaminei B12 (R). În inimă, controlează variabilitatea ritmului
cardiac, ritmul cardiac, și tensiunea arterială.
Activarea nervului vag va scădea riscul de boli cardiace și alți factori de risc
major. (R). În ficat și pancreas, ajută la controlul glucozei din sânge la un nivel
echilibrat . (R). În vezica biliară ajută la eliminarea bilei, lucru care poate ajuta la
eliminarea de toxinele și la spargerea celulelor de grăsime. Nervul vag susține funcția
generală a rinichilor. Ajută la controlul nivelului glucozei și crește circulația
sângelui (R), ceea ce ajută la o mai bună filtrare a sângelui. Tototdată, activarea
vagului eliberează dopamină în rinichi, ceea ce ajută la eliminarea sodiului (R) – și
scăzând astfel tensiunea arterială(R).
Nervul vag ajunge în vezica urinară (R). Un efect secundar al stimulării nervului vag
este retenția urinară (R), ceea ce poate însemna că o stimulare mai scăzută a nervului
vag poate determina urinarea frecventă. Într-adevăr, am constat o urinare mai
frecventă la mulţi dintre clienţii mei (fapt datorat şi unui nivel scăzut al vasopresinei,
al aldosteronului, şi unui nivel crescut de cortizol). În splină, poate să reducă
inflamația (R). A se nota că activarea nervului vag va reduce inflamația în toate
organele țintă (prin secreţia de acetilcolină) (R), dar când se activează în splină efectul
va fi probabil mai sistemic. Ajută la controlul fertilității și al orgasmului feminin prin
faptul că se conectează la cervix, la uter și la vagin. Femeile pot ajunge la orgasm pur
și simplu prin intermediul nervului vag.(R). În limbă, ajută la controlul gustului și al
salivei, iar în ochi ajută la secreția lacrimilor. (R).
Un prieten m-a întrebat care e legătura între nevoia de a merge la toaletă și
congestionare/retenţie. E posibil ca această legătură să fie nervul vag, întrucât el
controlează producția de mucoasă, dar și tranzitul în colon. Senzația de sațietate și
de relaxare care urmează după ce mâncăm sunt în parte cauzate de o activare a
transmisiei nervului vag către creier ca răspuns la ingerarea de alimente. (R). Nervul
vag este explicația pentru care un om poate tuși atunci când e gâdilat la ureche, sau
atunci când încearcă să se curețe în urechi cu bețisoare cu vată.(R). Stimularea
nervului vag ajută persoanele care suferă de tinnitus datorită legăturii lui cu
urechea. Nervul vag are un rol important în boli precum refluxul gastro-esofagian nu
numai pentru că controlează aciditatea stomacală, dar și pentru că controlează
esofagul.
Nervul vag este în mare parte responsabil pentru conexiunea minte-corp, din
moment ce ajunge la toate organele importante (cu excepția suprarenalelor și a
tiroidei). Este strâns legat de felul în care interacționăm unii cu alții – e conectat direct
cu nervii care ne acordează urechile la vorbirea umană, ne coordonează contactul
vizual și ne reglează răspunsul emoțional. Influențează eliberarea de oxitocină, hormon
important în conectarea socială. (R).
Studiile au arătat că un tonus vagal mai crescut e asociat cu o capacitate mai
mare de a ne apropia de alții și un comportament mai altruist. (R). Activitatea
nervului vag la copil poate fi influențată de mama lui. S-a descoperit că bebelușii
cu mame care fuseseră deprimate/mânioase/anxioase pe durata sarcinii aveau o
activitate mai scăzută a nervului vag.(R).
Studiile sugerează că nervul vag e important și atunci când vrem să intrăm în
starea mentală de flux. Se crede că activarea sistemului simpatic (luptă-sau-fugi)
combinată cu activarea nervului vag creează contextul potrivit pentru o stare de flux.
(R).
Nervul vag şi starea de boală
Starea de boală(oboseală, somnolenţă, depresie, anxietate, pierderea poftei de
mâncare, durere, scăderea motivaţiei şi problemele de concentrare) este suprimată
atunci când nervul vag este extirpat. IL-1b facilitează activarea nervului vag într-un
mod specific, care determină starea de boală(R).
Genetica/testarea activităţii nervului vag SelfDecode, cel mai bun tip de analiză
genetică pentru 23andme and Ancestry Data (firme de testare genetică), are
documentate SNP-uri (Single-nucleotide polymorphism – polimorfism uninucleotidic,
variații în secvența ADNului genomic) care modulează activitatea vagală. Practic, ceea
ce au descoperit oamenii de știință e că activitatea vagală scăzută duce la creșterea
anxietății.
Tulburări care pot fi ameliorate prin activarea nervului vag
Întrucât nervul vag este asociat cu mai multe funcţii şi regiuni ale creierului, cercetările
au arătat efecte benefice produse de stimularea vagală în cazul a numeroase tulburări,
inclusiv (dar fără a se limita la)(R):
 Tulburări de anxietate
 Boli de inimă
 OCD
 Alzheimer
 Migrene
 Fibromyalgie
 Obezitate
 Tinnitus
 Dependenţă de alcool
 Autism
 Bulimie
 Scleroză multiplă
 Insuficienţă cardiacă cronică
 Tulburări de memorie
 Schimbări de dispoziție
 Cancer (R)
 Circulaţie deficitară a sângelui (R)
 Boli gastrointestinale
 Tulburări mentale severe 
Nervul vag şi hormonii
Stimularea nervului vag normalizează activitatea ridicată a axei HPA – axul
hipotalamo–hipofizo–corticosuprarenalian (CRH – corticoliberina – hormon eliberator
de ACTH, ACTH – hormonul adrenocorticotrop, şi cortizol) (R).
Nervul vag poate ajuta la scăderea durerii resimţite şi acesta este mecanismul prin
care estradiolul reduce durerea în anumite situaţii. (R). Insulina activează nervul vag
printr-un proces compus din secvenţe, ca într-un joc de domino, care duce la
scăderea producţiei de glucoză de către ficat.  (R). La şoareci, hormonii tiroidieni
(T3) cresc apetitul prin activarea nervului vag, care duce şi la
creşterea grelinei (R). Grelina creşte senzaţia de foame prin stimularea semnalului
pe care nervul vag îl transmite din creier către tractul digestiv, iar acesta este anulat
de capsaicină (din ardeii iuţi) (R). Pe lângă rolul pe care îl are în secreţia
de oxitocină (R), nervul vag joacă un rol important şi în secreţia de testosteron.
Atunci când nu funcţionează cum trebuie, nervul vag poate fi vinovatul pentru un nivel
scăzut de testosteron. (R). Testosteronul îi poate face pe oameni mai agresivi, dar asta
nu se întâmplă atunci când nervul vag funcţionează optim. (R). Funcţionarea optimă
a nervului vag este importanta şi pentru producerea de GHRH (hormonul de
creştere, somatoliberin) şi IGF-1 (R).
Nervul vag poate stimula şi alţi hormoni, cum ar fi hormonul paratiroid  (R),
important pentru transformarea vitaminei D3 în vitamină D activă – calcitriol (1,25).
Stimularea nervului vag îl determină să secrete peptida intestinală
vasoactivă  (VIP) (R), care are adesea un nivel scăzut la persoanele care suferă de
CIRS (Chronic Inflammatory Response Syndrome – sindrom inflamator cronic)/boli
cauzate de mucegai. NPY (neuropeptida Y) blochează unele dintre efectele
nervului vag. NPY este un hormon anti-anxietate şi care sporeşte senzaţia de foame.
El previne scăderea ritmului cardiac cauzată de stimularea vagală. (R).
Acetilcolina 
Acetilcolina este principalul neurotransmiţător vagal. Asta înseamnă că produce
multe dintre efectele stimulării vagale pentru că în acest fel stimulează nervul vag
diferite organe. Acetilcolina scade semnificativ secreţia de cytokine ca TNF, IL-
1beta, IL-6 şi IL-18  în culturi de celule umane stimulate cu LPS (lipopolizaharide)(R).
Suplimentul Alfa GPC este cea mai bună metodă de creştere a acetilcolinei. Totuşi, nu
ştiu dacă va ajunge acolo unde trebuie să ajungă şi în doza potrivită, aşa că mă
îndoiesc că e la fel de bună ca stimularea vagului.
Măsurarea variaţiei ritmului cardiac
Eu folosesc acest dispozitiv Polar H7 ca să-mi măsor variaţiile ritmului cardiac,
combinat cu aplicaţia Elite HRV.
32 de metode prin care să-ţi stimulezi nervul vag
1) Frigul

Studiile arată că atunci

când corpul se adaptează la frig, reacţia (din sistemul simpatic) luptă-sau-fugi scade şi
sistemul odihnă-digestie (parasimpatic) se accelerează – şi acest proces este mediat
de nervul vag. (R). Orice fel de expunere scurtă la frig va creşte activarea nervului vag.
(R). Pentru început, poţi să-ţi scufunzi faţa în apă rece. (R). Eu fac duşuri exclusiv reci,
mă expun la frig şi beau apă rece.
2) Cântatul sau intonatul mantrelor (incantații/psalmodieri)
Cântatul creşte variabilitatea ritmului cardiac.  (HRV) (R). Fredonatul, intonatul
mantrelor, cântatul de imnuri sau de muzică ritmată şi energică –  toate cresc
frecvenţa cardiacă (HRV) în feluri uşor diferite (R).
Eu fredonez incantaţia cu  Om în  Sauna Infraroşu  (R). Cântatul poate fi privit ca
începutul activării unei pompe vagale, ca şi cum trimiţi valuri de relaxare prin
intermediul corului. (R). Cântatul la capacitatea maximă a plămânilor lucrează muşchii
din spatele gâtului care activează nervul vag.
Cântatul energic îţi activează sistemul nervos simpatic şi nervul vag şi
favorizează intrarea in starea de flux. (R). Cântatul la unison, care se practică în
biserici, creşte de asemenea ritmul cardiac şi funcţia vagului. S-a descoperit că
cântatul sporeşte şi secreţia de oxitocină. (R).
3) Yoga
Yoga intensifică activitatea nervului vag și sistemul parasimpatic în
general.  (R,R2). Un program de yoga de 12 săptămâni a produs efecte mai bune în
schimbările de dispoziție și în nivelul anxietății decât s-a întâmplat în cazul unui grup
de control care a urmat doar un program de plimbări. Studiul a arătat niveluri crescute
de GABA thalamic, asociate cu schimbări pozitive de dispoziție și anxietate scăzută.
(R).
4) Meditația
Există două tipuri de meditație capabile să stimuleze nervul vag. Meditația bunătății
iubitoare (loving-kindness meditation) crește tonusul vagal, așa cum e el măsurat de
ritmul cardiac. (R). La fel, meditația pe mantra “Om” stimulează nervul vag.  (R, R2).
5) Relații sociale pozitive
Într-un studiu, participanții au fost instruiți să ia loc și să se gândească cu compasiune
la alți oameni în timp ce repetau afirmații precum  “Îți doresc să te simți în siguranță, îți
doresc să te simți fericit, îți doresc să te simți sănătos, îți doresc să trăiești cu inima
ușoară” și să se întoarcă la aceste gânduri de fiecare dată când simțeau că mintea își
mută atenția în altă parte. (R).
În comparație cu cei din grupul de control, oamenii care meditau au raportat, după
terminarea exercițiului, un nivel crescut de emoții pozitive cum ar fi bucurie, interes,
amuzament, seninătate și speranță. Și aceste schimbări emoționale și psihologice au
fost corelate cu o mai puternică senzație de conectare cu ceilalți – și, în plus, cu o
îmbunătățire a funcției vagale, reflectată în variabilitatea ritmului cardiac. (R).
Meditația simplă, totuși, nu a avut întotdeauna drept rezultat o tonifiere a nervului vag.
Această schimbare s-a petrecut doar în cazul celor care, după meditație, s-au simțit
mai conectați social și mai fericiți; cei care au meditat la fel de mult, dar nu au simțit o
conectare cu ceilalți mai puternică decât înainte, nu au avut nici o schimbare de tonus
a nervului vag. (R).
6) Respirația profundă și lentă
Respirația profundă și lentă stimulează nervul vag. (R). Inima și gâtul conțin neuroni
care au receptori numiți “baroreceptori.”
Acești neuroni specializați îți detectează tensiunea arterială și transmit semnalul
neuronal la creier (NTS), care apoi activează nervul vag care ajunge la inimă cu scopul
de a-ți scădea tensiunea arterială și ritmul cardiac. Ceea ce rezultă este o activare mai
scăzută a sistemului luptă-fugi (simpatic) și mai crescută a sistemului odihnă-digestie
(parasimpatic).
Baroreceptorii pot fi mai mult sau mai puțin sensibili. Cu cât sunt mai sensibili, cu atât
mai repede vor trimite un semnal la creier, spunându-i că tensiunea arterială este prea
sus și e momentul să activeze nervul vag pentru a o scădea. Respiratul lent, cu
aproximativ același interval de timp pentru inspirație și pentru expirație, mărește
sensibilitatea baroreceptorilor și activarea vagală, ceea ce scade tensiunea arterială și
nivelul anxietății prin reducerea activității sistemului nervos simpatic și creșterea
activității sistemului nervos parasimpatic.  (R).
Un ritm al respirației de 5-6 inspir/expir pe minut, la adulți, poate fi benefic.
(R). Pont: Respirație trebuie făcută din abdomen, lent. Asta înseamnă că atunci când
inspiri, abdomenul trebuie să se umfle, iar când expiri abdomenul se contractă. Cu cât
se umflă/se contractă mai mult abdomenul, cu atât mai profundă e respirația.
7) Râsul
Cum spune și proverbul, râsul e cel mai bun medicament. Multe studii au demonstrat
beneficiile importante ale râsului pentru sănătate. (R). Se pare că râsul este capabil
să stimuleze nervul vag. Un studiu efectuat pe un exercițiu yoga cu râs a măsurat
niveluri crescute ale ritmului cardiac in “grupul de râs”. (R).
Au fost raportate cazuri de oameni care au leșinat din cauza râsului, iar cauza poate fi
o suprastimulare a nervului vag/a sistemului parasimpatic. De altfel, leșinul poate
apărea după râs, urinare, tuse, înghițire sau excreție – toate aceste procese sunt
facilitate de activarea nervului vag. (R).
Au fost raportate cazuri de oameni care au leșinat din cauza râsului și care sufereau
de un sindrom rar ( sindromul lui Angelman), asociat cu stimularea crescută a nervului
vag. (R, R2). Uneori, râsul este un efect secundar al stimulării vagale.  (R). Râsul este
bun și pentru funcția cognitivă (R) și protejează împotriva bolilor cardiace. (R). Râsul
crește nivelul beta-endorfinelor, al oxidului nitric și aduce beneficii și sistemului
vascular. (R,R2).
8) Rugăciunea
Studiile au arătat că recitarea rugăciunilor crește activarea vagală. Mai precis,
îmbunătățește ritmurile cardiovasculare – tensiunea arterială diastolică și ritmul
cardiac.  (R). Studiile arată că citirea unui ciclu din rozariu ia aproximativ 10 secunde,
astfel că cei care îl citesc respiră la interval de 10 secunde (cu inspir/expir), ceea ce
crește ritmul cardiac și deci și funcția vagală.  (R). Câmpurile magnetice sunt capabile
să stimuleze nervul vag. (R).
9) Terapia PEMF (câmpa magnetic pulsatoriu)
Câmpurile magnetice sunt capabile să stimuleze nervul vag. (R). Studiile au arătat că
terapia PEMF poate crește variabilitatea ritmului cardiac și stimularea
vagală. (R). Eu folosesc un stimulator magnetic pulsatil numit ICES pe tractul digestiv
și pe creier – îmi crește apetitul și mă stimulează.
Asta îmi spune că îmi stimulează nervul vag. Recomand folosirea lui pe tractul digestiv,
pe creier, pe părțile laterale ale gâtului, etc.
Am remarcat că tranzitul intestinal a crescut și inflamația s-a redus pe toate zonele din
tractul digestiv pe care am folosit dispozitivul. La început n-am înțeles cum de poate
avea efecte sistemice dacă eu l-am plasat pe intestine, dar probabil că motivul este
nervul vag, penru că el este stimulat de magneți.
10) Exercițiile de respirație
Inspirația/expirația “cu rezistență” va stimula mai bine, probabil, nervul vag – ca un fel
de jogging cu rucsacul in spate. Un exercițiu de respirație constă în expirarea energică
a aerului, până la punctul când devine cu adevărat inconfortabil și până când devii
extrem de prezent. Nu am văzut studii pe acest subiect, dar presupun că ajută nervul
vag.
11) Probioticele
Sistemul nervos de la nivelul intestinelor e conectat la creier prin intermediul nervului
vag. Apar tot mai multe dovezi care arată efectul microbiomului din intestine asupra
creierului. Animalele care au primit suplimente cu probiotic L. rhamnosus au
înregistrat diverse schimbări pozitive la nivelul receptorilor GABA, mediate de
nervul vag (R).
12) Exercițiile fizice
Exercițiile fizice ușoare stimulează tranzitul intestinal. Acesta este mediat de nervul
vag, ceea ce înseamnă că exercițiile fizice stimulează nervul vag (R).
13) Masajul
Masarea anumitor zone, cum ar fi sinusul carotidian (localizat pe gât) poate
stimula nervul vag.  Asta reduce riscul de crize în epilepsie (R). Presomasajul poate
activa nervul vag. Acest tip de masaj este folosit pentru a ajuta bebeluşii să ia în
greutate prin stimularea funcţiei digestive, iar acest lucru este mediat de activarea
nervului vag (R, R2).
Masajul tălpilor poate, de asemenea, să crească activitatea vagală, variabilitatea
ritmului cardiac şi să scadă ritmul cardiac şi tensiunea arterială (R).  Toate acestea
scad riscul de boli cardiace.
14) Postul
Postul intermitent  sau reducerea caloriilor creşte variabilitatea ritmului cardiac
de frecvenţă înaltă (la animale) (R), care este un marker al tonusului vagal. Într-
adevăr, multe rapoarte arată beneficiile postului intermitent asupra variabilităţii ritmului
cardiac.
Atunci când postim, încetinirea metabolismului este parţial mediată de nervul
vag. Mai concret, nervul vag detectează o scădere a nivelului glucozei din sânge şi o
reducere a stimulilor mecanici şi chimici din sistemul digestiv. Ca urmare, vagul îşi
creşte impulsurile din ficat către creier (NTS), ceea ce duce la scăderea ratei
metabolice. (R). Hormoni precum NPY cresc, iar CCK şi CRH scad atunci când se
întâmplă asta (R).
Când mâncăm se întâmplă exact invers. Semnale stimulatoare, care au legătură cu
saţietatea, pornesc din sistemul digestiv şi contribuie la creşterea activităţii sistemului
simpatic şi a responsivităţii la stress (CRH, CCK crescute şi NPY scăzut) (R). Postul
poate creşte activitatea în nervul vag subdiafragmatic, ceea ce poate creşte
sensibilitatea la durere (nu e bine) (la animale) (R).
Nervul vag ne poate face mai sensibili la estrogen. La femelele şobolan, postul
duce la creşterea numărului de receptori de estrogen în anumite părţi ale creierului
(NTS şi PVN) şi pentru asta e nevoie de nervul vag. (R).
15) Somnul sau statul pe partea dreaptă a corpului
Studiile au arătat că statul pe partea dreaptă a corpului creşte variabilitatea
ritmului cardiac/activarea vagală mai mult decât statul pe alte părţi. Statul pe spate
are ca efect cea mai scăzută activare vagală. (R).
16) Tai Chi
Tai chi creşte variabilitatea ritmului cardiac şi deci sunt şanse mari să se activeze
nervul vag. (R).
17) Gargara
Nervul vag activează muşchii din spatele gâtului, cei care ne ajută să facem
gargară. Gargara contractează aceşti muşchi, ceea ce activează nervul vag şi
stimulează tractul gastrointestinal. Înainte să înghiţiţi apa, faceţi gargară cu ea.
18) Peştele şi fructele de mare (EPA şi DHA)
Recomand cu căldură peştele în dieta fără lectină. EPA şi DHA sunt capabile să
crească variabilitatea ritmului cardiac şi să scadă ritmul cardiac.  (R). Asta indică
faptul că stimulează nervul vag. Mi-am administrat 10 pastile de ulei de peşte ca doză
de şoc, drept experiment, şi ritmul cardiac mi-a scăzut de la 60 la 40. Aşadar, în
experimentele pe mine, uleiul de peşte a dus într-adevăr la scăderea ritmului cardiac şi
acest fapt este probabil mediat, în parte, de nervul vag.
19) Oxitocina
Oxitocina creşte activitatea nervului vag de la creier către sistemul digestiv (din
creier şi ingerată oral) (R), ceea ce induce o stare de relaxare şi scade apetitul.
Şoarecii cărora le fusese scos nervul vag nu au experimentat acest efect de reducere
a apetitului al oxitocinei. (R).
20) Zincul
Zincul a crescut stimularea vagală la şobolanii carora li s-a administrat timp de 3 zile
hrană deficientă în zinc (R). Zincul este un mineral obişnuit, din care majoritatea
oamenilor nu iau suficient.
21) Spatula linguală 
Spatulele linguale stimulează reflexul de vomă. Există părerea că să exersezi reflexul
de vomă e ca şi cum ai face flotări pentru nervul vag, iar să faci gargară şi să cânţi tare
e ca şi cum ai face sprint.
22) Acupunctura
Punctele tradiţionale de acupunctură pot facilita o stimulare a nervului vag (R). În
special acupunctura făcută pe ureche stimulează nervul vag (R). Acupunctura e o
tehnică atât de puternică, încât a dus la decesul unei persoane pe care a fost folosită
pentru stimularea nervului vag, stimulare care a determinat o scădere fatală a ritmului
cardiac (R).
23) 5-HTP (Serotonina)
Serotonina e capabilă să activeze nervul vag prin diferiţi receptori. Efectele sunt
mediate în parte prin activarea receptorilor de 5HT1A (R), 5-HT2 (R), 5-HT3 (R), 5-
HT4 (R) şi probabil de 5-HT6 (R). Pe de altă parte, receptorii de 5-HT7 reduc activarea
vagală (R, R2). Aşadar, serotonina are efecte combinate, dar per ansamblu ar trebui
să ducă la stimularea nervului vag. Puteţi lua suplimentul 5-htp pentru a vă creşte
nivelul de serotonină.
24) Mestecatul de gumă (CCK – colecistokinina)
CCK activează direct impulsurile vagale către creier (R). Capacitatea hormonului
CCK de a scădea apetitul şi cantitatea de hrană ingerată depinde de impulsul vagal
către şi de la creier (R). Mestecatul de gumă ar trebui să ajute la creşterea cantităţii de
CCK secretate.
25) Dieta cu fibre (GLP-1)
GLP-1 este un hormon de saţietate care stimulează impulsurile vagale către creier,
ceea ce încetineşte golirea stomacului şi ne face să ne simţim mai plini (R).
(Funcţionează şi prin creşterea CRH (R)). Fibrele sunt cea mai bună metodă pentru a
creşte nivelul hormonului GLP-1.
26) Clismele cu cafea
Clismele sunt ca nişte sprinturi pentru nervul vag. Expandarea intestinului, aşa cum se
petrece în clisme, creşte activarea nervului vag.
27) Tuşitul sau tensionarea muşchilor stomacali
Atunci când te încordezi ca pentru a provoca o mişcare intestinală, îţi stimulezi
nervul vag.  De aceea ne simţim relaxaţi după o excreție. Deci folosirea muşchilor
care antrenează mişcările intestinale stimulează nervul vag (R).
28) Hormonii tiroidieni/T3 normali
La şobolani, hormonii tiroidieni (T3) cresc apetitul prin activarea nervului vag, care
creşte şi grelina (hormonul foamei) (R).
29) Expunerea la soare (MSH)
Alfa-MSH activează nervul vag.  Este un hormon capabil să prevină consecinţele
unui accident vascular cerebral prin activarea nervului vag, ceea ce previne inflamaţia
(R, R2). Injectarea în creier (DMV) de alfa-MSH  produce o excitaţie moderată a
nervului vag, în anumite condiţii (R).
30) Carbohidraţii (insulina)
Insulina activează nervul vag prin intermediari. (R).
31) Orexina
Receptorii neuropeptidei orexină (hypocretină) se găsesc în centrii care controlează
activarea vagală din creier (NTS, DMV şi area postrema, care controlează reflexul de
vomă) (R). Orexina stimulează nervul vag din creier, ceea ce facilitează tranzitul
intestinal (R). Orexina A poate stimula pancreasul din creier (R).
Orexina este capabilă să crească toleranţa la glucoză sau sensibilitatea la insulină prin
intermediul nervului vag din ficat (R). Pe de altă parte, orexina este capabilă să inhibe
activarea semnalelor nervului vag către creier prin concurenţa cu hormonul CCK (A)
(R). Cum puteţi creşte nivelul de orexină.
32) Grelina
Grelina amplifică hormonul de creştere şi foamea prin stimularea semnalului
vagal de la creier către sistemul digestiv, iar acest lucru poate fi contracarat de
capsaicină (prezentă în ardei iute) (R). Grelina stimulează din creier pancreasul prin
intermediul nervului vag (R).
Altele
Leptina
Impulsurile vagale către creier sunt activate de leptină. Leptina potenţează
activarea indusă de CCK a nervului vag (R). Într-un studiu, animalelor crescute să
fie rezistente la leptină le era mai foame pentru că nervul vag a devenit mai puţin
sensibil la CCK (R). Totuşi, un alt studiu a descoperit că efectul leptinei asupra
semnalului vagal către creier nu joacă un rol esenţial în determinarea cantităţii de
hrană ingerate. (R).
CRH
CRH (corticoliberina – hormon eliberator de ACTH) are efecte variabile asupra nervului
vag. CRH scade activitatea nervului vag de la creier către inimă. Activarea nervului
vag va încetini ritmul cardiac, dar CRH inhibă acest proces şi creşte ritmul cardiac (R).
CRH stimulează impulsul vagal de la creier (zona postrema) către colon (prin
activarea nucleului dorsal al nervilor vagi, via transmisie colinergică) (R).
MSG
Monosodium Glutamate sau MSG creşte tranzitul intestinal la câini, proces mediat de
nervul vag (R).
Care sunt defecţiunile nervului vag?
Există 3 tipuri mari de defecţiuni ale nervului vag: comunicarea către creier (de la un
organ… prin intermediul glutamatului, un neurotransmiţător), comunicarea în interiorul
creierului (de exemplu de la NTS – nucleus of the solitary tract – nucleul solitar din
bulbul rahidian –  sau către DMV – dorsal motor nucleus of the vagus – nucleul dorsal
al nervului vag) sau comunicarea de la creier către alte zone ale corpului, cum ar fi
inima, ficatul, intestinele, etc. (R).
Nervul vag şi ritmul circadian
Semnalele de la centrul de control circadian (SCN) sunt adesea transmise de
nervul vag. De exemplu, producerea de proteine de mucină de către intestine sau
plămâni se face într-un ritm controlat de SCN (R). Dacă ritmul circadian e defect, se va
defecta parţial şi nervul vag. Cum să ai grijă de ritmul tău circadian.
Cum să inhibi nervul vag
Capsaicina este cea mai puternică unealtă de inhibare a nervului vag. Ghimbirul
previne supraactivarea nervului vag, care cauzează greaţă şi senzaţie de vomă, prin
inhibarea funcţiei serotoninei în tractul digestiv (R, R2).
Termeni legați de nervul vag
Poţi să stimulezi sau să inhibi nervul vag în două feluri. În primul rând, impulsul
nervului vag (activarea) poate pleca de la creier către restul corpului sau de la corp
către creier.
Dacă pleacă de la creier, se numește cale vagală eferentă. Când pleacă de la alte părți
ale corpului către creier se numește cale vagală aferentă. Nu folosesc acești termeni
ca să simplific articolul.
Variabilitatea ritmului cardiac de frecvenţă înaltă (HRV) este asociată cu activitatea
nervului vag/sistemului parasimpatic (R, R2). HRV-ul de frecvenţă joasă este asociat
cu activarea atât a sistemului nervos simpatic (sistmeul nervos central), cât şi a celui
parasimpatic (sistemul nervos vegetativ). (R, R2).
Articol de Joe Cohen, tradus cu permisiunea autorului.