REFERAT

NEUROTRANSMIŢĂTORII ŞI ROLUL ACESTORA IN ORGANISM

Termenul de neurotransmițător se referă la substanțele chimice aflate la nivelul

sistemului nervos care ajută neuronii să comunice. Acești mediatori chimici transportă,
stimulează și echilibrează semnale între neuroni. Destinația unde aceștia trebuie să trimită
mesajul poate fi reprezentată și de mușchi, glande sau alte tipuri de neuroni din corp. 

Procesele unde aceste substanțe au un rol esențial: 

 Pulsul;
 Ciclurile de somn;
 Respirația;
 Digestia;
 Apetitul;
 Concentrarea.

Cum funcționează neurotransmițătorii?

Acum că știm ce sunt neurotransmițătorii, haideți să ne uităm și la cum funcționează aceștia
în interiorul nostru. Asa cum am spus, ei își încep călătoria în corp fiind sintetizați de către
neuroni. Apoi, ei sunt stocați în vezicule, aflate de obicei la capătul terminal al axonului, care se
mai numește și terminal presinaptic. Acest terminal este separat de celulă printr-o fantă sinaptică,
ce va forma împreuna cu dendrita receptoare a următoarei celule o joncțiune numită sinapsă4. 

Când un impuls nervos sosește la terminalul presinaptic al unui neuron, veziculele pline cu
neurotransmițători migrează prin citoplasmă și se combină cu membrana terminalului.

Moleculele de neurotransmițător se eliberează prin membrană și ajung în fantă sinaptică. În

doar câteva milisecunde, călătoresc prin fantă către membrana postsinaptică a neuronului
învecinat, unde se atașează de receptori. Astfel, avem un proces cu adevărat uimitor și extrem de
rapid, care reglează funcțiile corpului. 
 Milioane de molecule de neurotransmițători lucrează non-stop pentru ca noi să putem
funcționa. Ele se ocupă de buna funcționare a respirației, a pulsului, iar în același timp susțin
procesele de învățare și concentrare. 

Însă, pe lângă efectele fizice pe care le au asupra corpului, au un rol absolut esențial și pe
plan psihologic. Acest schimb chimic de informație care poate părea minor afectează o varietate
de funcții psihologice, cum ar fi starea de spirit, plăcerea, bucuria sau sentimentul de frică

Așadar, echilibrarea nivelului neurotransmițătorilor, precum și orice fluctuație sau perturbare

a bunei comunicări realizate de neurotransmițători poate afecta serios buna noastră funcționare în
viața de zi cu zi, ceea ce îi face extrem de importanți. 

Clasificarea neurotransmițătorilor

Până acum, experții în domeniu au identificat peste 100 de neurotransmițători, un număr cu

adevărat impresionant. Însă, ei funcționează în diferite moduri, astfel că au fost grupați în funcție
de acestea. Iată o schematizare a neurotransmițătorilor și clasificarea acestora după tipurile de
acțiuni pe care le întreprind: 

 Neurotransmițători excitatori – mesajul pe care aceștia îl transmit determină celula

receptoare să inițieze o acțiune. În această categorie regăsim epinefrina și norepinefrina.
 Neurotransmițători inhibitori – acestia scad șansele ca o celulă să acționeze. Mai mult, în
anumite cazuri, aceștia pot chiar ajuta celula să se relaxeze, iar câteva exemple sunt
serotonina și acidul gamma-aminobutiric (GABA).
 Neurotransmițători modulatori – particularitatea acestora este ca pot trimite mesaje mai
multor neuroni simultan. 
Este de notat și faptul că unii neurotransmițători pot avea atât efect excitator, cat și efect
inhibitor, în funcție de tipul de receptor prezent în celulă5. Astfel de neurotransmițători excitatori
și inhibitori simultan sunt acetilcolina și dopamina, de exemplu.
Tipuri de neurotransmițători

Din punct de vedere al structurii chimice, există șase tipuri principale de

neurotransmițători, pe care le vom discuta în cele ce urmează într-o scurtă analiză a
neurotransmițătorilor5. 

Monoamine

Serotonina 

Nu putem discuta despre ce sunt neurotransmițătorii fără a sublinia și ce este serotonina,

o monoamină despre care auzim din ce în ce mai des. Fiind atât un hormon, cat și un
neurotransmițător, serotonina modulează starea de spirit, somnul, libidoul, anxietatea, dar și
pofta de mâncare. Medicamentele antidepresive prescrise pentru a combate depresia, anxietatea
sau atacurile de panică sunt adesea inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI). Aceștia
echilibrează nivelurile reduse ale serotoninei din creier, îmbunătățind starea de spirit și reducând
anxietatea. 

Epinefrina 

Cunoscută mai degrabă sub numele de adrenalină, epinefrina este și ea atât un hormon,
cât și un neurotransmițător. În general, aceasta este un hormon de stres produs de glanda
suprarenală, însă funcționează și ca neurotransmitator în creier. 

Norepinefrina (sau noradrenalina) 

Aceasta este o substanță chimică produsă în mod natural, cu rol în declanșarea

răspunsului de luptă sau fugă. Scopul său este de a ajuta corpul și creierul să reacționeze în
momente de pericol și stres. În general, are un nivel mic în timp ce dormim și un nivel ridicat
atunci când suntem foarte stresați. Asadar, adrenalina și noradrenalina sunt două substanțe
esențiale pentru supraviețuire.

Dopamina 

Auzim din ce în ce mai des despre acest neurotransmițător, dar ce este dopamina, de fapt?
Numită și neurotransmițătorul stării de bine, ea contribuie la inducerea sentimentului de
motivație și satisfacție, ca parte a sistemului de recompensă, acestea fiind doar câteva dintre
efectele dopaminei. Am putea spune că dopamina și serotonina sunt printre cele mai vehiculate
substanțe din creier, mai ales când vorbim despre depresie, anxietate și alte tulburări psihologice.
Unele tipuri de droguri care cauzează dependență cresc nivelurile acestui neurotransmițător în
creier, de exemplu, ceea ce îl face pe om sa caute din ce în ce mai mult drogul respectiv. Pe
lângă acest lucru, ea ajută și la coordonarea mișcărilor corpului. Boala Parkinson, de pildă, este
cauzată de pierderea neuronilor care generează dopamină în creier. 

Histamina 

Acest compus acționează ca neurotransmițător la nivel cerebral și ca moleculă de

semnalizare la nivel digestiv. Este implicată în reacțiile alergice și în răspunsul sistemului
nostru imunitar la agenții patogeni. 

Aminoacizi

Acidul gama-aminobutiric (GABA) 

Neurotransmițătorul GABA este principalul mesager chimic inhibitor. Acesta joacă un

rol important în vedere, controlul motric, dar și în reglarea anxietății, de exemplu.
Benzodiazepinele, folosite adesea pentru a trata anxietatea, funcționează prin a crește eficiența
neurotransmițătorului GABA, ceea ce ne face sa ne simțim mai relaxați și mai calmi. 

Glutamatul 

Găsit din abundență în sistemul nostru nervos, glutamatul este esențial în susținerea
funcțiilor cognitive ale memoria și învățarea. În exces, poate cauza excitotoxicitate, ceea ce poate
duce la moartea celulelor. Acumularea glutamatului la nivel neuronal este asociată cu unele boli
și afecțiuni cerebrale, precum Alzheimer și crizele epileptice. 

Peptide

Endorfine 

Endorfinele sunt neurotransmițători care inhibă transmiterea semnalelor de durere și dau

senzația de euforie. Sunt produse în mod natural de către corp, ca răspuns la durere, dar pot fi
declanșate și de alte activități, cum ar fi sportul (predominant, aerobicul). De aceea, atunci când
alergăm mult, apare o stare de bine. 

Oxitocina 

Acesta este un hormon foarte puternic, cu rol de neurotransmițător. Este produs de

hipotalamus și influențează recunoașterea socială, inteligența emoțională, apropierea
emoțională de alți oameni, dar și reproducerea sexuală. Oxitocina crește motilitatea uterină,
determinând contracțiile uterine în timpul travaliului. Exista și o variantă sintetică a oxitocinei,
care poate fi recomandată de către medic în acest scop. 
Purine

Adenozina 

Această substanță chimică produsă în mod natural are și rol de neurotransmițător în

creierul nostru. Mai exact, are acțiune inhibitorie și imbunătățește calitatea somnului. 

Adenozin trifosfat (ATP) 

Numit și “energia vieții”, ATP-ul funcționează ca neurotransmițător la nivelul sistemului

nervos central, dar și în cel periferic. Semnalizarea purinergică este acum recunoscută ca fiind
implicată într-o gamă largă de activități ale sistemului nervos, inclusiv neuroprotecția, controlul
central al funcțiilor autonome, controlul tonusului vaselor sangvine și angiogeneza,
conform UCL. Cercetări mai noi arată că poate participa și în unele probleme neurologice, cum
ar fi durerea, trauma sau unele boli neurodegenerative.

Acetilcolina

Pentru acest neurotransmițător, a fost creată o categorie separată, așadar este singurul din
aceasta clasă. Se află atât la nivelul sistemului nervos central, cat și la nivelul sistemului nervos
periferic și este principalul neurotransmițător asociat cu neuronii motori. Acetilcolina joacă un
rol esențial în mișcările mușchilor, precum și în procesele de memorie și învățare. 

Gasotransmițători

Oxidul de azot
 Acest compus influențează relaxarea mușchilor, permițând vaselor de sânge să se dilate și
să permită intensificarea circulației sanguine în anumite zone ale corpului.

Monoxidul de carbon

Este un gaz incolor și inodor, cu efecte potențial letale în cantități mari. Literatura de

specialitate a arătat că acest compus produs în mod natural de către organism este implicat în
reglarea funcțiilor celulare. 

Alti neurotransmitatori

Pe lângă categoriile enumerate mai sus, în categoria neurotransmițătorilor e inclusă și

vasopresina. Ambele - oxitocina și vasopresina - produse de hipotalamus, acționează direct
asupra neuronilor și au fost asociate cu comportamente monogame. Sunt folosite pentru a trata
dependențe precum cea de alcool sau cea de droguri. Mai mult, și estrogenul și testosteronul pot
avea rol de neurotransmițători și pot influența activitatea sinapselor. 

Alte tipuri de neurotransmițători mai includ si6:

 Factorul care elibereaza corticotropina (CRF);

 Galanina;
 Encefalina;
 Dinorfina;
 Neuropeptidul Y. 
Dintre acestea, neuropeptidul Y, galanina și encefalina pot fi numite “cotransmițători”, din
moment ce lucrează împreună cu alți neurotransmițători. De exemplu, encefalina se eliberează
odată cu glutamatul pentru a transmite dorința de a mânca și pentru a procesa recompensele. 
 Dopamina este un neurotransmitator responsabil de buna functionare a unor procese din
organism. Mai exact, o substanta pe care neuronii o produc in mod natural pentru a transmite
semnale spre alte celule nervoase. In popor, dopamina este cunoscuta si sub denumirea hormonul
fericirii. Iti prezentam in continuare detalii despre rolul pe care il are aceasta si importanta sa la
nivelul sanatatii organismului uman.

Rolul dopaminei

Aceasta substanta secretata de neuroni are rol in principal asupra celulelor nervoase.
Dincolo de influenta pe care o are asupra sistemului nervos, dopamina actioneaza asemanator cu
un hormon, motiv pentru care este cunoscuta in popor si sub numele de hormonul fericirii. Iata
care sunt efectele in care este implicata dopamina:

 Actioneaza la nivelul rinichilor: poate influenta secretia de sodiu si este posibil sa contribuie la
eliminarea unei cantitati crescute de urina;
 Ar putea reduce motilitatea la nivel intestinal si este posibil sa contribuie la protectia mucoasei
tubului digestiv;
 Poate influenta si sistemul imunitar, prin faptul ca reduce activitatea globulelor albe din sange
(limfocitelor);
 Are efect vasodilatator: poate ajuta la dilatarea vaselor de sange;
 Ar putea avea efect asupra pancreasului, prin contribuia sa la inhibarea secretiei de insulina.
Importanta dopaminei

Pe langa faptul ca actioneaza la nivelul creierului, are efecte benefice si asupra intregului
organism uman. Iata in ce privinte este importanta pentru organismul uman:

 Este posibil sa fie utila buna functionare a sistemului nervos, prin controlul activitatii motorii;
 Poate fi de ajutor in reglarea starii de spirit, de exemplu, prin sporirea motivatiei, a fericirii;
 Contribuie la realizarea unor functii de natura cognitiva, precum invatarea, atentia, are
importanta in privinta memoriei de scurta durata;
 Ar putea influenta comportamentele ce implica sentimentul de recompensa;
 Poate contribui la controlul eliberarii anumitor hormoni, de exemplu, prolactina;
 Este posibil sa contribuie la modul in care se gestioneaza durerea musculara;
 Poate avea efect benefic asupra calitatii somnului.
Posibile simptome ale deficitului de dopamina

Exista situatii in care nivelul acesteia este scazut si in care poate aparea deficienta. Iata
care sunt posibilele simptome corelate cu deficitul de dopamina:

 Scaderea capacitatii de concentrare, a motivatiei, a atentiei;

 Lipsa energiei;
 Dificultatea de a te odihni;
 Prezenta asteniei si a simptomelor depresiei;
 Este posibil sa apara constipatia;
 Pot aparea tulburari de miscare, precum tremorul, dificultate in a coordona miscarile, rigiditatea
si crampele la nivel muscular.
Metode prin care ai putea stimula secretia dopaminei

In anumite circumstante, de exemplu, cand treci printr-o perioada aglomerata si trebuie sa

iti mentii atentia la un nivel ridicat, exista posibilitatea de a iti stimula secretia dopaminei.

In producerea dopaminei intra aminoacizii, iar acestia se pot procura din proteine. Astfel
poti introduce in alimentatia ta mai multe alimente care le contin [1], cum sunt legumele, soia,
carnea de curcan, cea de vita, lactatele, ouale. De asemenea, consumul scazut de grasimi saturate
poate avea rol in stimularea producerii dopaminei [2]. Asadar, poti reduce consumul unor
alimente ca untul, grasimile de provenienta animala, lactatele grase, uleiul de cocos.

Suplimentele alimentare cu vitamine, minerale sau probiotice pot sprijini producerea

dopaminei [3]. Cu toate acestea, nu exista suficiente studii concludente care sa ateste eficacitatea
lor in acest caz. Alte lucruri care ar putea fi utile in secretia dopaminei pot fi: miscarea, odihna
suficienta, ascultarea melodiilor preferate, practicarea meditatiei, expunerea la soare in intervalul
orar in care nu predispune la insolatie.
 O dieta echilibrata, ce contine o varietate de alimente care ofera cantitatile suficiente de
proteine, probiotice, vitamine, minerale, este capabila sa stimuleze in mod natural dopamina in
organism. Pe langa alimentatia sanatoasa, conteaza si stilul de viata. Este important sa te
odihnesti suficient, sa faci lucruri care sa te relaxeze, care sa iti faca placere si sa iti ofere
bucurie. De exemplu, sa asculti muzica, sa petreci timp in aer liber, sa te afli in prezenta
persoanelor dragi, sa practici meditatia.

Precautii

Nivelul de dopamina din organism trebuie sa fie echilibrat. Atunci cand se secreta in
cantitate prea mare, poate duce la unele consecinte. De exemplu, se pot instala simptome
ale anxietatii, se pot ivi sentimente negative, ca furia. Alte consecinte pot fi: nivelul prea crescut
al energiei, cresterea libidoului, aparitia insomniei, manifestarea comportamentului agresiv,
posibila prezenta a halucinatiilor.
Asadar, dopamina are un rol important in ceea ce priveste sanatatea organismului uman.
Nivelul acesteia influenteaza, printre altele, starea de spirit, motivatia, sentimentul recompensei
si anumite miscari ale corpului, dar si unele stari negative. Desi pot exista metode prin care poti
incerca sa iti reglezi starile usoare ce pot indica deficienta de dopamina sau secretia acesteia in
exces, este important ca, daca te gandesti sa recurgi la suplimente alimentare, sa ceri inainte
acordul medicului.