Ce sunt neurotransmițătorii?

După cum spuneam, termenul de neurotransmițător se referă la substanțele chimice aflate la

nivelul sistemului nervos care ajută neuronii să comunice. Acești mediatori chimici transportă,
stimulează și echilibrează semnale între neuroni. Destinația unde aceștia trebuie să trimită
mesajul poate fi reprezentată și de mușchi, glande sau alte tipuri de neuroni din corp. 

Dar de ce avem nevoie de neurotransmițători? Pe scurt, iată câteva dintre procesele unde
aceste substanțe au un rol esențial: 

 Pulsul;
 Ciclurile de somn;
 Respirația;
 Digestia;
 Apetitul;
 Concentrarea.

De ce sunt importanți neurotransmițătorii?

Milioane de molecule de neurotransmițători lucrează non-stop pentru ca noi să putem

funcționa. Ele se ocupă de buna funcționare a respirației, a pulsului, iar în același timp
susțin procesele de învățare și concentrare. 

Însă, pe lângă efectele fizice pe care le au asupra corpului, au un rol absolut esențial și
pe plan psihologic. Acest schimb chimic de informație care poate părea minor afectează
o varietate de funcții psihologice, cum ar fi starea de spirit, plăcerea, bucuria sau
sentimentul de frică5. Impresionant, nu? Așadar, echilibrarea nivelului
neurotransmițătorilor, precum și orice fluctuație sau perturbare a bunei comunicări
realizate de neurotransmițători poate afecta serios buna noastră funcționare în viața de
zi cu zi, ceea ce îi face extrem de importanți. 

Clasificarea neurotransmițătorilor
 Neurotransmițători excitatori – mesajul pe care aceștia îl transmit determină celula
receptoare să inițieze o acțiune. În această categorie regăsim epinefrina și norepinefrina.
 Neurotransmițători inhibitori – acestia scad șansele ca o celulă să acționeze. Mai mult,
în anumite cazuri, aceștia pot chiar ajuta celula să se relaxeze, iar câteva exemple sunt
serotonina și acidul gamma-aminobutiric (GABA).
 Neurotransmițători modulatori – particularitatea acestora este ca pot trimite mesaje mai
multor neuroni simultan. 
Este de notat și faptul că unii neurotransmițători pot avea atât efect excitator, cat și efect
inhibitor, în funcție de tipul de receptor prezent în celulă. Astfel de neurotransmițători excitatori
și inhibitori simultan sunt acetilcolina și dopamina, de exemplu.

Tipuri de neurotransmițători

Din punct de vedere al structurii chimice, există șase tipuri principale de

neurotransmițători, pe care le vom discuta în cele ce urmează într-o scurtă analiză a
neurotransmițătorilor5. 

Monoamine
Serotonina 

Nu putem discuta despre ce sunt neurotransmițătorii fără a sublinia și ce este serotonina, o

monoamină despre care auzim din ce în ce mai des. Fiind atât un hormon, cat și un
neurotransmițător, serotonina modulează starea de spirit, somnul, libidoul, anxietatea, dar și
pofta de mâncare. Medicamentele antidepresive prescrise pentru a combate depresia,
anxietatea sau atacurile de panică sunt adesea inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
(SSRI). Aceștia echilibrează nivelurile reduse ale serotoninei din creier, îmbunătățind starea de
spirit și reducând anxietatea. 

Epinefrina 

Cunoscută mai degrabă sub numele de adrenalină, epinefrina este și ea atât un hormon, cât și
un neurotransmițător. În general, aceasta este un hormon de stres produs de glanda
suprarenală, însă funcționează și ca neurotransmitator în creier. 

Norepinefrina (sau noradrenalina) 

Aceasta este o substanță chimică produsă în mod natural, cu rol în declanșarea răspunsului de
luptă sau fugă. Scopul său este de a ajuta corpul și creierul să reacționeze în momente de
pericol și stres. În general, are un nivel mic în timp ce dormim și un nivel ridicat atunci când
suntem foarte stresați. Asadar, adrenalina și noradrenalina sunt două substanțe esențiale
pentru supraviețuire.

Dopamina 

Auzim din ce în ce mai des despre acest neurotransmițător, dar ce este dopamina, de fapt?
Numită și neurotransmițătorul stării de bine, ea contribuie la inducerea sentimentului de
motivație și satisfacție, ca parte a sistemului de recompensă, acestea fiind doar câteva dintre
efectele dopaminei. Am putea spune că dopamina și serotonina sunt printre cele mai vehiculate
substanțe din creier, mai ales când vorbim despre depresie, anxietate și alte tulburări
psihologice. Unele tipuri de droguri care cauzează dependență cresc nivelurile acestui
neurotransmițător în creier, de exemplu, ceea ce îl face pe om sa caute din ce în ce mai mult
drogul respectiv. Pe lângă acest lucru, ea ajută și la coordonarea mișcărilor corpului. Boala
Parkinson, de pildă, este cauzată de pierderea neuronilor care generează dopamină în creier. 
Histamina 

Acest compus acționează ca neurotransmițător la nivel cerebral și ca moleculă de semnalizare

la nivel digestiv. Este implicată în reacțiile alergice și în răspunsul sistemului nostru
imunitar la agenții patogeni. 

Aminoacizi
Acidul gama-aminobutiric (GABA) 

Neurotransmițătorul GABA este principalul mesager chimic inhibitor. Acesta joacă un rol
important în vedere, controlul motric, dar și în reglarea anxietății, de exemplu.
Benzodiazepinele, folosite adesea pentru a trata anxietatea, funcționează prin a crește eficiența
neurotransmițătorului GABA, ceea ce ne face sa ne simțim mai relaxați și mai calmi. 

Glutamatul 

Găsit din abundență în sistemul nostru nervos, glutamatul este esențial în susținerea funcțiilor
cognitive ale memoria și învățarea. În exces, poate cauza excitotoxicitate, ceea ce poate duce
la moartea celulelor. Acumularea glutamatului la nivel neuronal este asociată cu unele boli și
afecțiuni cerebrale, precum Alzheimer și crizele epileptice. 

Peptide
Endorfine 

Endorfinele sunt neurotransmițători care inhibă transmiterea semnalelor de durere și dau

senzația de euforie. Sunt produse în mod natural de către corp, ca răspuns la durere, dar pot fi
declanșate și de alte activități, cum ar fi sportul (predominant, aerobicul). De aceea, atunci când
alergăm mult, apare o stare de bine. 

Oxitocina 

Acesta este un hormon foarte puternic, cu rol de neurotransmițător. Este produs de hipotalamus
și influențează recunoașterea socială, inteligența emoțională, apropierea emoțională de alți
oameni, dar și reproducerea sexuală. Oxitocina crește motilitatea uterină, determinând
contracțiile uterine în timpul travaliului. Exista și o variantă sintetică a oxitocinei, care poate fi
recomandată de către medic în acest scop. 

Purine
Adenozina 

Această substanță chimică produsă în mod natural are și rol de neurotransmițător în creierul
nostru. Mai exact, are acțiune inhibitorie și imbunătățește calitatea somnului. 
Adenozin trifosfat (ATP) 

Numit și “energia vieții”, ATP-ul funcționează ca neurotransmițător la nivelul sistemului nervos

central, dar și în cel periferic. Semnalizarea purinergică este acum recunoscută ca fiind
implicată într-o gamă largă de activități ale sistemului nervos, inclusiv neuroprotecția, controlul
central al funcțiilor autonome, controlul tonusului vaselor sangvine și angiogeneza,
conform UCL. Cercetări mai noi arată că poate participa și în unele probleme neurologice, cum
ar fi durerea, trauma sau unele boli neurodegenerative.

Acetilcolina
Pentru acest neurotransmițător, a fost creată o categorie separată, așadar este singurul din
aceasta clasă. Se află atât la nivelul sistemului nervos central, cat și la nivelul sistemului nervos
periferic și este principalul neurotransmițător asociat cu neuronii motori. Acetilcolina joacă un rol
esențial în mișcările mușchilor, precum și în procesele de memorie și învățare. 

Gasotransmițători
Oxidul de azot

Acest compus influențează relaxarea mușchilor, permițând vaselor de sânge să se dilate și să

permită intensificarea circulației sanguine în anumite zone ale corpului.

Monoxidul de carbon

Este un gaz incolor și inodor, cu efecte potențial letale în cantități mari. Literatura de

specialitate a arătat că acest compus produs în mod natural de către organism este implicat în
reglarea funcțiilor celulare. 

Boli asociate dezechilibrului neurotransmițătorilor

Dezechilibrul neurotransmițătorilor este asociat cu multe afecțiuni legate de sănătatea mentală,
precum anxietatea, schimbările de dispoziție sau schizofrenia. Spre exemplu, în tulburările de
anxietate, s-a descoperit o activitate redusă a neurotransmițătorului GABA în creier, precum și
un dezechilibru la nivelul receptorilor acestuia.

De asemenea, a fost asociat și un dezechilibru al organismului pentru răspunsul la serotonină și

norepinefrină. Persoanele cu anxietate au fost depistate și cu o activitate crescută a
neurotransmițătorului glutamat. 

Mai mult, există și o legătură clară între serotonină și depresie, bazată pe dezechilibrele de la
nivelul transmisiilor serotonergice, noradrenergice sau dopaminergice. Per total, serotonina
joacă un rol important în tulburările de dispoziție, precum și în tulburările obsesiv-compulsive. 

În final, nivelurile de dopamină afectează major dependențele și schizofrenia. Sensibilitatea

receptorilor la dopamină sau prea multă dopamină în creier au fost asociate cu acest tip de
afecțiuni în urma a numeroase studii8. 
 Substanțe cu rol în starea de spirit
Așa cum am arătat, neurotransmițătorii afectează în mod clar starea noastră de spirit. Vestea
bună este însă că putem face ceva pentru a îmbunătăți lucrurile. Odată ce cunoaștem efectele
diferitelor substanțe asupra stării noastre de spirit, putem controla prezența lor în corp și astfel,
ne putem îmbunătăți starea.

Principalele substanțe de acest gen sunt: Triptofanul si glucoza, cafeina, fenilalanina,

magneziul și anandamida.

Triptofanul și glucoza

Aceste substanțe sunt puse împreună pentru că formează o echipă imbatabilă în a ne calma.
Pe de o parte, avem triptofanul, un aminoacid care formează proteinele, iar pe de alta, glucoza,
care stă la baza carbohidraților (glucidelor).

Organismul nostru nu poate sintetiza în mod natural aminoacizi precum triptofan, de aceea
trebuie să includem alimente care conțin triptofan în dieta noastra. Numite și alimente cu
serotonină, acestea sunt: bananele, prunele, fructele de avocado și ananasul.

Cafeina

Pentru mulți dintre noi, cafeina a devenit un stimulent zilnic, fie că o consumăm din cafea, ceai
sau din alte surse. Însă, deși cu toții o consumăm, nu are același efect asupra tuturor, iar asta
se întâmplă dintr-un singur motiv: fiecare are un număr diferit de receptori cerebrali pentru
această substanță

Mai mult decât atât, cu cât consumăm mai mult, cu atât ne vom obișnui cu efectul acesteia,
crescându-ne toleranța.

Fenilalanina

Acesta este un alt aminoacid care se eliberează în creier atunci când ne îndrăgostim de cineva.
Printre principalele beneficii la fenilalanina putem număra relaxarea, o stare de bine și de liniște,
dar și o creștere a libidoului. Alte efecte asupra organismului la fenilalanină includ creșterea
endorfinelor și efectele antidepresive.

Un aliment care conține acest neurotransmițător este ciocolata, așadar nu este de mirare că a
devenit favorita tuturor.

Magneziul

Unul dintre cele mai abundente minerale din organismul uman, magneziul are un rol important
intr-o serie de funcții ale corpului și o multitudine de beneficii pentru sănătate.

În plus, magneziul poate contribui la reducerea stării de anxietate; mai multe studii indică faptul
că poate reduce starea de anxietate - de la simptomele ușoare, la anxietatea asociată
sindromului premenstrual sau postpartum, magneziul s-a dovedit eficient în tratamentul acestui
simptom.

Anandamida

O substanță chimică de care auzim mai rar, anandamida este produsă natural atunci când ne
simțim bine sau ne bucurăm și trăim o plăcere maximă. Din nou, ciocolata este o sursă
excelentă de anandamida, care ne relaxează și ne face sa ne simțim bine. În concluzie, un stil
de viață sănătos, care implică o alimentație echilibrată, dar și mișcare din plin, reprezintă
modalitatea ideală prin care să ne menținem sănătatea fizică și psihică.

Totodată, există situații în care corpul nostru are nevoie de anumite substanțe pentru a
funcționa corespunzător, iar unele dintre cele mai importante sunt chiar neurotransmițătorii.