32 de metode științifice prin care să stimulezi instant nervul vag

de Miruna Macavei

Nervul vag este vital pentru o stare de sănătate optimă, indiferent de

provocările cu care te confrunți. Acesta influențează și afectează în mod
direct creierul, tractul digestiv (intestinele, stomacul), inima, ficatul și
multe alte organe și glande.
În acest articol vei afla ce spun oamenii de știință despre nervul vag, cum
ne influențează sănătatea și cum poți să îl stimulezi pentru a fi mai
sănătos.
Introducere: Ce este nervul vag si ce efecte are
Nervul vag este parte din sistemul nervos parasimpatic, cunoscut drept
sistemul “odihnă și digestie”. Nu este singurul nerv din sistemul
parasimpatic, dar este de departe cel mai important pentru că are cele
mai extinse efecte.
Cuvântul vag/vagus înseamnă “rătăcitor” pentru că “circulă” în tot corpul,
către diferite organe importante. Acesta e conectat cu creierul, tractul
digestiv (intestinele, stomacul), inima, ficatul, pancreasul, vezica biliară,
rinichii, uretra, splina, plămânii, organele reproducătoare (feminine),
gâtul (inclusiv faringele, laringele, esofagul), urechile și limba.
Dată fiind importanța nervului vag în tractul digestiv (și alte organe),
atunci când acesta nu funcționează bine cauzează tulburări digestive ,
printre care dispepsia, gastropareza, refluxul esofagian, colita
ulcerativă, anorexia, și bulimia.
La oamenii care suferă de oboseală cronică, intoleranțe
alimentare, anxietate, probleme intestinale sau de tract digestiv, ceață
mentală, și depersonalizare, nervul vag este aproape întotdeauna o parte
din cauza problemei.
Aceste persoane au un tonus vagal scăzut, ceea ce înseamnă o capacitate
mai scăzută a nervului vag de a se activa sau de a-și îndeplini funcțiile.
Singura întrebare este ce aspect al nervului vag nu funcționează și în ce
măsură nervul vag este problema și nu alte aspecte ale fiziologiei dvs.
Cum ne influențează nervul vag sănătatea

În creier, nervul vag ajută la controlul anxietății și al depresiei. În tractul

digestiv, potențează aciditatea stomacului, sucurile gastrice și tranzitul.
Pentru că nervul vag joacă un rol foarte important în creșterea tranzitului
intestinal/a motilității, o activare mai scăzută a vagului va crește riscul
de sindrom al colonului iritabil, care este un rezultat al tranzitului
lent. (R) Stimularea nervului vag crește secreţia de histamină în celulele
stomacale, ceea ce ajută la secreţia sucului gastric (R). Așadar, un nivel
scăzut al fluidului gastric indică, de obicei, măcar parțial, o problemă a
nervului vag. Prin secreţia factorului intrinsec, nervul vag joacă un rol
important în absorbția vitaminei B12 (R). În inimă, controlează
variabilitatea ritmului cardiac, ritmul cardiac, și tensiunea arterială.
Activarea nervului vag va scădea riscul de boli cardiace și alți factori de
risc major. (R). În ficat și pancreas, ajută la controlul glucozei din sânge la
un nivel echilibrat . (R). În vezica biliară ajută la eliminarea bilei, lucru
care poate ajuta la eliminarea de toxinele și la spargerea celulelor de
grăsime. Nervul vag susține funcția generală a rinichilor. Ajută la
controlul nivelului glucozei și crește circulația sângelui (R), ceea ce ajută
la o mai bună filtrare a sângelui. Tototdată, activarea vagului eliberează
dopamină în rinichi, ceea ce ajută la eliminarea sodiului (R) – și scăzând
astfel tensiunea arterială(R).
Nervul vag ajunge în vezica urinară (R). Un efect secundar al stimulării
nervului vag este retenția urinară (R), ceea ce poate însemna că o
stimulare mai scăzută a nervului vag poate determina urinarea
frecventă. Într-adevăr, am constat o urinare mai frecventă la mulţi dintre
clienţii mei (fapt datorat şi unui nivel scăzut al vasopresinei,
al aldosteronului, şi unui nivel crescut de cortizol). În splină, poate să
reducă inflamația (R). A se nota că activarea nervului vag va reduce
inflamația în toate organele țintă (prin secreţia de acetilcolină) (R), dar
când se activează în splină efectul va fi probabil mai sistemic. Ajută la
controlul fertilității și al orgasmului feminin prin faptul că se conectează
la cervix, la uter și la vagin. Femeile pot ajunge la orgasm pur și simplu
prin intermediul nervului vag.(R). În limbă, ajută la controlul gustului și al
salivei, iar în ochi ajută la secreția lacrimilor. (R).
Un prieten m-a întrebat care e legătura între nevoia de a merge la toaletă
și congestionare/retenţie. E posibil ca această legătură să fie nervul vag,
întrucât el controlează producția de mucoasă, dar și tranzitul în
colon. Senzația de sațietate și de relaxare care urmează după ce mâncăm
sunt în parte cauzate de o activare a transmisiei nervului vag către creier
ca răspuns la ingerarea de alimente. (R). Nervul vag este explicația pentru
care un om poate tuși atunci când e gâdilat la ureche, sau atunci când
încearcă să se curețe în urechi cu bețisoare cu vată.(R). Stimularea
nervului vag ajută persoanele care suferă de tinnitus datorită legăturii lui
cu urechea. Nervul vag are un rol important în boli precum refluxul
gastro-esofagian nu numai pentru că controlează aciditatea stomacală,
dar și pentru că controlează esofagul.
Nervul vag este în mare parte responsabil pentru conexiunea minte-
corp, din moment ce ajunge la toate organele importante (cu excepția
suprarenalelor și a tiroidei). Este strâns legat de felul în care
interacționăm unii cu alții – e conectat direct cu nervii care ne acordează
urechile la vorbirea umană, ne coordonează contactul vizual și ne
reglează răspunsul emoțional. Influențează eliberarea de oxitocină,
hormon important în conectarea socială. (R).
Studiile au arătat că un tonus vagal mai crescut e asociat cu o capacitate
mai mare de a ne apropia de alții și un comportament mai
altruist. (R). Activitatea nervului vag la copil poate fi influențată de mama
lui. S-a descoperit că bebelușii cu mame care fuseseră
deprimate/mânioase/anxioase pe durata sarcinii aveau o activitate mai
scăzută a nervului vag.(R).
Studiile sugerează că nervul vag e important și atunci când vrem să
intrăm în starea mentală de flux. Se crede că activarea sistemului
simpatic (luptă-sau-fugi) combinată cu activarea nervului vag creează
contextul potrivit pentru o stare de flux. (R).
Nervul vag şi starea de boală
Starea de boală(oboseală, somnolenţă, depresie, anxietate, pierderea
poftei de mâncare, durere, scăderea motivaţiei şi problemele de
concentrare) este suprimată atunci când nervul vag este extirpat. IL-
1b facilitează activarea nervului vag într-un mod specific, care determină
starea de boală(R).
Genetica/testarea activităţii nervului vag SelfDecode, cel mai bun tip de
analiză genetică pentru 23andme and Ancestry Data (firme de testare
genetică), are documentate SNP-uri (Single-nucleotide polymorphism –
polimorfism uninucleotidic, variații în secvența ADNului genomic) care
modulează activitatea vagală. Practic, ceea ce au descoperit oamenii de
știință e că activitatea vagală scăzută duce la creșterea anxietății.
Tulburări care pot fi ameliorate prin activarea nervului vag
Întrucât nervul vag este asociat cu mai multe funcţii şi regiuni ale
creierului, cercetările au arătat efecte benefice produse de stimularea
vagală în cazul a numeroase tulburări, inclusiv (dar fără a se limita la)(R):
•Tulburări de anxietate
•Boli de inimă
•OCD
•Alzheimer
•Migrene
•Fibromyalgie
•Obezitate
•Tinnitus
•Dependenţă de alcool
•Autism
•Bulimie
•Scleroză multiplă
•Insuficienţă cardiacă cronică
•Tulburări de memorie
•Schimbări de dispoziție
•Cancer (R)
•Circulaţie deficitară a sângelui (R)
•Boli gastrointestinale
•Tulburări mentale severe 
Nervul vag şi hormonii
Stimularea nervului vag normalizează activitatea ridicată a axei HPA
– axul hipotalamo–hipofizo–corticosuprarenalian (CRH – corticoliberina –
hormon eliberator de ACTH, ACTH – hormonul adrenocorticotrop,
şi cortizol) (R).
Nervul vag poate ajuta la scăderea durerii resimţite şi acesta este
mecanismul prin care estradiolul reduce durerea în anumite situaţii.
(R). Insulina activează nervul vag printr-un proces compus din secvenţe,
ca într-un joc de domino, care duce la scăderea producţiei de glucoză de
către ficat.  (R). La şoareci, hormonii tiroidieni (T3) cresc apetitul prin
activarea nervului vag, care duce şi la creşterea grelinei (R). Grelina creşte
senzaţia de foame prin stimularea semnalului pe care nervul vag îl
transmite din creier către tractul digestiv, iar acesta este anulat
de capsaicină (din ardeii iuţi) (R). Pe lângă rolul pe care îl are în secreţia
de oxitocină (R), nervul vag joacă un rol important şi în secreţia
de testosteron.
Atunci când nu funcţionează cum trebuie, nervul vag poate fi vinovatul
pentru un nivel scăzut de testosteron. (R). Testosteronul îi poate face pe
oameni mai agresivi, dar asta nu se întâmplă atunci când nervul vag
funcţionează optim. (R). Funcţionarea optimă a nervului vag este
importanta şi pentru producerea de GHRH (hormonul de creştere,
somatoliberin) şi IGF-1 (R).
Nervul vag poate stimula şi alţi hormoni, cum ar
fi hormonul paratiroid  (R), important pentru transformarea vitaminei
D3 în vitamină D activă – calcitriol (1,25).
Stimularea nervului vag îl determină să secrete peptida intestinală
vasoactivă  (VIP) (R), care are adesea un nivel scăzut la persoanele care
suferă de CIRS (Chronic Inflammatory Response Syndrome – sindrom
inflamator cronic)/boli cauzate de mucegai. NPY (neuropeptida Y)
blochează unele dintre efectele nervului vag. NPY este un hormon anti-
anxietate şi care sporeşte senzaţia de foame. El previne scăderea ritmului
cardiac cauzată de stimularea vagală. (R).
Acetilcolina 
Acetilcolina este principalul neurotransmiţător vagal. Asta înseamnă că
produce multe dintre efectele stimulării vagale pentru că în acest fel
stimulează nervul vag diferite organe. Acetilcolina scade semnificativ
secreţia de cytokine ca TNF, IL-1beta, IL-6 şi IL-18  în culturi de celule
umane stimulate cu LPS (lipopolizaharide)(R). Suplimentul Alfa GPC este
cea mai bună metodă de creştere a acetilcolinei. Totuşi, nu ştiu dacă va
ajunge acolo unde trebuie să ajungă şi în doza potrivită, aşa că mă
îndoiesc că e la fel de bună ca stimularea vagului.
Măsurarea variaţiei ritmului cardiac
Eu folosesc acest dispozitiv Polar H7 ca să-mi măsor variaţiile ritmului
cardiac, combinat cu aplicaţia Elite HRV.
32 de metode prin care să-ţi stimulezi nervul vag

1) Frigul

Studiile arată că atunci când corpul se adaptează la frig, reacţia (din

sistemul simpatic) luptă-sau-fugi scade şi sistemul odihnă-digestie
(parasimpatic) se accelerează – şi acest proces este mediat de nervul vag.
(R). Orice fel de expunere scurtă la frig va creşte activarea nervului vag.
(R). Pentru început, poţi să-ţi scufunzi faţa în apă rece. (R). Eu fac duşuri
exclusiv reci, mă expun la frig şi beau apă rece.
2) Cântatul sau intonatul mantrelor
(incantații/psalmodieri)
Cântatul creşte variabilitatea ritmului cardiac.  (HRV) (R). Fredonatul,
intonatul mantrelor, cântatul de imnuri sau de muzică ritmată şi energică
–  toate cresc frecvenţa cardiacă (HRV) în feluri uşor diferite (R).
Eu fredonez incantaţia cu  Om în  Sauna Infraroşu  (R). Cântatul poate fi
privit ca începutul activării unei pompe vagale, ca şi cum trimiţi valuri de
relaxare prin intermediul corului. (R). Cântatul la capacitatea maximă a
plămânilor lucrează muşchii din spatele gâtului care activează nervul vag.
Cântatul energic îţi activează sistemul nervos simpatic şi nervul vag şi
favorizează intrarea in starea de flux. (R). Cântatul la unison, care se
practică în biserici, creşte de asemenea ritmul cardiac şi funcţia vagului.
S-a descoperit că cântatul sporeşte şi secreţia de oxitocină. (R).
3) Yoga
Yoga intensifică activitatea nervului vag și sistemul parasimpatic în
general.  (R,R2). Un program de yoga de 12 săptămâni a produs efecte mai
bune în schimbările de dispoziție și în nivelul anxietății decât s-a
întâmplat în cazul unui grup de control care a urmat doar un program de
plimbări. Studiul a arătat niveluri crescute de GABA thalamic, asociate cu
schimbări pozitive de dispoziție și anxietate scăzută. (R).
4) Meditația
Există două tipuri de meditație capabile să stimuleze nervul vag.
Meditația bunătății iubitoare (loving-kindness meditation) crește tonusul
vagal, așa cum e el măsurat de ritmul cardiac. (R). La fel, meditația pe
mantra “Om” stimulează nervul vag.  (R, R2).
5) Relații sociale pozitive
Într-un studiu, participanții au fost instruiți să ia loc și să se gândească cu
compasiune la alți oameni în timp ce repetau afirmații precum  “Îți doresc
să te simți în siguranță, îți doresc să te simți fericit, îți doresc să te simți
sănătos, îți doresc să trăiești cu inima ușoară” și să se întoarcă la aceste
gânduri de fiecare dată când simțeau că mintea își mută atenția în altă
parte. (R).
În comparație cu cei din grupul de control, oamenii care meditau au
raportat, după terminarea exercițiului, un nivel crescut de emoții pozitive
cum ar fi bucurie, interes, amuzament, seninătate și speranță. Și aceste
schimbări emoționale și psihologice au fost corelate cu o mai puternică
senzație de conectare cu ceilalți – și, în plus, cu o îmbunătățire a funcției
vagale, reflectată în variabilitatea ritmului cardiac. (R).
Meditația simplă, totuși, nu a avut întotdeauna drept rezultat o tonifiere
a nervului vag. Această schimbare s-a petrecut doar în cazul celor care,
după meditație, s-au simțit mai conectați social și mai fericiți; cei care au
meditat la fel de mult, dar nu au simțit o conectare cu ceilalți mai
puternică decât înainte, nu au avut nici o schimbare de tonus a nervului
vag. (R).
6) Respirația profundă și lentă
Respirația profundă și lentă stimulează nervul vag. (R). Inima și gâtul
conțin neuroni care au receptori numiți “baroreceptori.”
Acești neuroni specializați îți detectează tensiunea arterială și transmit
semnalul neuronal la creier (NTS), care apoi activează nervul vag care
ajunge la inimă cu scopul de a-ți scădea tensiunea arterială și ritmul
cardiac. Ceea ce rezultă este o activare mai scăzută a sistemului luptă-
fugi (simpatic) și mai crescută a sistemului odihnă-digestie
(parasimpatic).
Baroreceptorii pot fi mai mult sau mai puțin sensibili. Cu cât sunt mai
sensibili, cu atât mai repede vor trimite un semnal la creier, spunându-i
că tensiunea arterială este prea sus și e momentul să activeze nervul vag
pentru a o scădea. Respiratul lent, cu aproximativ același interval de timp
pentru inspirație și pentru expirație, mărește sensibilitatea
baroreceptorilor și activarea vagală, ceea ce scade tensiunea arterială și
nivelul anxietății prin reducerea activității sistemului nervos simpatic și
creșterea activității sistemului nervos parasimpatic.  (R).
Un ritm al respirației de 5-6 inspir/expir pe minut, la adulți, poate fi
benefic. (R). Pont: Respirație trebuie făcută din abdomen, lent. Asta
înseamnă că atunci când inspiri, abdomenul trebuie să se umfle, iar când
expiri abdomenul se contractă. Cu cât se umflă/se contractă mai mult
abdomenul, cu atât mai profundă e respirația.

7) Râsul
Cum spune și proverbul, râsul e cel mai bun medicament. Multe studii au
demonstrat beneficiile importante ale râsului pentru sănătate. (R). Se
pare că râsul este capabil să stimuleze nervul vag. Un studiu efectuat pe
un exercițiu yoga cu râs a măsurat niveluri crescute ale ritmului cardiac
in “grupul de râs”. (R).
Au fost raportate cazuri de oameni care au leșinat din cauza râsului, iar
cauza poate fi o suprastimulare a nervului vag/a sistemului parasimpatic.
De altfel, leșinul poate apărea după râs, urinare, tuse, înghițire sau
excreție – toate aceste procese sunt facilitate de activarea nervului vag.
(R).
Au fost raportate cazuri de oameni care au leșinat din cauza râsului și
care sufereau de un sindrom rar ( sindromul lui Angelman), asociat cu
stimularea crescută a nervului vag. (R, R2). Uneori, râsul este un efect
secundar al stimulării vagale.  (R). Râsul este bun și pentru funcția
cognitivă (R) și protejează împotriva bolilor cardiace. (R). Râsul crește
nivelul beta-endorfinelor, al oxidului nitric și aduce beneficii și sistemului
vascular. (R,R2).
8) Rugăciunea
Studiile au arătat că recitarea rugăciunilor crește activarea vagală. Mai
precis, îmbunătățește ritmurile cardiovasculare – tensiunea arterială
diastolică și ritmul cardiac.  (R). Studiile arată că citirea unui ciclu din
rozariu ia aproximativ 10 secunde, astfel că cei care îl citesc respiră la
interval de 10 secunde (cu inspir/expir), ceea ce crește ritmul cardiac și
deci și funcția vagală.  (R). Câmpurile magnetice sunt capabile să
stimuleze nervul vag. (R).
9) Terapia PEMF (câmpa magnetic pulsatoriu)
Câmpurile magnetice sunt capabile să stimuleze nervul vag. (R). Studiile
au arătat că terapia PEMF poate crește variabilitatea ritmului cardiac și
stimularea vagală. (R). Eu folosesc un stimulator magnetic pulsatil
numit ICES pe tractul digestiv și pe creier – îmi crește apetitul și mă
stimulează.
Asta îmi spune că îmi stimulează nervul vag. Recomand folosirea lui pe
tractul digestiv, pe creier, pe părțile laterale ale gâtului, etc.
Am remarcat că tranzitul intestinal a crescut și inflamația s-a redus pe
toate zonele din tractul digestiv pe care am folosit dispozitivul. La început
n-am înțeles cum de poate avea efecte sistemice dacă eu l-am plasat pe
intestine, dar probabil că motivul este nervul vag, penru că el este
stimulat de magneți.
10) Exercițiile de respirație
Inspirația/expirația “cu rezistență” va stimula mai bine, probabil, nervul
vag – ca un fel de jogging cu rucsacul in spate. Un exercițiu de respirație
constă în expirarea energică a aerului, până la punctul când devine cu
adevărat inconfortabil și până când devii extrem de prezent. Nu am văzut
studii pe acest subiect, dar presupun că ajută nervul vag.
11) Probioticele
Sistemul nervos de la nivelul intestinelor e conectat la creier prin
intermediul nervului vag. Apar tot mai multe dovezi care arată
efectul microbiomului din intestine asupra creierului. Animalele care au
primit suplimente cu probiotic L. rhamnosus au înregistrat diverse
schimbări pozitive la nivelul receptorilor GABA, mediate de nervul vag (R).
12) Exercițiile fizice
Exercițiile fizice ușoare stimulează tranzitul intestinal. Acesta este mediat
de nervul vag, ceea ce înseamnă că exercițiile fizice stimulează nervul
vag (R).
13) Masajul
Masarea anumitor zone, cum ar fi sinusul carotidian (localizat pe gât)
poate stimula nervul vag.  Asta reduce riscul de crize în epilepsie
(R). Presomasajul poate activa nervul vag. Acest tip de masaj este folosit
pentru a ajuta bebeluşii să ia în greutate prin stimularea funcţiei
digestive, iar acest lucru este mediat de activarea nervului vag (R, R2).
Masajul tălpilor poate, de asemenea, să crească activitatea vagală,
variabilitatea ritmului cardiac şi să scadă ritmul cardiac şi tensiunea
arterială (R).  Toate acestea scad riscul de boli cardiace.
14) Postul
Postul intermitent  sau reducerea caloriilor creşte variabilitatea ritmului
cardiac de frecvenţă înaltă (la animale) (R), care este un marker al
tonusului vagal. Într-adevăr, multe rapoarte arată beneficiile postului
intermitent asupra variabilităţii ritmului cardiac.
Atunci când postim, încetinirea metabolismului este parţial mediată de
nervul vag. Mai concret, nervul vag detectează o scădere a nivelului
glucozei din sânge şi o reducere a stimulilor mecanici şi chimici din
sistemul digestiv. Ca urmare, vagul îşi creşte impulsurile din ficat către
creier (NTS), ceea ce duce la scăderea ratei metabolice. (R). Hormoni
precum NPY cresc, iar CCK şi CRH scad atunci când se întâmplă asta (R).
Când mâncăm se întâmplă exact invers. Semnale stimulatoare, care au
legătură cu saţietatea, pornesc din sistemul digestiv şi contribuie la
creşterea activităţii sistemului simpatic şi a responsivităţii la stress
(CRH, CCK crescute şi NPY scăzut) (R). Postul poate creşte activitatea în
nervul vag subdiafragmatic, ceea ce poate creşte sensibilitatea la durere
(nu e bine) (la animale) (R).
Nervul vag ne poate face mai sensibili la estrogen. La femelele şobolan,
postul duce la creşterea numărului de receptori de estrogen în anumite
părţi ale creierului (NTS şi PVN) şi pentru asta e nevoie de nervul vag. (R).
15) Somnul sau statul pe partea dreaptă a corpului
Studiile au arătat că statul pe partea dreaptă a corpului creşte
variabilitatea ritmului cardiac/activarea vagală mai mult decât statul pe
alte părţi. Statul pe spate are ca efect cea mai scăzută activare vagală. (R).
16) Tai Chi
Tai chi creşte variabilitatea ritmului cardiac şi deci sunt şanse mari să se
activeze nervul vag. (R).
17) Gargara
Nervul vag activează muşchii din spatele gâtului, cei care ne ajută să
facem gargară. Gargara contractează aceşti muşchi, ceea ce activează
nervul vag şi stimulează tractul gastrointestinal. Înainte să înghiţiţi apa,
faceţi gargară cu ea.
18) Peştele şi fructele de mare (EPA şi DHA)
Recomand cu căldură peştele în dieta fără lectină. EPA şi DHA sunt
capabile să crească variabilitatea ritmului cardiac şi să scadă ritmul
cardiac.  (R). Asta indică faptul că stimulează nervul vag. Mi-am
administrat 10 pastile de ulei de peşte ca doză de şoc, drept experiment,
şi ritmul cardiac mi-a scăzut de la 60 la 40. Aşadar, în experimentele pe
mine, uleiul de peşte a dus într-adevăr la scăderea ritmului cardiac şi
acest fapt este probabil mediat, în parte, de nervul vag.
19) Oxitocina
Oxitocina creşte activitatea nervului vag de la creier către sistemul
digestiv (din creier şi ingerată oral) (R), ceea ce induce o stare de relaxare
şi scade apetitul. Şoarecii cărora le fusese scos nervul vag nu au
experimentat acest efect de reducere a apetitului al oxitocinei. (R).
20) Zincul
Zincul a crescut stimularea vagală la şobolanii carora li s-a administrat
timp de 3 zile hrană deficientă în zinc (R). Zincul este un mineral obişnuit,
din care majoritatea oamenilor nu iau suficient.
21) Spatula linguală 
Spatulele linguale stimulează reflexul de vomă. Există părerea că să
exersezi reflexul de vomă e ca şi cum ai face flotări pentru nervul vag, iar
să faci gargară şi să cânţi tare e ca şi cum ai face sprint.
22) Acupunctura
Punctele tradiţionale de acupunctură pot facilita o stimulare a nervului
vag (R). În special acupunctura făcută pe ureche stimulează nervul
vag (R). Acupunctura e o tehnică atât de puternică, încât a dus la decesul
unei persoane pe care a fost folosită pentru stimularea nervului vag,
stimulare care a determinat o scădere fatală a ritmului cardiac (R).
23) 5-HTP (Serotonina)
Serotonina e capabilă să activeze nervul vag prin diferiţi receptori.
Efectele sunt mediate în parte prin activarea receptorilor de 5HT1A (R), 5-
HT2 (R), 5-HT3 (R), 5-HT4 (R) şi probabil de 5-HT6 (R). Pe de altă parte,
receptorii de 5-HT7 reduc activarea vagală (R, R2). Aşadar, serotonina are
efecte combinate, dar per ansamblu ar trebui să ducă la stimularea
nervului vag. Puteţi lua suplimentul 5-htp pentru a vă creşte nivelul de
serotonină.
24) Mestecatul de gumă (CCK – colecistokinina)
CCK activează direct impulsurile vagale către creier (R). Capacitatea
hormonului CCK de a scădea apetitul şi cantitatea de hrană ingerată
depinde de impulsul vagal către şi de la creier (R). Mestecatul de gumă ar
trebui să ajute la creşterea cantităţii de CCK secretate.
25) Dieta cu fibre (GLP-1)
GLP-1 este un hormon de saţietate care stimulează impulsurile vagale
către creier, ceea ce încetineşte golirea stomacului şi ne face să ne simţim
mai plini (R). (Funcţionează şi prin creşterea CRH (R)). Fibrele sunt cea mai
bună metodă pentru a creşte nivelul hormonului GLP-1.
26) Clismele cu cafea
Clismele sunt ca nişte sprinturi pentru nervul vag. Expandarea
intestinului, aşa cum se petrece în clisme, creşte activarea nervului vag.
27) Tuşitul sau tensionarea muşchilor stomacali
Atunci când te încordezi ca pentru a provoca o mişcare intestinală, îţi
stimulezi nervul vag.  De aceea ne simţim relaxaţi după o excreție. Deci
folosirea muşchilor care antrenează mişcările intestinale stimulează
nervul vag (R).

28) Hormonii tiroidieni/T3 normali

La şobolani, hormonii tiroidieni (T3) cresc apetitul prin activarea nervului
vag, care creşte şi grelina (hormonul foamei) (R).
29) Soarele (MSH)
Alfa-MSH activează nervul vag.  Este un hormon capabil să prevină
consecinţele unui accident vascular cerebral prin activarea nervului vag,
ceea ce previne inflamaţia (R, R2). Injectarea în creier (DMV) de alfa-MSH 
produce o excitaţie moderată a nervului vag, în anumite condiţii (R).
30) Carbohidraţii (insulina)
Insulina activează nervul vag prin intermediari. (R).
31) Orexina
Receptorii neuropeptidei orexină (hypocretină) se găsesc în centrii care
controlează activarea vagală din creier (NTS, DMV şi area postrema, care
controlează reflexul de vomă) (R). Orexina stimulează nervul vag din
creier, ceea ce facilitează tranzitul intestinal (R). Orexina A poate stimula
pancreasul din creier (R).
Orexina este capabilă să crească toleranţa la glucoză sau sensibilitatea la
insulină prin intermediul nervului vag din ficat (R). Pe de altă parte,
orexina este capabilă să inhibe activarea semnalelor nervului vag către
creier prin concurenţa cu hormonul CCK (A) (R). Cum puteţi creşte nivelul
de orexină.
32) Grelina
Grelina amplifică hormonul de creştere şi foamea prin stimularea
semnalului vagal de la creier către sistemul digestiv, iar acest lucru poate
fi contracarat de capsaicină (prezentă în ardei iute) (R). Grelina
stimulează din creier pancreasul prin intermediul nervului vag (R).
Altele
Leptina
Impulsurile vagale către creier sunt activate de leptină. Leptina
potenţează activarea indusă de CCK a nervului vag (R). Într-un studiu,
animalelor crescute să fie rezistente la leptină le era mai foame pentru că
nervul vag a devenit mai puţin sensibil la CCK (R). Totuşi, un alt studiu a
descoperit că efectul leptinei asupra semnalului vagal către creier nu
joacă un rol esenţial în determinarea cantităţii de hrană ingerate. (R).
CRH
CRH (corticoliberina – hormon eliberator de ACTH) are efecte variabile
asupra nervului vag. CRH scade activitatea nervului vag de la creier către
inimă. Activarea nervului vag va încetini ritmul cardiac, dar CRH inhibă
acest proces şi creşte ritmul cardiac (R).
CRH stimulează impulsul vagal de la creier (zona postrema) către
colon (prin activarea nucleului dorsal al nervilor vagi, via transmisie
colinergică) (R).
MSG
Monosodium Glutamate sau MSG creşte tranzitul intestinal la câini,
proces mediat de nervul vag (R).
Care sunt defecţiunile nervului vag?
Există 3 tipuri mari de defecţiuni ale nervului vag:
comunicarea către creier (de la un organ… prin intermediul glutamatului,
un neurotransmiţător), comunicarea în interiorul creierului (de exemplu
de la NTS – nucleus of the solitary tract – nucleul solitar din bulbul
rahidian –  sau către DMV – dorsal motor nucleus of the vagus – nucleul
dorsal al nervului vag) sau comunicarea de la creier către alte zone ale
corpului, cum ar fi inima, ficatul, intestinele, etc. (R).
Nervul vag şi ritmul circadian
Semnalele de la centrul de control circadian (SCN) sunt adesea transmise
de nervul vag. De exemplu, producerea de proteine de mucină de către
intestine sau plămâni se face într-un ritm controlat de SCN (R).
Dacă ritmul circadian e defect, se va defecta parţial şi nervul vag. Cum să
ai grijă de ritmul tău circadian.
Cum să inhibi nervul vag
Capsaicina este cea mai puternică unealtă de inhibare a nervului vag.
Ghimbirul previne supraactivarea nervului vag, care cauzează greaţă şi
senzaţie de vomă, prin inhibarea funcţiei serotoninei în tractul digestiv
(R, R2).
Termeni legați de nervul vag
Poţi să stimulezi sau să inhibi nervul vag în două feluri. În primul rând,
impulsul nervului vag (activarea) poate pleca de la creier către restul
corpului sau de la corp către creier.
Dacă pleacă de la creier, se numește cale vagală eferentă. Când pleacă de
la alte părți ale corpului către creier se numește cale vagală aferentă. Nu
folosesc acești termeni ca să simplific articolul.
Variabilitatea ritmului cardiac de frecvenţă înaltă (HRV) este asociată cu
activitatea nervului vag/sistemului parasimpatic (R, R2). HRV-ul de
frecvenţă joasă este asociat cu activarea atât a sistemului nervos
simpatic (sistmeul nervos central), cât şi a celui parasimpatic (sistemul
nervos vegetativ). (R, R2).
Articol de Joe Cohen, tradus cu permisiunea autorului. Găsiți articolul în
engleză aici.