Complexul de Vitamine B Plus Alte Vitamine

Lista vitaminelor
Lista celor 13 vitamine, n sensul propriu al definiiei (micronutrieni organici

eseniali) este: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, B12, C, D, E, K si Seleniu
Alturi de acestea, anumite substane sunt catalogate uneori drept vitamine, extinznd lista
i pentru alte substane care nu corespund n totalitate conceptului de vitamin fie datorit
structurii chimice, fie datorit faptului c nu s-au dovedit obligatorii n alimentaie. O lista i mai
larg, cuprinznd i provitaminele, metaboliii, derivaii sau alte substane din familia vitaminei
respective, mpreun cu denumirile anterioare sau actuale (inclusiv ca aditiv) ale vitaminei,
este prezentat n continuare (delimitrile tiinifice au fost sacrificate n favoarea sintezei):
1. Vitamina A / retinol / retinoizi / beta-caroten / carotenoizi / factor A
2. Vitamina B1 / tiamina / aneurina / vit. anti-beri beri / benfotiamina / E101
3. Vitamina B2 / riboflavina / vitamina G / lactoflavina
4. Vitamina B3 / niacina / vitamina PP / anti-pellagra / acid nicotinic / nicotinamida
5. Vitamina B4 / adenina; // colina
6. Vitamina B5 / acid pantotenic
7. Vitamina B6 / piridoxina
8. Vitamina B7 / biotina /vitamina H / vitamina I
9. Vitamina B8 / biotina /vitamina H / coenzima R // inozitol
10. Vitamina B9 / acid folic / folacin / pteroilpoliglutamat
11. Vitamina B10 / factorul R / PABA
12. Vitamina B11 / factorul S
13. Vitamina B12 / cobalamina / ciancobalamina
14. Pseudo-B12 / spirulina
15. Vitamina B13 / acid orotic
16. Vitamina B14 / xantopterina
17. Vitamina B15 / acid pangamic / dimetilglicina / trimetilglicina
18. Vitamina B16 /
19. Vitamina B17 / laetril / amigdalina / nitrilozid
20. Vitamina B-x / PABA
21. Vitamina C / acid ascorbic / E300
22. Vitamina D / calciferol / ergocalficerol (D2) / colecalciferol (D3) / calcitriol / vit. anti-rahitic
23. Vitamina E / tocoferol / tocotrienol / alfa-tocoferol / E307
24. Vitamina F / acid linoleic+alfa-linolenic / acizi grai eseniali
25. Vitamina G / vitamina B2
26. Vitamina H / biotina
27. Vitamina I / biotina

28. Vitamina K / filochinona (K1) / fitomenadiona (K1) / menachinona (K2) / menadiona (K3) /
vit. anti-hemoragic
29. Vitamina L / acid antranilic
30. Vitamina M / acid pteriltriglutamic
31. Vitamina N / acid thioctic / acid alfa-lipoic
32. Vitamina O / supliment (considerat fraudulos) de oxigen stabilizat
33. Vitamina P / bioflavonoide
34. Vitamina Q / coenzima Q10 / ubiquinona
35. Vitamina U / S-metil-metionina
36. Colina
37. Inozitol
Ce trebuie sa stii despre vitamina B1
Vitamina B1 este prima vitamina din complexul B si este extrem de importanta pentru
organismul uman. Este utila in procesele metabolice, ofera energie si imbunatateste memoria.
Ajuta la mentinerea tonusului muscular si este benefica pentru ten, par, ochi si ficat.
Ce este vitamina B1
Vitamina B1, cunoscuta sub numele de tiamina, a fost prima vitamina B descoperita in anul
1920. In corpul uman, vitamina B se gaseste in concentratii mari in muschi, inima, ficat, rinichi
si creier. Este o vitamina solubila in apa, ceea ce inseamna ca organismul nu o stocheaza.
Este produsa de diverse plante, bacterii si ciuperci.
Vitamina B1 este o vitamina antistress deoarce intareste sistemul imunitar si imbunatateste
abilitatea organismului uuman de a face fata situatiilor stresante. Joaca un rol important in
reactiile metabolice. Ofera energie organismului uman, prin procesarea carbohidratilor. Ajuta
si la functionarea normala a creierului.
Beneficiile vitaminei B1
Vitamina B1 este importanta in numeroase functii ale organismului uman.
Produce energie. Zaharul este principala sursa de energie a organismului unde este este
oxidat in prezenta vitaminei B1. Face parte dintr-un complex de enzime care ajuta la
metabolizarea zaharului in organism. Prin acest proces se obtine energie, necesara tuturor
functiilor corpului uman.
Ajuta la dezvoltarea tesuturilor nervoase. Vitamina B1 ajuta la dezvoltarea corecta a straturilor
de mielina din jurul nervilor. Deficienta de vitamina B1 duce la degenerarea acestor straturi.
Acest lucru afecteaza sanatatea nervilor care se pot chiar distruge.
Asigura functionarea corecta a sistemului cardiac. Vitamina B1 ajuta la productia de
neurotransmitatori care fac legatura intre nervi si muschi care asigura atfel buna functionare a
sistemului cardiac. Deficienta de vitamina B1 poate duce la ritm cardiac neregulat.
Previne cataracta. Atunci cand este folosita alaturi de alti nutrienti, vitamina B1 previne
aparitia cataractei.
Previne imbatranirea prematura Vitamina B1 este un antioxidant puternic care ajuta la

prevenirea aparitiei bolilor si a efectelor negative ale radicalilor liberi.
Imbunatateste digestia. Vitamina B1 ajuta la formarea de acid hidrocloric, care este esential
pentru digestia completa a particulelor de mancare.
Imbunatateste memoria. Vitamina B1 imbunatateste memoria si concentrarea. Este utila si in
tratarea a numeroase afectiuni nervoase, precum scleroza multipla . De asemenea,
incetineste si progresia bolii Alzheimer.
Surse alimentare bogate in vitamina B1
Vitamina B1 se gaseste atat in surse animale, cat si in surse vegetale.
Surse animale de vitamina B1:
carne de porc
carne de pasare
peste
ficat
oua
stridii
somon.
Surse vegetale de vitamina B1:
cereale integrale
orez
fasole
sparanghel
avocado
varza de Bruxelles
salata
spanac
drojdie
ciuperci
seminte de floarea soarelui
telina
rosii
vinete
nuci
fistic.
Simptome ale deficientei de vitamina B1
Deficienta de vitamina B1 este foarte rara. Lipsa vitaminei B1 din organism duce la beriberi, o
afectiune cardiovasculara si neurologica. Printre simptomele aceste afectiuni se numara
confuzia, degenerarea musculara, probleme nervoase si ritm cardiac marit.
Printre simptomele deficientei de vitamina B1 se numara:
letargie
oboseala
nervozitate
pierderea memoriei
apetit alimentar scazut
insomnie
pierdere in greutate
indigestie
constipatie
depresie
anxietate.
Efecte secundare ale vitaminei B1
In cantitati mari, vitamina B1 devine toxica.
VITAMINA B2
Cum funcioneaz VITAMINA B2
Vitamina B2 ajut la transformarea grsimilor, carbohidrailor i proteinelor n energie.
Aceasta este necesar, de pild, pentru vindecarea pielii ori meninerea sntoas a acesteia.
Vitamina B2 ajut organismul la echilibrarea aciditii.
Vitamina B2 este important pentru pr, unghii i ochi. Mai este numit i riboflavin, nume
care deriv de la culoarea sa (rdcina acestui cuvnt fiind cuvntul latin flavus nsemnnd
galben).
Semne ale deficitului de vitamina B2: senzaia de arsur i mncrime n jurul ochilor,
nceoarea vederii, inflamaia limbii, crparea pielii la colurile gurii, cataracta, sensibilitate la
lumina puternic, pr gras i fr luciu, eczeme sau dermatite, unghii casante, buze crpate.
Vitamina B2 (riboflavina) este necesar n cantiti mai mari pentru persoanele care fac efort
fizic!
CE ALIMENTE CONIN VITAMINA B2?
Alimente care conin vitamina B2 n cantitate mare sunt ciupercile, ficatul de viel, iaurtul,
laptele de vac sau spanacul.
Vitamina B2 poate fi distrus de alcool, anticoncepionale, ceai, cafea, ageni alcalini (de
exemplu praful de copt), dioxidul de sulf (conservant), gtirea sau procesarea alimentelor.
Este interesant de tiut c cele mai mari concentraii de riboflavin din organism apar n ficat,
rinichi i inim. Concentraiile mari din ficat i rinichi reflect rolul proeminent al vitaminei B2 n
activitatea metabolic. Ficatul servete ca punct central de procesare metabolic, iar rinichii
sunt responsabili pentru eliminarea de molecule care nu sunt necesare n organism.
Concentraia mare de vitamina B2 n inim rezult din necesitatea produciei de energie din
oxigen. Utilizarea oxigenului de ctre organism este critic pentru producerea de energie i a
activitii metabolice n ansamblu, dar aduce cu sine un risc constant. Moleculele care conin
oxigen pot fi foarte reactive i pot deteriora multe structuri din organism, precum membranele
celulare, vasele de snge i esuturile comune. Glutationul, numit proteina vieii este
responsabil pentru prevenirea daunelor ce pot fi produse de oxigen. Ca multe alte molecule
antioxidante, glutationul trebuie sa fie n mod constant reciclat, iar aici intervine vitamina B2
care permite ca reciclarea s aib loc.
CE INTERACIONEAZ NEGATIV CU VITAMINA B2?
Cldura i aerul afecteaz foarte puin vitamina B2, dar lumina este un factor principal care
duneaz foarte mult acestei vitamine. Un studiu a urmrit fierberea tieeilor i s-a
demonstrat c nu impactul apei sau al temperaturii a determinat pierderea de vitamina B2, ci
expunerea prelungit la lumin. Din acest motiv alimentele bogate n riboflavin ar trebui sa
fie gtite n oale acoperite ori de cte ori este posibil i depozitate n recipiente opace. Fr
expunerea prelungit la lumin, pierderea de riboflavin prin gtire i de depozitare este de
obicei mai mic de 25%.
Ciuperci
Fr a fi att de dramatic precum n cazul vitaminei B1, alcoolismul scade ns considerabil
absorbia i funciile vitaminei B2 n organism. n cazul abuzului cronic de alcool este necesar
un aport de 5-10 ori mai mare de vitamina B2 dect n mod obinuit. Exerciiile fizice foarte
intense duc la o cretere a nevoii organismului de B2. n special femeile ce se antreneaz
pentru competiii de atletism au nevoie de 10 pana la 15 ori mai mult vitamina B2 pentru a
menine o sntate optim.
Aproape 70% din vitamina B2 ce se gsete n faina de gru integral este ndeprtat n
timpul prelucrrii. Din acest motiv, ncepnd din anii 1940, guvernul SUA a nceput s solicite
o mbogire cu riboflavina a fainei de gru prelucrat. Datorit[ mbogirii menionate, faina de
gru rmne principala surs de vitamina B2 din dieta cetenilor SUA. Persoanele care
urmeaz diete ce presupun eliminarea sau evitarea alimentelor pe baza de gru pot prezenta
un risc de deficit de riboflavin.
Vitamina B2 este de mare ajutor pentru vitamina B3. Cum asa? Una dintre cile utilizate de
organism pentru a crea vitamina B3 (niacina) este aceea de conversie a aminoacidului
triptofan. Acest proces de conversie se realizeaz cu ajutorul unei enzime numite mono
kinurenina-oxigenaza i a vitaminei B2 (n forma sa FAD) care este necesar pentru ca
aceast enzim s funcioneze. Starea vitaminei B2 este puternic afectat de aportul de
vitamina B1. Aportul adecvat de vitamina B1 poate ajuta la creterea nivelurilor de vitamina
B2. Cu toate acestea, niveluri foarte ridicate ale aportului de vitamina B1 pot duce la creterea
cantitii de vitamina B2 pierdut prin urin. Alte elemente nutritive, n special fierul, zincul,
acidul folic, vitamina B3 i vitamina B12 nu sunt pe deplin disponibile i asimilabile n
organism fr un aport adecvat de riboflavina (B2).
Vitamina B2 poate juca un rol important n prevenirea i / sau tratarea mai multor afeciuni,
printre care amintim:
Anemie
Sindromul de tunel carpian
Cataracta
Migrena
Rosacea
Vaginita
Alimente clasate ca fiind surse de calitate de vitamina B2 (riboflavina)
Aliment
Masura
Cantitate (mg) Densitatea nutrientului
Ciuperci Crimini crude 140 grame
0,69
23,4
Ficaei gtii nbuit sau fieri 115 grame
2,20
12,4
Spanac fiert
1 cana 0,42
10,7
Salata verde Romaine 2 cesti 0,11
7,4
Sparanghel fiert
1 cana 0,23
5,6
Broccoli gtit la aburi
1 cana 0,18
4,4
Varza creata gatita
1 cana 0,10
3,7
Oua fierte
fiecare 0,23
3,6
Iaurt cu coninut sczut de grsime
1 cana 0,52
3,6
Lapte de vaca 2%
1 cana 0,40
3,5
Fasole verde fiart
1 cana 0,12
2,9
elin crud
1 cana 0,05
2,8
Varz fiart
1 cana 0,08
2,6
Roii 1 cana 0,09
2,5
Cpuni
1 cana 0,10
2,5
Conopida fiart 1 cana 0,06
2,2
Lapte de capr 1 cana 0,34
2,1
Zmeur
1 cana 0,12
2,1
Varza de Brussel fiart 1 cana 0,12
2,1
Mazre verde fiart
1 cana 0,24
1,9
Prune fiecare 0,06
1,8
Soia preparat 1 cana 0,49
1,7
Migdale prjite un sfert de cana
0,30
1,5
Muchi de vita fiert sau nbuit 115 grame
0,35
1,5
Doza zilnic recomandat (DZR) de vitamina B2 a fost stabilit n 1998 de ctre Institutul de
Medicin din cadrul Academiei Naionale de tiine a SUA, dup cum urmeaz:
0-6 luni: 300 micrograme
1-3 ani: 500 micrograme
Biei 9-13 ani: 900 micrograme

Brbai 14 ani i mai mari: 1,3 miligrame
Fete 9-13 ani: 900 micrograme
Femei 14-18 ani: 1.0 mg
Femei 19 ani i mai mari: 1.1 miligrame
Femei nsrcinate de orice vrst: 1.4 miligrame
Femeile care alpteaz de orice vrst: 1.6 miligrame
Vitamina B3 este o vitamina esentiala pentru functionarea corecta a organismului uman. Ajuta
la metabolizarea alimentelor in energie, este benefica pentru piele, sistemul nervos sau
cardiovascular.
Ce este vitamina B3
Vitamina B3 este cunoscuta si sub numele de niacina sau acid nicotinic. Are o culoare alba
cristalina, nu are miros si este solubila in apa. Este una dintre cele mai stabile vitamine, este
rezistenta la temperaturi ridicate si la oxidare.
In corpul uman, niacina este obsorbita de stomac si intestine si este eliminata prin urina.
Vitamina B3 joaca un rol important in productia de energie necesara organismului uman. Este
esentiala si pentru sistemul nervos si digestiv.
Vitamina B3 este utila si la productia de hormoni sexuali si de stres si imbunatateste circulatia.
Imbunatateste digestia. Vitamina B3 ajuta la functionarea normala a sistemului digestiv.
Imbunatateste apetitul alimentar, participa la dezvoltarea normala a nervilor si este benefica
pentru piele. Vitamina B3 este utila si la detoxifierea organismului si trateaza migrenele.
Ofera energie. Vitamina B3, ca majoritatea vitaminelor din complexul B, transforma proteinele,
carbohidratii si grasimile in energie, necesara organismului uman pentru a functiona corect.
Regleaza nivelul de colesterol . Vitamina B3 reduce nivelul de colesterol si ajuta la productia
de colesterol bun in sange. Previne astfel ingroasarea arterelor sangvine si formarea de
cheaguri de sange.
Imbunatateste functionarea creierului. Vitamina B3 ajuta la formarea si dezvoltarea normala a
nervilor. Este utila in prevenirea si tratarea bolilor mentale.
Trateaza diabetul. Vitamina B3 regleaza nivelul de zahar din sange si previne astfel aparitia
diabetului.
Previne afectiunile cardiace. Vitamina B3 reduce nivelul de lipoproteine si fibrinogeni din
sange, care maresc riscul de afectiuni cardiovasculare .
ansoa
ton
ficat
vita
pasare
bacon
somon
miel
oua
lactate.
ciuperci
sparanghel
salata verde
rosii
fasole verde
broccoli
spanac
alune
migdale
mustar
cartofi
ardei
masline
kiwi
papaya
afine.
Vitamina B3 este o vitamina solubila in apa, ceea ce inseamna ca este eliminata zilnic prin
urina. Astfel, vitamina B3 trebuie consumata zilnic.
Printre simptomele deficientei de vitamina B3 se numara:
dureri de cap
migrene
voma
indigestie
depresie
iritatii ale pielii
pelagra
anemie
oboseala
insomnie
iritabilitate
diaree
dureri musculare.
In doze mari, vitamina B3 poate fi periculoasa pentru organismul uman. Inainte de a lua
sumplimente alimentare de vitamina B3 este indicat sa consulti un medic care sa iti
recomande doza zilnica necesara.
Printre simptomele intoxicarii cu vitamina B3 se numara:
iritatii ale pielii
arsuri in zona fetei si a pieptului
voma
mancarimi
anormalitati ale nivelului de zahar din sange
palpitatii
problemele ale ficatului.
Vitamina B4 face parte din complexul de vitamina B, extrem de benefice pentru organismul
uman. Este utila in tratarea a numeroase afectiuni, ajuta la intarirea sistemului imunitar,
previne infectiile si imbatranirea prematura.
Vitmina B4 este esentiala pentru producerea de celule noi si participa la formarea ADN-ului si
ARN-ului. Este utila si in stabilizarea nivelului de zahar din sange si este folosita pentru
prevenirea si tratarea diabetului.
Ce este vitamina B4
Vitamina B4, cunoscuta si sub numele de adenina , este o vitamina solubila in apa. Este o
substanta care actioneaza ca o coenzima alaturi de alte substate, precum vitamine si
minerale, pentru a produce energie.
Vitamina B4 ajuta si la formarea de ADN si ARN si la trasportul de energie necesar diverselor
procese din organismul uman. De asemenea, este utila si pentru dezvoltarea si functionarea
corecta a celulelor.
Participa si la procesul de dezvoltare al tesuturilor organismului uman, intareste sistemul
imunitar si mareste rezistenta la infectii.
Ajuta la echilibrarea nivelului de zahar din sange, previne degenerarea celulara si mutatiile,
incetineste activitatea radicalilor liberi si previne imbatranirea prematura.
Vitamina B4 participa la numeroase procese metabolice. Mareste productia de anticorpi care
ajuta la combaterea infectiilor. Ajuta la asimilarea tuturor vitaminelor din complexul B,
indeparteaza oboseala, slabiciunea si debilitatea.
Ajuta la formarea celulelor si la dezvoltarea normala a organismului uman. Intareste sistemul
imunitar si este benefica in procesele digestive.
Vitamina B4 este folosita si in tratarea a numeroase afectiuni, precum ulcerul, constipatia,
indigestia, alopecia, sinuzita sau tahicardie. Reduce nivelul de colesterol din organism si este
benefica si pentru prevenirea si tratarea problemelor capilare.
Vitamina B4 se gaseste in surse vegetale, in special in condimente si ierburi aromatice:
paine
cereale integrale
miere
polen de albine
propolis
laptisor de matca
fructe
legume
menta
ghimbir
cimbru
cuisoare
macese
drojdie
jojoba.
Printre simptomenele deficientei de vitamina B4 se numara:
dezvoltarea defectuoasa a articolului
afectiuni ale pielii si sangelui
deranjamente stomacale
slabiciune musculara
hipoglicemie
sensibilitate la insulina
constipatie
greata
depresie
anemie
oboseala
ameteala
alergii
infectii
sistem imunitar slabit.
Alimente care impiedica absorbtia vitaminei B4:
bauturile alcoolice
bauturile pe baza de cofeina
cafeaua
ceaiul
apa minerala carbogazoasa
indulcitorii artificiali
zaharurile rafinate
alimentele prajite
alimentele rafinate si procesate
medicamentele.
Afectiuni care pot fi tratate cu ajutorul vitaminei B4
cancer
constipatie
indigestie
ulcer
anemie
arteroscleroza
colesterol
diabet
hipertensiune
Alzheimer
dureri de cap
insomnie
scleroza multipla
Parkinson
cataracta
alopecia
matreata
palpitatii
infectii
artrita
guta
astm
alergii
bronsita
sinuzita
crampe musculare
infertilitate
vaginita
acnee
psoriazis
gingivita
stres.
Vitamina B5 este o vitamina solubila in apa, din complexul de vitamine B, extrem de benefice
pentru organismul uman. Se gaseste in numeroase surse vegetale si animale si ofera
organismului energie. Este cunoscuta si ca "vitamina antistres" si "elixirul tineretii".
Ce este vitamina B5
Vitamina B5, cunoscuta si sub numele de acid pantotenic , face parte din complexul de
vitamine B. Este solubila in apa si este eliminata din organism prin urina. Organismul uman
are nevoie de vitamina B5 pentru a sintetiza si metaboliza grasimile, proteinele si carbohidratii.
Este necesara si pentru sintetizarea coenzimei A.
Ca majoritatea vitaminelor din complexul B, vitamina B5 participa la procesul producerea a
energiei necesare pentru dezvoltarea tesuturilor, muschilor si organelor. Este esentiala si
pentru mentinea echilibrului de sodiu si potasiu din organism.
Fara vitamina B5 organismul uman nu poate regla fluidele si tensiunea arteriala. Vitamina B5
mai este cunoscuta si sub numele de vitamina "antistress", fiind esentiala pentru mentinerea
sanatoasa a celulelor rosii si formarii hormonilor. Este utila in prevenirea si tratarea stresului si
anxietatii.
Vitamina B5 are numeroase beneficii pentru sanatate. Ajuta la formarea de flora bacteriana in
intestine si reduce nivelul de colesterol din sange. Vitamina B5 grabeste vindecarea ranilor si
operatiilor chirugicale. Pentru rezultate bune, se poate combina cu vitamina C.
Vitamina B5 lupta impotriva artritei reumatoide si amelioreaza simptomele acestei afectiuni.
Reduce durerile articulare si inflamatiile.
Sintetizeza componente esentiale pentru organismul uman. Ajuta la formarea proteinelor,
grasimilor, amino acizilor, carbohidratilor, hormonilor adrenali si antibioticelor. Este utila pentru
eliminarea stresului si a altor probleme mentale. Consumul de vitamina B5 reduce si depresia
si anxietatea si mentine sanatatea sistemului nervos.
Vitamina B5 este potrivita si pentru mentinerea sanatoasa a tenului si parului. Previne
imbatranirea prematura, reduce pigmentarea tenului si aparitia ridurilor.
Reduce oboseala si slabiciunea organismului si ofera energie. Intareste sistemul imunitar si
lupta impotriva a numeroase infectii si boli.
ficat
caviar
branza
peste
oua
pasare
somon
lapte
lactate
porc
curcan.
grau
cereale integrale
ciuperci
rosii uscate
avocado
porumb
broccoli
dovleac
alune
nuci
fasole
varza
rosii
conopida
cartofi dulci.
Deoarece vitamina B5 se gaseste intr-o mare varietate de alimente, deficienta este foarte rar
intalnita. Daca apare, deficienta de vitamina B5 se manifesta prin:
depresie
iritabilitate
voma
oboseala
dureri de cap
greata
insomnie
pierderea parului
anemie
contractii musculare.
De obicei, vitamina B5 nu are efecte secundare asupra organismului uman. In doze mari insa,
vitamina B5 poate duce la diareea, sensibilitate a dintilor si risc crescut de sangerare.
Afectiuni care pot fi tratate cu ajutorul vitaminei B5:
acnee
caderea parului
alergii
alcoolism
astm
autism
ADHD
candidoza
afectiuni cardiace
matreata
cistita
insomnie
scleroza multipla
obezitate.
Vitamina B6 este una dintre cele mai importante vitamine pentru organismul uman. Regleaza
nivelul de hormoni, trateaza depresia si alte afectiuni emotionale si intareste sistemul imunitar.
Se gasesc in mod natural in alimente de origine animala si vegetala.
Ce este vitamina B6
Vitamina B6, cunoscuta si sub numele de piridoxina , face parte din complexul de vitamine B
si ajuta organismul la producerea de energie. Ca majoritatea vitaminelor B si vitamina B6 este
importanta in procesul de metabolizare a grasimilor in proteine. Vitamina B6 este necesara

pentru piele, par, ochi si ficat. Ajuta si la functionarea corecta a sistemului nervos.
Vitamina B6 ajuta organismul sa produca numerosi neurotransmitatori, chimicale care
transmit semnale nervoase. Ajuta si la formarea de serotonina, norepinefrina si melatonina,
hormoni care influenteaza starea emotionala si ceasul biologic natural al organismului.
Impreuna cu vitaminele B9 si B12, vitamina B6 controleaza nivelul de homocisteina din sange.
Homocisteina este un aminoacid asociat cu afectiunile cardiace. De asemenea, organismul
are nevoie de vitamina B6 pentru a absorbi corect vitamina B12 si pentru a produce
hemoglobine si celule ale sistemului imunitar.
Vitamina B6 contribuie si la reglarea hormonilor estrogeni si progesteroni.
Vitamina B6 este necesara in procesul de metabolizare a enzimelor din organismul uman.
Aceste enzime sunt esentiale pentru functionarea corecta a sistemului imunitar si nervos si la
ameliorarea simptomelor artritei.
Vitamina B6 intareste sistemul imunitar si protejeaza organismul de numeroase infectii.
Trateaza sindromul premenstrual si previne schimbarile de stare emotioanala din perioada
menstruala si apetitul sexual.
Controleaza nivelul de hormoni din organism si trateaza numeroase afectiuni emotionale.
Vitamina B6 este extrem de importanta si pentru sanatatea pielii. Trateaza afectiuni precum
eczeme, acnee, matreata sau pierderea parului.
Controleaza si nivelul de grasime care se depoziteaza in inima si artere si previne astfel
numeroase afectiuni cardiace. De asemenea, vitamina B6 previne formarea de pietre la
rinichi.
Vitamina B6 se gaseste in mod natural in numeroase alimente, atat din surse animale, cat si
din surse vegetale.
pui;
curcan;
vita;
porc;
peste;
oua;
ficat.
soia;
ovaz;
cereale integrale;
banane;
nuci;
seminte;
fasole verde;
conopida;
varza;
spanac;
morcovi.
Principalele simptome ale deficientei de vitamina B6 se numara:
oboseala;
schimbari de apetit alimentar;
ten uscat;
caderea parului;
insmonie;
anemie;
iritabilitate;
confuzie mentala;
slabiciune.
Intoxicatia cu vitamina B6 este foarte rara, insa poate aparea la consumul excesiv, timp de
mai mult de 40 de luni. Printre efectele secundare se numara pierderea controlului miscarilor
corpului, fotosensibilitate, greata, arsuri stomacale .
Afectiuni care pot fi tratate cu ajutorul vitaminei B6:
afectiuni cardiovasculare;
cancer;
sindrom premenstrual ;
afectiuni emotionale si nervoase;
depresie;
rau de dimineata in cazul femeilor insarcinate;
artrita;
degenerare maculara.
Vitamina7 - Cunoscuta ca vitamina B7, B8 sau vitamina H: benefica pentru par, piele si
unghii
este indispensabila organismului uman. Participa la numeroase procese metabolice si este
esentiala pentru producerea de energie. Cunoscuta ca vitamina B7, B8 sau vitamina H, este
benefica si pentru par, piele si unghii, dar si pentru dezvoltarea corecta a tesuturilor nervoase.
O alimentatie echilibrata asigura organismului aportul necesar de vitamina B7 . Astfel,
persoanele sanatoase nu au nevoie de suplimentare consumului de vitamina B7.
Ce este vitamina B7
Vitamina B7, cunoscuta si sub numele de biotina sau vitamina H, este o vitamina solubila din
apa din complexul B. Biotina patrunde in circulatia sangelui, iar excesul este eliminat prin
urina. Astfel, organismul nu acumuleaza depozite de vitamina B7.
Biotina actioneaza ca o coenzima in metabolismul acizilor grasi, leucine si glocozei. Coenzima
este o substanta care mareste activitatea unei enzime.
Astfel, biotina este un catalizator important in numeroase reactii metabolice si ajuta la
producerea de energie. Biotina joaca un rol important si in functionarea corecta a sistemului
nervos. Ajuta si la functiile adrenale, sinteza hemoglobinei si la producerea de celule rosii care
transporta oxigenul in tot organismul.
Vitamina B7 controleaza numeroase reactii metabolice si ofera organismului energie, prin
metabolizarea grasimilor, proteinelor si carbohidratilor. Biotina este esentiala pentru
mentinerea sanatoasa a pielii si parului. Este benefica si pentru unghii.
Ajuta la dezvoltarea, mentinerea si repararea tesuturilor musculare. Asigura si functionarea
corecta a tesuturilor nervoase si la dezvoltarea maduvei osoase.
Vitamina B7 este de ajutor si in reducerea nivelului de grasime din organism. Biotina este
necesara si pentru functionarea corecta a inimii si reduce colesterolul. Este benefica si pentru
echilibrarea nivelului de zahar din sange si reduce riscul de diabet.

Vitamina B7 se gaseste in mod natural in numeroase alimente, atat din surse animale, cat si
din surse vegetale.
galbenus;
ficat;
branza;
porc;
vita;
somon;
lapte;
rinichi;
sardine.
alune;
drojdie;
paine;
avocado;
zmeura;
conopida;
orez;
ovaz;
soia;
cartofi;
banane;
broccoli;
spanac;
migdale
grapefruit
ciuperci
pepene rosu.
Printre semnele deficientei de vitamina B7 se numara:
depresia;
oboseala;
dureri musculare ;
caderea parului ;
insomnie;
inflamatii ale pielii;
greata;
anemie.
Pe langa aceste semne, persoanele care sufer de deficienta de vitamina B7 se confrunta si cu
schimbari ale apetitlui alimentar, dermatite si scalp cu formatiuni uscate. In cazuri grave,
deficienta de vitamina B7 duce la dizabilitati neurologice si dezvoltarea defectuoasa in randul
copiilor.
Vitamina B7 nu este toxica. Deoarece este solubila in apa, excesul este eliminat zilnic prin
urina.
Afectiuni care pot fi tratate cu ajutorul vitaminei B7
alopecia;
Parkinson;
candida;
dermatita;
neuropatie periferica.
Cum este afectata biotina prin gatire sau depozitare?
Biotina este relativ stabila atunci cand este expusa la caldura, lumina, si oxigen. Intr-adevar,
mediul acid poate altera aceasta vitamina. In ouale crude, spre exemplu, biotina este de
obicei legata de o molecula de proteina-zahar (glicoproteina numit avidina) si nu poate fi
absorbita in organism decat adaca oul este gatit, permitand biotinei sa se desparta de
proteina avidina.
Ce factori ar putea contribui la o deficienta de biotina?
Deficientele de acid pantotenic vitamina B5 pot contribui la deficiente functionale de biotina
deoarece acesea doua functioneaza impreuna in multe situatii metabolice. Problemele
intestinale pot fi asociate cu deficitul de biotina. Conexiunea dintre biotina si bolile intestinale
sunt axate pe rolul bacteriilor intestinale. In conditii adecvate, bacteriile din intestinul gros pot
produce biotina. Problemele intestinale pot crea un dezechilibru bacterian, iar organismul este
lipsit in acest caz de sursa alternativa de biotina.
Biotina poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea anumitor probleme de sanatate
precum:
Caderea parului (alopecie)
Dezechilibre intestinale, inclusiv sindrom inflamatoriu intestinal, sindrom de colon iritabil,
boala Crohn, colita ulcerativa si diaree cronica
Afectiuni neuromusculare, inclusiv convulsii, ataxias (miscari caracterizate prin lipsa de
coordonare musculara) si hipotonias ( lipsa de tonus muscular),
Afectiuni cutanate, inclusiv cojite la sugari si dermatita seboreica la adulti
Biotina este gasita in suplimentele alimentare in forma sa chimica cea mai simpla, D-biotina.
Aceasta forma de vitamina este singura forma metabolic activa cunoscuta pana astazi.
In ce alimente gasim biotina?
Biotina poate fi asimilata in organism din suplimente alimentare sau direct din alimentatie
daca avem grija sa consumam constant: morcovi, rosii, migdale, oua, ceapa, varza,
castraveti, conopida, lapte de capra, lapte de vaca, zmeura, capsuni, negru, ovaz si nuci.
Un aport adecvat de biotina a fost stabilit in 1998 de catre Institutul de Medicina de la
Academia Nationala de Stiinte SUA, dupa cum urmeaza:
Baietii 9-13 ani: 20 micrograme
Baietii 14-18 ani: 25 micrograme
Barbatii 19 ani si mai in varsta: 30 micrograme
Femei 19 ani si mai in varsta: 30 micrograme
Femei gravide de orice varsta: 30 micrograme
Femeile care alapteaza de orice varsta: 35 micrograme
Vitamina B9
Vitamina B9, mai cunoscuta sub denumirea de acid folic, este o alta vitamina B cu roluri
importante in organismul uman.
Tip vitamina: hidrosolubila
Alte denumiri vitamina B9: acid folic, folacin, folate, Bc, vitamina M
Roluri vitamina B9 (acid folic):
este un factor important in formarea globulelor rosii;
ajuta la metabolizarea proteinelor;
are rol important in sinteza ADN-ului si ARN-ului;
intervine in procesul de diviziune celulara;
are rol in procesul de utilizare al zaharurilor si aminoacizilor;
amelioreaza tonusul general;
imbunatateste functiile hepatice;
reinnoieste structura tisulara;
pastreaza tonusul musculaturii scheletice si de la nivelul tubului digestiv;
previne si scade riscul bolilor cardiovasculare si al accidentului vascular cerebral prin
reducerea nivelului de homocisteina, un aminoacid din sange care, in cantitati mari, afecteaza
inima;
regleaza nivelul tensiunii arteriale;
imbunatateste memoria;
are efect analgezic;
mentine activitatea diverselor organe ca ochii, pielea (ii confera un aspect sanatos) etc.;
impreuna cu acidul pantotenic si cu acidul para-aminobenzoic poate intarzia incaruntirea
parului;
intervine in formarea sucului gastric si in stimularea apetitului;
actioneaza preventiv impotriva anemiei;
reduce riscul de anomalii congenitale si previne nasterea prematura - femeile care iau un
supliment de 0,4 mg/zi cu cel putin un an inainte de a ramane insarcinate au un risc cu 70%
mai mic de a naste prematur;
impiedica aparitia cancerului de col administrarea zilnica previne si impiedica dezvoltarea
displaziei cervicale (aparitia de celule anormale la nivelul colului, una dintre cauze fiind infectia
cu virusul papiloma uman), o faza premergatoare cancerului de col uterin; sunt predispuse
femeile care folosesc pilule contraceptive si cele care fumeaza;
mareste lactatia.
Afectiuni datorate carentei de vitamina B9 (acid folic):
anemie macrocitara;
scaderi in greutate;
diaree.
Surse de vitamina B9 (acid folic):
legumele cu frunze de culoare verde inchis (broccoli, spanac, salata verde), morcovii,
dovleacul, fasolea verde;
fructele;
carnea, ficatul;
drojdia de bere;
galbenusul de ou;
pepenele galben, caisele, avocado;
cerealele integrale.
Inamici vitamina B9 (acid folic):
apa, lumina soarelui, caldura;
sulfamidele, estrogenii;
procesul de prelucrare al alimentelor (se poate pierde pana la 95% acid folic).
Necesar zilnic de vitamina B9 (acid folic):
adolescenti
adulti femei
adulti barbati
400 g 290 g 300 g 800/ 500 g
femei gravide/ lactatie
Necesitati crescute de acid folic se intalnesc la alcoolici si la persoanele care utilizeaza

anticonceptionale. O parte din nevoile fiziologice de acid folic ale organismului sunt asigurate
din sinteza de acid folic care are loc la nivelul florei microbiene.
Toxicitate si/ sau efecte adverse supradozare vitamina B9 (acid folic):
reactii alergice ale pielii.
Vitamina B10
Vitamina B10, cunoscuta si sub numele de acid para-aminobenzoic (APAB), este o vitamina
inrudita cu grupa vitaminelor B care intra in structura acidului folic (vitamina B9).
Tip vitamina: hidrosolubila
Alte denumiri vitamina B10: acid para-aminobenzoic (APAB)
Roluri vitamina B10:
contribuie la formarea acidului folic si la asimilarea acidului pantotenic;
are un rol important in utilizarea proteinelor;
ofera protectie impotriva razelor solare;
mentine sanatatea pielii;
ajuta la mentinerea culorii naturale a parului.
Afectiuni datorate carentei de vitamina B10:
eczeme.
Surse de vitamina B10:
ficatul, rinichii;
drojdia de bere;
cerealele integrale, orezul, taratele, germenii de grau;
melasa.
Inamici vitamina B10:
apa;
procesul de prelucrare al alimentelor;
sulfamidele, estrogenii.
alcoolul.
Necesar zilnic de vitamina B10:
este estimat intre 30 si 100 mg; organismul uman are capacitatea de a sintetiza APAB-ul.
Toxicitate si/ sau efecte adverse supradozare vitamina B10:
greata, varsaturi.
Vitamina B11
Date generale si caracteristici
Vitamina B11 este o vitamina deocamdata prea putin cunoscuta. Se stie ca ea produce pofta
de mancare, fiind numita vitamina apetitului.
vitaminab11
Surse naturale
Lactate (in general)
Galbenus de ou (crud)
Drojdie de bere
Seminte de susan.
Doza zilnica recomandata
Copii: 15 25 mg
Adulti: 30 50 mg.
Actiunile vitaminei B11:
Stimuleaza secretiile digestive (in special pe cele gastrice si pancreatice).
Are actiune coagulanta.
Este un important agent de metilare. Nu se cunoaste inca mecanismul sau de actiune, dar,
prin analogie cu betaina si colina, poate indeplini rolul de substanta donatoare de grupari
metilice.
Reduce celulita.
Este recomandata persoanelor cu insuficienta cardiaca.
Eficienta in cazuri de convalescenta.
Indicatii
Afectiuni ale sistemului limfatic si ganglionar
adenita (in general)
adenita tuberculoasa
Afectiuni cardio-vasculare
insuficienta cardiaca
Afectiuni hematologice:
Glossary Link anemie hipocroma feripriva
Glossary Link hemofilie
Afectiuni musculare:
Glossary Link astenie musculara
Glossary Link atonie musculara
Afectiuni neurologice:
scleroza multipla
scleroza medulara
Afectiuni osteo-articulare:
entorsa
osteoporoza
Afectiuni pediatrice:
boala celiaca
hipotrofie staturo-ponderala
Glossary Link rahitism (asociat cu vitamina D)
Alte indicatii:
Glossary Link anorexie
hemoragii
scadere ponderala
celulita
convalescenta
Afectiuni cauzate
Deoarece B11 e prea putin cunoscuta, nu se stie daca apar probleme de carenta sau exces in
consumul acestei vitamine.
Interactiuni
Nu detinem informatii in acest moment.
Observatii
In caz de slabiciune sau in cazul sportivilor de performanta, se cresc dozele zilnice la 250
1000 mg.
Vitamina B12 surse, functii si efecte
Vitamina B12 constituie cel mai puternic factor antianemic cunoscut pana in prezent. Desi
este hidrosolubila, B12 se acumuleaza totusi, intr-o masura oarecare, in ficat, rinichi, plamani
si splina. Cantitatea de vitamina ramasa nu este importanta si nu poate avea un efect toxic.
Surse de vitamina B12
Vitamina B12 se gaseste cu precadere in produsele de origine animala:
- carne de pui, vita, porc, mai ales in ficat;
- lapte, produse lactate;
- oua;
- fructe de mare: crabi, stridii, scoici;
- somon, ton.
Pentru vegetarieni, alegerea perfecta sunt cerealele fortificante pentru micul dejun.
Cantitatea zilnic necesara pentru un adult este de 2,4 mcg vitamina B12 pe zi.
Functiile vitaminei B12
1. Joaca un rol decisiv in buna functionare a sistemului nervos, ajutand la formarea tecii de
mielina ce inveleste fibrele nervoase, esentiale pentru transmiterea de impulsuri nervoase in
tot corpul. Datorita acestei functii, vitamina B12 constituie un aliat pretios in mentinerea
acuitatii simtului tactil si auditiv, in perceptia durerii, in echilibru, ca si pentru sporirea
capacitatii de invatare, impiedicarea pierderilor de memorie si pastrarea aplombului mental;
2. Participa la procesul de reinnoire celulara, la sinteza AND-ului, a fierului, a vitaminei C, a
acidului pantotenic, folic si la sinteza vitaminei B15;
3. Intervine in procesul de maturizare a globulelor rosii, inlaturand astfel oboseala si anemia.
4. Participa activ la metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor;
5. Contribuie la functionarea normala a celulelor, in special a celor din maduva osoasa;
6. Are rol benefic asupra tractului gastrointestinal.
7. In plus, aceasta vitamina are un rol important si in protejarea celulelor hepatice, datorita
proprietatii ei de a impiedica depunerea grasimilor in ficat.
Deficienta de vitamina B12
Cand sistemul digestiv este inapt sa absoarba aceasta vitamina, apare un deficit, iar un regim
alimentar inadecvat - tipic mai ales pentru vegetarienii convinsi, care nu consuma nici produse
lactate si nici oua, poate genera carente de vitamina B12. De asemenea, persoanele in varsta
sunt predispuse la deficitul mentionat.
Simptomele comune asociate cu deficienta de vitamina B12 pot include constipatie, pierderi
de memorie, dificultati in mersul pe jos sau cand faci miscare, anemie, tulburari ale starii de
spirit, amorteala, inflamarea limbii, dezorientare, deteriorarea tecii de mielina si dementa.
O cantitate insuficienta de vitamina B12 ar permite eliminarea unei substante numita
homocistina care, atunci cand depaseste un anumit nivel, devine nociva pentru celulele
cerebrale.
In acelasi timp, pe baza proprietatii sale procoagulante, care reprezinta un pericol pentru
peretii arterelor, homocistina ar putea fi legata si de maladiile cardiovasculare.
Importanta pentru bebelusi
Vitamina B12 este indispensabila pentru crestere. Femeile insarcinate sau cele care
alapteaza au nevoie de extra portii de vitamina B12, la fel ca si de toate celelalte sunstante
nutritive esentiale. Acestea trec in planceta in timpul sarcinii si contribuie la dezvoltarea
copilului. Si sugarii hraniti de la pieptul mamei au nevoie sa primeasca acesti nutrienti.
Lipsa lor poate provoca importante probleme pentru sanatatea celor mici.
Mai multe despre Vitamina B12
Cteva informaii elementare i eseniale despre vitamina B12
Dac ar fi s lum n considerare tot ce circul pe net, am putea crede c vitamina B12 este
prezent n produsele fermentate cum sunt varza murat sau borul, berea, ttneasca i
diverse alge, n frunte cu spirulina. Desigur, pe msur ce ne familiarizm cu Internetul i
nvm din experien, ne dm seama c multedin sursele din spaiul virtual sunt lipsite de
credibilitate. Din nefericire, uneori, separarea grului de pleav sau neghin, cere un efort
considerabil i o investiie de timp pe care nu toi ne-o putem permite. Avnd n vedere toate
aceste aspecte, articolul de fa, ncearc s ofere, pe baza unor surse riguros selectate,
rspunsuri la cele mai elementare i eseniale ntrebri despre vitamina B12.
Care este rolul vitaminei B12 n organism
Vitamina B12 are un rol esenial n sinteza ADN-ului i prin aceasta n formarea globulelor
roii, n metabolismul unor acizi grai necesari sintezei i meninerii nveliului de mielin al
celulelor din sistemul nervos i n metabolismului acidului folic.
Care sunt sursele de vitamin B12
Vitamina B12 este sintetizat de bacterii. Vitamina B12 se gsete numai n alimentele de
origine animal (cantiti mai mari n rinichi, ficat sau mai mici n ou, lapte, brnz, iaurt etc.).
Alimentele de origine vegetal pot s conin cantiti semnificative de vitamina B12 numai n
msura n care aceasta a fost adugat la procesare.
Contrar zvonurilor, nu exist vitamina B12 utilizabil n vegetale (spanac, gelul de aloe vera,
ciuperci, spirulina, tempeh). Nu exist vitamina B12 nici n drojdie (cu excepia sortimentelor
mbogite). Cantiti nesemnificative de vitamina B12 utilizabil ar putea exista n algele
marine Nori i Chlorella ns nu exist dovezi care s arate c acestea repeprezint o surs
sigur de vitamina B12.
Gtirea sau nclzirea alimentelor nu reprezint un motiv ntemeiat de ngrijorare pentru c
vitamina B12 are o stabilitate termic rezonabil.
Tabel cu coninutul n vitamina B12 al unor alimente
Aliment
Vitamina B12
(micrograme /100 g aliment)
Laptele vac
0,5
Oule de gin 2 *
Ficat pui
23
Sardele (conserva n ulei)
11
Sardele (conserv, n sos tomat)
7
Somon 6
Pstrv
5
Ton
5
Brnz, cacaval (diverse sortimente)

Carne pui (fr oase) 0,4
Iaurt simplu
0,25
1-1,5
Care este necesarul de vitamina B12

Necesarul de vitamina B12 al organismului este foarte mic. Societatea de nutriie din Romnia
recomand un aport de 2 micrograme/zi la adultul obinuit, de 2,6 micrograme/zi la femeile
nsrcinate i de 2,8 micrograme/zi la femeile care alpteaz.
Cum se manifest deficiena de vitamina B12
Diagnosticul timpuriu al deficienei este de importan crucial deoarece deficiena netratat
poate duce la leziuni neurologice ireversibile. Recunoaterea este dificil pentru c, de obicei,
simptomele de boal apar dup civa ani (3-5 ani) de caren a vitaminei B12. Uneori,
anumite persoane pot s acuze unele simptome la mai puin de un an. Manifestrile
deficienei de vitamina B12 includ simptome generale, neurologice i hematologice.
Cele mai comune simptome generale sunt: senzaia de oboseal, lipsa de vigoare sau
energie. Alte manifestri locale sau generale sugestive sunt: sensibilitatea dureroas la
nivelul limbii i gurii, pierderea poftei de mncare, pierderea n greutate, cderea prului etc.
Cele mai notabile simptome neurologice sunt: paresteziile (senzaia de amoreal, furnicturi),
tulburrile de echilibru, slbiciunile la nivelul membrelor, durerile musculare, tulburrile de
memorie, modificrile psihiatrice, demena.
Printre simptomele hematologice se numr: anemia cu dispnee, macrocitoza, neutrofilele
hipersegmentate.
La copii, simptomele se instaleaz mai repede dect la aduli. Deficiena de vitamina B12
poate duce la pierderea energiei i poftei de mncare, la ntrzierea creterii i dezvoltrii.
Dac nu este prompt corectat aceast caren poate evolua spre com i deces. Copiii sunt
mai vulnerabili la leziuni permanente dect adulii.
Care sunt cauzelele deficienei de vitamina B12
Principalele cauze ale deficienei de vitamina B12 sunt:
carena alimentar (aport insuficient, alimentaie srac sau total vegetarian
nesuplimentat);
absorbia neadecvat (la rndul ei poate fi cauzat de lipsa factorului intrinsec, de abuzul
de antacide, de infecia cu H. pylori, de interveniile chirurgicale i de dezvoltarea excesiv a
florei microbiene);
interaciunile cu anumite medicamente (administrarea pe termen lung de metformin sau
litiu);
necesarul crescut de vitamina B12 (n sarcin, n hipertiroidie);
creterea excreiei (alcoolism) i a distrugerii vitaminei (administrarea de doze foarte mari
de vitamina C).
Care sunt grupurile cu risc crescut de deficien de vitamina B12
Categoriile cu risc crescut sunt: vrstnicii, alcoolicii, consumatorii cronici de medicamente
antacide, persoanele cu gastrectomie i/sau rezecie de ileon, pacienii cu HIV/SIDA, femeile
nsrcinate, sugarii alptai de mame total vegetariene, persoanele cu regim total vegetarian
sau lacto-ovo-vegetarian.
Ce analize trebuie efectuate pentru evaluarea statusului vitaminei B12 n organism
Cel mai cunoscut test pentru evaluarea deficienei de vitamina B12 este determinarea
vitaminei B12 serice. Acesta este util dar nu reflect fidel starea rezervelor de vitamina B12
din organism. Nivelul de vitamin B12 din snge considerat sigur de majoritatea specialitilor
este >258 pmol/L.
Alte dou teste importante sunt determinarea homocisteinei i a acidului metil malonic.
Valorile homocisteinei < 10 mol/L indic existena unor rezerve suficiente de vitamin B12.
Care este tratamentul deficienei de vitamina B12
Tratamentul const n administrarea de vitamina B12. Dac absorbia intestinal este
afectat, se recomand administrarea parenteral (intramuscular sau intravenos). Dozele
difer n funcie de etilogie, calea i frecvena adminstrrii.
Deficiena de vitamina B12 cauzat de dezvoltarea excesiv a florei microbiene din intestinul
subire impune administrarea de antibiotice.

Cu excepia unor cazuri rare i speciale (hipersensibilitate alergic, boala Leber, policitemia
vera) administrarea vitaminei B12 n dozele recomandate nu este nsoit de efecte adverse.
Informaii pentru vegetarieni
Dei exist un numr foarte mic de persoane fr o surs evident de vitamin B12 care nu
ajung s dezvolte simptome clinice de deficien nici chiar dup 20 sau mai muli ani, marea
majoritate a persoanelor cu regim total vegetarian vor dezvolta mai devreme sau mai trziu
simptomele deficienei (anemie, demen etc).
La majoritatea strict vegetarienilor (persoanele care nu consum nici un fel de produs de
origine animal) consumul de vitamin B12 este suficient pentru a evita apariia anemiei sau
leziunilor sistemului nervos, dar nu suficient pentru a reduce la minim riscul potenial de boal
cardiac (prin creterea homocisteinei) sau al complicaiilor din timpul sarcinii (n cazul
femeilor).
Exist dou subgrupuri de strict vegetarieni (vegani) care prezint n mod special risc de
deficien de vitamin B12: veganii pe termen lung care evit alimentele mbogite respectiv
copii alptai la sn de ctre mamele vegane al cror aport de vitamin B12 este sczut.
Pentru a evita deficiena de vitamina B12, persoanele cu un regim total vegetarian trebuie:
S mnnce alimente mbogite (cu vitamina B12) de dou sau trei ori pe zi, pentru a asigura
un aport de cel puin trei micrograme de vitamin B12 pe zi,
sau
s ia zilnic un supliment (tablet) de vitamin B12 care s le furnizeze cel puin 10
micrograme de vitamina B12
sau
s ia sptmnal un supliment (tablet) de vitamin B12 care s le furnizeze cel puin 2000
micrograme de vitamin B12.
Cu ct administrarea de vitamina B12 este mai rar, cu att va fi nevoie de mai mult
vitamina B12, ntruct vitamina B12 se absoarbe cel mai bine n cantiti mici. Tabletele de
vitamin B12 luate ca supliment trebuie mestecate sau lsate s se dizolve n gur pentru a
crete absorbia.
Msurarea nivelului sanguin de vitamin B12 nu este un test sigur pentru total vegetarieni, n
special pentru cei care folosesc orice soiuri de alge (analogii de vitamin B12 din alte pot da
rezultate fals negative). Hemograma poate da i ea rezultate neltoare deoarece aportul
crescut de folai poate masca simptomele hematologice de deficien de vitamina B12.
Analiza homocisteinei sanguine este mai sigur, valorile dezirabile sub limita de 10
micromol/litru. Cel mai specific test pentru starea vitaminei B12 este testarea acidului
metilmalonic (MMA).
Contrar opiniilor unora dintre vegetarieni, bacteriile din propriul tub digestiv i cele din
cavitatea bucal, consumul de spirulin, orz verde sau alge marine, nu constituie surse
adecvate de vitamina B12. Mai multe studii fcute pe vegani crudivori au artat c alimentaia
cu cruditi nu ofer vreo protecie special. Singurele alimente de origine vegetal care s-au
dovedit sigure sunt cele mbogite cu vitamina B12 i suplimenii de vitamin B12.
Vitamina C - secretul tinereii venice!
Dac vrei s trieti mai mult, mnnc mai multe fructe i legume bogate n Vitamina C,
chiar acum! Un brbat de 35 de ani, care mnnc alimente bogate n Vitamina C i ia
suplimente de acest fel, i va reduce cu dou treimi riscul de a muri din cauza unei boli de
inim, i va tri cu cel puin 6 ani mai mult, anticipeaz dr. James Enstrom, cercettor la
UCLA.
Am putea aduga vieii noastre 12 pn la 18 ani, lund ntre 3 200 i 12 000 mg de Vitamina
C pe zi, afirm dr. Linus Pauling.
Cum lupt Vitamina C mpotriva mbtrnirii
Circa 120 de studii indic n mod elocvent c Vitamina C este un fel de vaccin mpotriva
cancerului. Fr ndoial, oamenii care iau ct mai mult Vitamina C i reduc considerabil
probabilitatea de mbolnvire. Ne referim n special la cancerul de stomac, esofag, pancreas,
cavitate bucal i, posibil, cervix, rect sau sn, potrivit analizelor ntreprinse de dr. Gladys
Block, epidemiolog n domeniul cancerului.
Cinci porii zilnice de fructe i legume conin ntre 200 i 300 mg de Vitamina C suficient
pentru a ntrzia apariia cancerului. Dr. Block ia pn la 3 000 mg de Vitamina C pe zi.
O prim modalitate prin care organismul pornete lupta mpotriva invadatorilor strini, cum ar
fi bacteriile sau virusurile, este aceea de a concentra armatele de globule albe numite
limfocite. 5000 mg de Vitamina C luate zilnic mresc producerea de limfocite, acionnd ca un
antibiotic mpotriva bacteriilor.
Mai mult dect att, Vitamina C sprijin n mod spectaculos funcionarea sistemului imunitar.
Atunci cnd persoanele care au fcut subiectul unui studiu n SUA au mncat timp de nou
sptmni mai puin de o treime din dozele recomandate de Vitamina C, nivelul de glutation
protein de dimensiuni reduse, prezent n aproape toate celulele organismului nostru, care
are rol puternic antioxidant i de eliminare a toxinelor din snge a sczut cu 50%. Chiar i o
mic deficien de Vitamina C poate nsemna o povar pentru aprarea imunitar, au
concluzionat cercettorii.
De asemenea, cercettorii au artat c Vitamina C poate face reversibil mbtrnirea prin
ntinerirea biochimic a globulelor albe n cazul persoanelor n vrst. ntr-un studiu asupra
acestora, cu o vrst medie de 75 de ani, doar 120 mg de Vitamina C pe zi au ridicat, n
numai dou sptmni, nivelurile globulelor ca a unor persoane tinere cu o vrst medie de
35 de ani. ntr-un alt remarcabil studiu, o cantitate zilnic de doar 50 mg de Vitamina C a facut
acelai lucru pentru pacienii spitalizai. Dar de data asta, leucocitele lor au devenit mai tinere
din punct de vedere biochimic dect cele ale subiecilor tineri!
Vitamina C un scut pentru o batrinete frumoasa!
Vitamina C sau acidul ascorbic, este poate, cea mai geniala inventie a naturii. Este un super
antibiotic. Molecula de vitamina C este compusa din carbon, hidrogen si oxigen. In organismul
uman are 2 mari functii: intarirea imunitatii si echilibrarea psihicului.
Animalele isi produc singure aceasta vitamina din glucoza, dar in organismul uman nu se
produce intern si este recomandat sa mancam in fiecare zi un fruct care o contine. Vitamina C
reprezinta catalizatorul tuturor reactiilor vitale. Fara ea n-ar fi posibila viata si
miscarea.Vitamina C combate eficient toti agentii patogeni, parazitii, virusii, microbii si mai
ales radicalii liberi, care sunt responsabili cu imbatranirea si in final moartea.Vitamina C este
un aparator eficient al tineretii.
Contrar publicitatii care se face privind aportul de vitamina C al citricelor, cantitatea de
vitamina C continuta in catina si agrise la 100 de grame de fruct este de 60 ori mai mare
decat cea continuta de citrice.
Vitamina C+Calciu=Stomatologii naturii.
Lipsa acestei vitamine din organism duce la o perturbare in biochimia creierului si a nervilor, la
opacizarea pupilei si aparitia cataractei, la slabirea oaselor si a dintilor. O lamaie consumata
zilnic intareste dintii si gingiile mai bine decat orice pasta.
Gingiile si alveolele maxilarului au nevoie de foarte mult calciu, aceste se deplaseaza lent in
organism, dar daca este suficienta vitamina C, formeaza compusi numiti chelati- si se misca
rapid. Efectul se vede in aprovizionarea cu calciu a dentinei, materialul din care sunt facuti
dintii. Fara vitamina C eficienta calciului scade cu 50%.
Calciul si vitamina C sunt stomatologii naturii, adica dusmanii medicilor dentisti. Este mai
sanatos sa mancati in fiecare zi 2 lamai si veti avea o respiratie proaspata si dintii perfect
curati. E foarte bine daca mananci lamaia cu pulpa cu tot, nu doar sucul. Atunci actiunea ei va
fi de 20 de ori mai puternica. Pulpa contine bioflavonoide- antioxidante puternice. Vitamina C
regleaza procentajul de fier din organism si-l transfera in sange pentru a oxigena celulele,
ajuta foarte mult si la mentinerea unui corp suplu.
S-a demonstrat deja ca persoanele obeze au un deficit de vitamina C de peste 70 %, practic
toate functiile organismului sunt dereglate. Daca vrei sa slabesti consuma fructe cu continut
mare de vitamina C zilnic. Vitamina C are un rol major in regenerarea si repararea tesutului
conjunctiv. Este de mare ajutor in prevenirea si tratarea traumatismelor suferite de sportivi.
Carenta de vitamina C:
Sangerarea gingiei, raceli dese, varice, hemoroizi, inflamarea mucoaselor, surplus de
greutate, oboseala persistenta, nervozitate, stare depresiva, riduri, caderea parului, dificultate
de concentrare, talpa gastei la ochi, incretituri ale pielii etc. Toate acestea reprezinta efectul
lipsei de vitamina C.
Vitamina C este absorbita repede si usor in sange si celule. Intr-un organism sanatos
leucocitele sunt pline cu molecule de vitamina C, fiind bine inarmate pentru lupta cu microbii.
Vitamina C nu este toxica, iar supradoza este imposibila. Surplusul se elimina prin urina in 24
de ore.
Vitamina C si radicalii liberi.
Vitamina C face parte din grupa principalilor antioxidanti (alaturi de vitaminele A si E, Seleniu)
care distrug radicalii liberi, ajutand organismul sa-si pastreze sanatatea. Radicalii liberi sunt
grupuri de atomi cu un electron necuplat care smulg dintr-o alta celula un electron- mancarea
preferata- slabind celula, care apoi va fi atacata de alte miliarde de radicali. Acestia se
multiplica exploziv si se dezvolta extrem de usor intr-un mediu toxic si nociv. In corpul uman
apar in urma:
- unei bai de soare de cel putin 10 minute,
- o plimbare pe o artera intens circulata,
- consumul alimentelor bogate in conservanti, aditivi, coloranti
Fumatul este echivalentul unei fabrici gigant de radicali liberi. Fumatorii ar trebuii sa consume
alimente bogate in vitamina C. Stiai ca moleculele de tiroxina au in sarcina sa mentina corpul
suplu si vioi? De ce nu reusesc? Glanda tiroida, plasata in fata laringelui, produce tiroxina
suficienta, insa molecula ei foarte vulnerabila este imediat mancata de radicalii liberi si nu
mai ajunge la celule. Are nevoie de politisti pentru escorta si acestia sunt moleculele de
vitamina C. Daca ai o alimentatie bogata in vitamina C zilnic, tiroxina ajunge la celule si te vei
mentine suplu.
Ochii care ne salveaza viata.
Lichidul lacrimal contine de 20-50 de ori mai multa vitamina C decat sangele. Un cristalin
afectat de cataracta este sarac in vitamina C. Un supliment de 1 gram pe zi poate stopa si
chiar vindeca boala. Este de mare ajutor si celor care sufera de glaucom. Administrata in doze
mari (30 grame zilnic), duce la scaderea tensiunii intraoculare pana 16 mm Hg (milimetri
coloana de mercur). Orice tensiune intraoculara ce depaseste 17 mm Hg si pana la 50 mm
Hg este patologica.
Vitamina C intareste tesutul conjunctiv.
In centrul unei rani recente se acumuleaza vitamina C; fara ea nu se poate forma un nou tesut
conjunctiv din colagen. Noul tesut este elastic, dar foarte rezistent la rupere. Vitamina C poate
ameliora si astmul bronsic, deasemenea are actiune antialergica si dezinflamatoare. Chiar si o
doza de 1 gram zilnic (doza moderata) este benefica. Vitamina C creste productia de colagen
de 6 ori, ajutand pielea sa ramana neteda si elastica.
Ateroscleroza se poate preveni.
Vitamina C tonifica si vindeca vasele sanguine. Prin mentinerea peretilor interiori netezi
impiedica depunerea cristalelor din colesterol solidificat si calciu, care ingusteaza vasele de
sange ducand apoi la instalarea aterosclerozei. In lipsa unei alimentatii sanatoase vasele de
sange si venele devin poroase si sangele trece in tesut.
Vitamina C are rol de substanta stimulatoare si de protectie la nivelul glandei hipofize, face
posibila secretia a 10 hormoni care controleaza 4 domenii: sexualitatea, cresterea, stresul si
functiile glandei tiroide.
Tot vitamina C participa la sinteza noradrenalinei, care ne invioreaza si ne face euforici.
Noradrenalina se sintetizeaza in cazul confruntarii cu un pericol in care este nevoie de reactii
fulger. Vitamina C este prezenta si la sinteza serotoninei, substanta fara de care nu putem
dormi si nici sa ne relaxam.
Cu ajutorul vitaminei C se transmit impulsurile nervoase, se stimuleaza memoria si
capacitatea de concentrare. Lipsa acestei vitamine din organism provoaca imbatranire
cerebrala, distrugerea masiva a neuronilor si maladia Alzheimer.

Vitamina C este prezenta in fructe, legume, ierburi. O concentratie mare se gaseste in lamaie
si varietatile de lime, pomelo, grapfruit, portocala, kiwi, agrise, coacaze, papaya, capsuni dar
si in legume : rabarbura, gulia, radacina de hrean, varza de Bruxelles, broccoli, ardei iute,
conopida, spanac, varza verde cruda si in coaja de mesteacan alb.
Cantitatea de vitamina C este calculata in mg la 100 de grame de leguma ori fruct. O cantitate
foarte mare de vitamina C se gaseste in catina de gard, 2500 mg la 100 gr si maces,
respectiv 2000 mg la 100 gr, fata de 40 cat are lamaia atat de mult laudata si 50 cat are
portocala. Si coacazele au mai mult, 200 mg la 100 gr.
Fructele si legumele trebuie consumate vii, nu fierte, pentru a nu-si pierde o mare parte din
vitamine, minerale, substante nutritive. Tulpina de rabarbura trebuie consumata cruda, sub
forma de suc sau, pur si simplu, ca orice fruct dupa ce se indeparteaza pielita care o
inveleste.
Rabarbura contine o cantitate mare de vitamina C, dar este mai usor de mancat decat lamaia,
trebuie doar decojita sau trecuta prin robotul de bucatarie si se obtine suc. Este mult mai usor
sa iei catina sau maces la borcan sa o acoperi cu miere si iei 3-5 bobite pe zi si ai acoperit
necesarul zilnic de vitamina C.
Vitamina D
Numit i antirahitic, vitamina D este liposolubil, adic este absorbit de grsimi, fiind
esenial n resorbia calciului i fosforului la nivelul intestinului, cataliznd totodat
transformarea fosforului organic n anorganic i mobilizndu-l n esuturi. Oamenii de tiin au
recunoscut de ceva timp proprietatea vitaminei D de a facilita absorbia calciului n organism,
de a mentine densitatea osoasa i de a preveni osteoporoza. ns cele mai noi cercetri arat
c vitamina D protejeaz i mpotriva unor boli cronice cum sunt cancerul, diabetul
insulinodependent, artrita reumatoid, scleroza multipl i bolile autoimune.
Cu toate acestea, muli aduli au nivele sczute de vitamina D n snge. Vitamina D nu este
abundent n alimentele noastre obinuite. Cea mai mare parte a vitaminei D o prelum din
expunerea la soare i din multivitamine. Problema este c soarele nu este recomandat
tuturor.
Anotimpul, momentul zilei, localizarea geografic, latitudinea, nivelul de poluare, culoarea
pielii precum i vrsta toate afecteaz capacitatea pielii de a produce vitamina D. Mai mult,
forma vitaminei D prezent n majoritatea multivitaminelor este vitamina D2, care nu
elibereaz aceeai cantitate de vitamin organismului comparativ cu rvnita vitamin D3.
Vitamina D este singura vitamina care este n acelai timp i un hormon. Dup producerea
vitaminei D de ctre piele sau dupa ingestia ei, rinichii i ficatul o transform ntr-un hormon
activ. Sub form de hormon, vitamina D controleaz absorbia calciului, contribuind la
formarea unor oase i dini rezisteni i a unor muchi puternici.
Dac ai deficien de calciu i vitamina D, oasele tale sunt fragile, deoarece vor elibera calciul
necesar restului organismului. Deficiena n vitamina D afecteaz mai mult dect doar
scheletul tu. Deficiena n vitamina D determin o mas osoas redus i osteoporoz.
Nivelele sczute de vitamina D au fost de asemenea asociate cu fora muscular redus i
alte boli cronice, cum sunt bolile autoimune i unele forme de cancer.
Vitamina D este de asemenea singura vitamin care nu trebuie consumat n alimentaie sau
luat din suplimente alimentare, deoarece organismul nostru este capabil s o produc dup
ce pielea noastr este direct expus la soare (nu printr-o fereastr). Dar nu toate expunerile
solare sunt la fel, iar numeroi factori influeneaz absorbia razelor solare. n general, cu ct
eti mai departe de Ecuator, cu att producia de vitamina D este mai eficient. Dar stratul de
nori i poluarea aerului pot reine razele ultraviolete ale soarelui.
Recomandarea standard de expunere solar pentru un aport suficient de vitamina D este de
10-15 minute de expunere solar pe brae i fa, de cteva ori pe sptmn, fr utilizarea
unei creme de protecie solar (care blocheaz unele din razele ultraviolete necesare
producerii vitaminei D).
n afar de localizarea geografic, vrsta i pigmentarea pielii sunt de asemenea factori

importani. n acest sens, vrstnicii precum i persoanele cu pielea nchis la culoare au n
general nivele sczute de vitamina D.
Pigmentul brun din piele reduce cu pn la 95 % capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D
din lumina soarelui. Persoanele cu pielea nchis la culoare necesit de 5-10 ori mai mult
expunere solar pentru a putea sintetiza aceeai cantitate de vitamina D comparativ cu
persoanele cu pielea deschis la culoare.
n general nu eti la risc de a te supradoza cu vitamina D din alimentaie, atta timp ct nu iei
n exces ulei de pete (supliment alimentar). Iar soarele va produce doar atta vitamina D
ct ai nevoie, deci nu trebuie s te temi c poi s te supradozezi cu vitamina D din razele
soarelui.
n prezent se recomand un aport de vitamina D de cel puin 200 UI (uniti internaionale)
pentru persoanele pn n 50 ani, cel puin 400 UI pentru persoanele ntre 50-70 ani i cel
puin 600 UI pentru persoanele peste 70 ani. Necesarul crete odat cu vrsta deoarece
pielea mai btrn produce mai puin vitamina D.
Limita superioara de siguran pentru vitamina D este de 2.000 UI pe zi pentru copii, aduli i
femei gravide sau care alpteaz. Recomandrile actuale nu sunt ns adecvate pentru a
proteja mpotriva bolilor cronice sau a osteoporozei. Cercetrile arat c att copiii ct i
adulii pot tolera 1.000 UI pe zi n condiii de siguran, fr risc de toxicitate.
Sursele cele mai bune de vitamina D sunt laptele, iaurtul, margarina naturala, cerealele,
fructele de mare, sardinele, somonul, tonul i oule. Dar este dificil de a lua destul vitamina
D din alimentaie daca nu i plac lactatele sau petele, aa c ajungem tot la expunerea la
soare sau la administrarea unui supliment.
La ce este buna o doza zilnica de VITAMINA E
O doz zilnic de vitamina E ar putea ajuta persoanele care sufer de demen s se
descurce singure n efectuarea sarcinilor zilnice, se arat ntr-un nou studiu realizat de
oamenii de tiin americani.
Studiul, publicat n jurnalul JAMA, arat c persoanele care sufer de o form uoar sau
moderat a maladiei Alzheimer i consum doze mari de vitamina E prezint un ritm mai lent
de declin cognitiv. Acetia sunt capabili s se ocupe de sarcinile zilnice pentru o perioad mai
lung de timp i au mai puin nevoie de ajutor, spun cercettorii americani, informeaz
bbc.co.uk. Totui, Societatea Alzheimer a menionat c doza de vitamina E administrat este
foarte mare i ar putea avea efecte negative, mentioneaza Mediafax.
Pentru realizarea acestui studiu, 613 persoane care sufereau de o form uoar sau
moderat a maladiei Alzheimer fie au primit o doz zilnic de vitamina E, fie au urmat un
tratament contra demenei cunoscut ca memantin, o combinaie de vitamina E i memantin
sau au primit placebo. Astfel, pe o perioad de doi ani au fost urmrite schimbrile care au
avut loc n rndul persoanelor care sufer de demen, n ceea ce privete efectuarea de
sarcini zilnice, cum ar fi s se spele sau s se mbrace.
Oamenii de tiin au descoperit c participanii care au primit vitamina E au nregistrat un
declin cognitiv mai lent fa de cei care au primit placebo, cu o rat anual a declinului mai
mic cu 19%. De asemenea, persoanele care au luat vitamina E, cunoscut i ca alfa
tocoferol, au avut mai puin nevoie de ajutor din partea familiei sau a prietenilor. "Aceste
descoperiri sugereaz c alfa tocoferolul este benefic n formele uoare i moderate ale
maladiei Alezheimer prin ncetinirea declinului funcional i reducerea sarcinii nsoitorului (cel
care are grij de o persoan care sufer de maladia Alzheimer, n.r.)", a spus Maurice Dysken,
de la Minneapolis VA Health Care System.
Comentnd pe marginea studiului, Doug Brown, director de cercetare i dezvoltare la
Societatea Alzheimer, a precizat c tratamentele care pot ajuta persoanele care sufer de
demen s ndeplineasc sarcinile zilnice reprezint cheia pentru ca cei care sufer de
aceast maladie s triasc ct mai mult cu putin. Dar, a adugat acesta, este nevoie de
mai multe cercetri pentru a afla dac vitamina E aduce beneficii reale persoanelor care
sufer de demen i dac este bine s consume o doz att de mare n mod frecvent.
"Este extrem de important ca oamenii s cear sfatul medicilor nainte de a lua suplimente. n
acest caz, doza de vitamina E luat de participani a fost mult prea mare fa de doza zilnic
recomandat i a fost la un nivel care ar putea fi duntor pentru unii", a declarat Brown.
Vitamina K
Vitamina K ajuta in fixarea calciului si coagularea sangelui
Vitamina K este indispensabila pentru activarea proteinelor necesare la coagularea sangelui si
la fixarea calciului pe os. De exemplu, la femeile aflate la menopauza, aportul suficient in
vitamina K contribuie la conservarea densitatii osoase corespunzatoare. Intestinele noastre
contin o bacterie care produce 80 la suta din necesarul in vitamina K. Restul trebuie sa fie
asigurat prin alimentatie.
Acest termen defineste diferiti factori:
- Filochinona, care se gaseste in anumite alimente vegetale.
- Menachinonele, toate de origine animala, fabricate de bacterii, inclusiv cele care se gasesc
in intestin.
Rolul indeplinit de vitamina K
Fara vitamina K, sinteza a cel putin patru proteine implicate in procesul de coagulare sangvina
ar fi in pericol. Legat de acest fapt, rolul acestei vitamine mai consta si in asigurarea unei
cicatrizari eficiente si impiedicarea unei hemoragii excesive in cazul leziunilor. In asociere cu
vitaminele A si D, vitamina K participa la elaborarea proteinelor osoase si renale.
De asemenea, vitamina K intervine in producerea de energie pentru celule. Ea participa si la
fabricarea neuro-hormonilor, acei mesageri biochimici care transfera informatiile catre creier.
Vitamina K este foarte utila atat tubului digestiv, cat si pielii.
Aportul recomandat de medici
Cantitatea zilnica de vitamina K nu este cunoscuta cu precizie, dar se stie ca ea trebuie sa fie
foarte mica. Specialistii recomanda: pentru un adult - 45 de micrograme pe zi; pentru un
bebelus - 3-10 micrograme pe zi.
La o persoana sanatoasa, necesarul cotidian de vitamina K este asigurat prin alimentatie si
printr-o biosinteza naturala care se efectueaza in partea terminala a intestinului, sub actiunea
fermentatiilor bacteriene. In schimb, aportul devine indispensabil daca exista tulburari
intestinale grave care nu permit aceasta biosinteza. Aportul se face prin vitamina K3 sintetica,
ca si in cazul unor hemoragii importante.
Persoanele cu risc de carente in vitamina K
Din cauza faptului ca aceasta vitamina se gaseste din abundenta in alimente, iar corpul nostru
sintetizeaza o parte, carentele sunt mai rare. In principiu, lipsa vitaminei K este datorata mai
degraba problemelor de absorbtie decat slabului aport alimentar.
Persoanele cu risc marit sunt:
- cele care nu absorb corespunzator materiile grase (boli hepatice, mucoviscidoze s.a.);
- cele care iau antibiotic perioade foarte lungi, care distrug flora intestinala;
- bebelusii ale caror intestine, la nastere, nu poseda bacterii ce sintetizeaza vitamina K.
Aceasta trece foarte greu prin bariera placentara, iar concentratia plasmatica a fetusului in
vitamina K este foarte scazuta. In plus, laptele matern contine foarte putina vitamina K. Este
indicata suplimentarea intr-o astfel de vitamina a bebelusilor hraniti la sin cu 2 micrograme pe
saptamina.
De asemenea, sub control medical, se recomanda suplimentarea aportului la femeile
insarcinate sau care alapteaza, celor aflate la menopauza si varstnicilor. Este contraindicata
suplimentarea persoanelor aflate sub tratament anticoagulant de tip antivitamina K.

Simptomele manifestate in caz de carenta
Sangele celor care sufera de lipsa vitaminei K nu se coaguleaza in mod normal. Sangerarile
sunt de lunga durata si pot antrena grave hemoragii externe sau interne. De asemenea pot
aparea urmatoarele manifestari:
- tristete;
- hiperactivitatea zonelor expuse la soare;
- sangerarea gingiilor;
- anemie.
Surse alimentare pentru vitamina K
Vitamina K se gaseste in legumele cu foi verzi, precum spanacul, salata, prazul, patrunjelul
s.a. Alte alimente bogate in aceasta vitamina sunt: varza, broccoli, conopida, fasolea verde,
mazarea, cartoful, vanata, cerealele, soia si uleiurile vegetale. Ouale, ficatul, carnea de
pasare, pestele contin si ele vitamina K. Necesarul este asigurat, deoarece o dieta echilibrata
a unui adult poate furniza 3-4 grame de vitamina K. De exemplu, 2 oua, 100 de grame de
spanac si o portie de carne permit acoperirea nevoilor in vitamina K.
Se recomanda prudenta
Ca toate vitaminele liposolubile, vitamina K poate fi stocata in corpul nostru. Persoanele care
iau suplimente cu aceasta vitamina ar trebui sa aiba grija sa nu consume alimente bogate in
vitamina K si sa nu ia multivitamine care contin si vitamina K. Cardiacilor care iau
anticoagulante, un nivel crescut in vitamina K le poate schimba efectul medicamentelor.
Vitamina K trebuie luata sub control medical
Una dintre sursele de vitamina K asupra careia nu avem nici un control provine de la flora
bacteriana a intestinului. Din pacate, productia sa nu este suficienta pentru a acoperi
necesarul zilnic. Medicamentele care sporesc nevoia de vitamina K sint antibioticele, uleiul de
parafina, excesul de vitamina E sau A. Vitamina K este considerata un medicament.
In caz de tratament este indicata utilizarea formei naturale K1 decat a celei sintetice K3. Daca
pacientii prezinta o patologie hepatica grava, ulcer de stomac sau duoden sau hipotensiune,
specialistul decide cu atentie tratamentul cu vitamina K.
Seleniu
Seleniul - element important pentru sanatatea umana
Imprimare
Seleniul este un micronutrient cu mare potential in prevenirea cancerului, maladie majora cu

care societatea contemporana se confrunta de mai multe decenii. Seleniul, ca element chimic,
a fost descoperit de J.J. Berzelius la Stockholm, in 1817. Termenul "selenium" vine din
cuvantul grecesc "selene" care inseamna "luna". Denumirea se datoreaza faptului ca seleniul
pur isi creste conductivitatea de o mie de ori atunci cand este mutat de la intuneric la lumina
solara puternica.
Rolurile seleniului
Intre numeroasele roluri cu care a fost acreditat acest microelement, dintre care cel de
antioxidant se gaseste pe primul loc, sa le amintim si pe urmatoarele:
protejeaza impotriva actiunii toxice a unor metale grele, cum sunt plumbul si arseniul;
ajuta la sinteza anticorpilor;
intervine in sinteza coenzimei Q10;
intervine in transportul transmembranar al ionilor;
asigura formarea unui antioxidant vital, glutationul;
asigura reglarea nivelului hormonilor masculini;

la barbati asigura buna functionare a prostatei.
Rolurile seleniului in organism
Importanta seleniului pentru om a fost pusa in evidenta in 1973, cand s-a aratat ca este un
cofactor al enzimei glutation-peroxidaza. Aceasta este o enzima antioxidanta, cu rol central in
metabolizarea hidroperoxizilor (radicali liberi) formati din acizii grasi polinesaturtati. Abia in
1990, seleniul a fost recunoscut ca fi ind un element mineral esential pentru homeostazia
corpului nostru si de atunci el a fost asociat cu diferite functii in metabolismul uman.
In general, seleniul actioneaza ca si antioxidant. Activitatea sa se coordoneaza cu cea a
vitaminei E.
De asemenea, seleniul este o componenta a enzimelor care asigura deiodinarea hormonilor
tiroidieni. Intr-un studiu in care s-a asigurat un supliment de 200 mcg de seleniu pe zi, timp de
3 luni, la persoane cu tiroidita autoimuna, s-a putut constata o reducere semnifi cativa a
nivelului autoanticorpilor antitiroidieni. De asemenea, problemele legate de deficienta de iod
tind sa fie mai profunde in zonele geografice unde coexista cu deficiente de seleniu si
vitamina A. Suplimentarea cu seleniu pare sa fie un instrument util alaturi de tratamentul
clasic in hipertiroidii.
Seleniul a fost descris de unii oameni de stiinta ca fiind microelementul anticanceros. Acest
fapt este motivat indeosebi de faptul ca numeroase studii au aratat ca persoanele care
locuiesc in arii unde solul si apa sunt bogate in seleniu au o rata a cancerelor mai mica decat
in cazul persoanelor care traiesc in zone sarace in seleniu.
Legatura dintre nivelul scazut de seleniu si rata crescuta de neoplasme este pusa in lumina nu
numai de studii epidemiologice, dar si de studii clinice. In fapt, aportul scazut de seleniu a
devenit o cale precisa de predictie a ratelor viitoarelor neoplasme. Un studiu american publicat
in Journal of the American Medical Association (JAMA) arata ca suplimentele de seleniu au
redus cu 50% mortalitatea prin cancer. Acesta este primul studiu dublu-orb care evidentiaza
un efect atat de radical al suplimentarii seleniului. Studiul a fost efectuat pe 1.312 de pacienti
avand intre 18 si 80 de ani, diagnosticati cu cancere cutanate in diferite clinici dermatologice
din Statele Unite. Scopul acestui studiu a fost sa se evidentieze daca suplimentarea zilnica a
seleniului poate preveni recidivele de cancer. Desi rezultatele studiului nu au sprijinit ipoteza,
cercetatorii au descoperit ca rata cancerelor (inclusiv colorectal, de plaman si prostata) au fost
semnificativ mai mici la pacientii care au consumat un supliment de seleniu, fata de grupul
placebo. Au fost cu 63% mai putine cazuri de cancer de colon, cu 58% mai putine cazuri de
cancer colorectal si cu 46% mai putine cazuri de cancer pulmonar. Reducerea globala a
mortalitatii prin cancer a fost de 50% si a existat o reducere cu 37% a tuturor tipurilor de
cancer (nu numai a celor enumerate mai sus).
Compusii cu seleniu obtinuti din extracte de drojdie au indus apoptoza (moartea celulara
programata) celulelor canceroase atat in vitro, cat si in vivo (pe animale de laborator). Un
studiu dublu orb a implicat 1.300 de persoane carora li s-a administrat acest extract de drojdie
(200 mcg/zi) timp de 4-5 ani. Rata cancerelor in grupul de lucru a scazut cu 50%, fata de rata
din grupul caruia i s-a administrat un placebo.
In acelasi timp, alte studii recente au aratat ca o doza de 200 mcg/zi de seleniu a redus
mortalitatea datorata cancerelor cutanate, ca si incidenta cancerelor pulmonare, colorectale si
de prostata, dar nu a prevenit aparitia cancerelor cutanate si nu a influentat semnificativ
mortalitatea globala (indiferent de cauza).
In Germania, cercetatorii au gasit o legatura intre cancerele cutanate si nivelurile scazute de
seleniu. 101 de pacienti cu cancere cutanate au fost examinati la Universitatea din Bonn si
nivelurile plasmatice de seleniu le-au fost comparate cu cele ale unui grup de control, fara
patologia respectiva. Rezultatele au fost edificatoare: pacientii cu cancer au avut niveluri
extrem de scazute ale seleniului. Concluziile trase au fost ca un nivel scazut de seleniu
precede aparitia cancerului cutanat si poate chiar sa fie una din cauzele declansarii acestuia.
Aceste rezultate necesita, evident, continuarea studiilor pe tema respectiva.
In acelasi timp, este cunoscuta legatura dintre seleniu si cancerul de prostata. Intr-un studiu
clasic, deja s-a evidentiat ca barbatii care au aportul recomandat de seleniu dezvolta cu 65%
mai putine cazuri de cancer de prostata (in forme avansate) decat cei la care aportul de
seleniu alimentar a fost mai redus.
Intr-un studiu efectuat in Finlanda, au fost luate probe de sange de la 20.000 barbati, probe
care au fost congelate si comparate 11 ani mai tarziu cu patologia dezvoltata intre timp.
Cercetatorii au evidentiat ca barbatii care au dezvoltat cancer pulmonar erau dintre
persoanele care aveau un nivel seric al seleniului mai mic decat al celorlalti, iar per total,
barbatii cu cele mai mici niveluri de seleniu au avut un risc de 3 ori mai mare de cancer
pulmonar decat cei cu niveluri ridicate de seleniu. Concluzia studiului a fost ca o alimentatie
saraca in seleniu este un inalt factor de risc pentru cancerul pulmonar.
Date interesante au aparut si in legatura cu nivelul seleniului si al glutationperoxidazei,
prezenta in concentratii foarte scazute la pacientii expusi profesional la praf de carbune si
fumatori, fata de grupurile de control. Aceasta sugereaza ca un proces consomptiv si o
diminuare a apararii antiradicali liber poate cauza distrugeri celulare si, in mod potential,
cancer pulmonar.
Si la Universitatea din Taiwan s-a studiat legatura dintre cancer si un aport dietetic scazut de
seleniu. Mai precis, asocierea luata in studiu a fost aceea dintre nivelurile plasmatice de
seleniu si riscul de cancer hepatic, la purtatorii cronici de virus hepatitic B si/sau C. Intre 1988
si 1992 s-a recoltat sange de la 7.342 de barbati local nici. Cazurile au fost urmarite pe o
perioada medie de 5,3 ani, timp in care nivelurile de seleniu au fost masurate prin
spectometrie cu absorbtie atomica. Pentru cei 69 de barbati cu carcinom hepatocelular care
au fost pozitivi la virusurile B si/sau C, ca si pentru 139 de pacienti sanatosi, care au fost
pozitivi pentru antigene ale virusului C, rezultatele au aratat ca nivelurile medii de seleniu au
fost mai scazute in mod semnificativ la cazurile cu cancer, fata de pacientii purtatori. Acest
studiu a gasit o corelatie semnificativa intre nivelurile plasmatice de seleniu si cancerul
hepatic, corelatie notabila la barbatii fumatori si la cei cu niveluri plasmatice scazute de
carotenoizi.
Radicalii liberi, superoxidul si hidroperoxizii, sunt generati si ca produsi colaterali de
metabolism ai etanolului, prin intermediul caii de metabolizare microzomiala si a
peroxizomilor. In plus, acetaldehida care rezulta din metabolismul etanolului reactioneaza cu
glutationul si depletioneaza astfel hepatocitele in acest metabolit-cheie in lupta impotriva
radicalilor liberi. Din pacate, alcoolicii au adesea si un aport scazut de seleniu, ca si de alte
elemente antioxidante (zinc, vitamina E), de aceea peroxidarea lipidelor membranare
hepatocitare la alcoolici este accentuata si contribuie la moartea celulara si la inflamatie.
Seleniul, considerat alaturi de vitamina E si glutation, ca fiind factor hepatoprotector, poate
reduce incidenta hepatitei virale la populatiile deficitare, probabil prin potentarea imunitatii
generale.
Seleniul pare sa intervina si in fertilitatea masculina. Intr-un studiu dublu orb, suplimentele de
seleniu au ameliorat motilitatea spermatozoizilor si au crescut sansele de conceptie la barbatii
infertili. Alte studii au evidentiat ideea ca suplimentele de seleniu, zinc si ulei de peste sunt
benefice la infertili.
Pentru sexul feminin, studii au aratat ca seleniul poate reduce simptomele post-menopauza,
cum ar fi bufeurile sau fragilitatea osoasa si ajuta la mentinerea unui aspect tanar al pielii.
In ceea ce priveste rolul seleniului in prevenirea dislipemiilor si a ateromatozei, seleniul se
opune in mod eficient oxidarii LDL-colesterolului si, deci, depunerii lipidelor in peretele arterial.
In acest domeniu, insa, este necesara continuarea studiilor pentru a se putea obtine rezultate
concerete.
Deficienta de seleniu este cunoscuta de mult timp ca stand la originea cardiomiopatiei din
sindromul Keshan si ca fiind asociata cu insuficienta cardiaca cronica, cu cardiomiopatia din
ataxia Friederich si cu cardiomiopatia din boala Chagas.
In ultimii ani, au fost efectuate si studii cu privire la efectele antidiabetice ale suplimentelor de
selenat. Selenatul are efecte reglatoare asupra glicolizei, a gluconeogenezei si a
metabolismului acizilor grasi, cai metabolice perturbate la pacientii cu tulburari de tip diabetic.
Este de amintit, de asemenea, ca produsele topice care contin seleniu se utilizeaza cu succes
in tratamentul micozelor pielii si ale anexelor acesteia.
Foarte recent s-a pus in discutie posibilitatea limitarii mutatiilor si a virulentei virusului gripei
aviare prin administrarea de suplimente de seleniu pasarilor din zonele afectate. Suplimentele
ar diminua si posibilitatea ca virusul sa treaca de la pasari la om. La originea acestei initiative
sta observatia ca multe din virusurile gripale provenite de la pasari au ca arii de origine zone
din lume unde solul este deficitar in seleniu (Africa, China, Sud-Estul Asiei).
Supradoza de seleniu si efectele ei
Nivelurile plasmatice ale seleniului la om variaza intre 8 si 25 mcg/dl, in functie de aport. La un
aport foarte mare (peste 900 mcg/zi), seleniul produce un sindrom toxic, manifestat prin
dermatita, caderea parului, distrofii ale unghiilor, neuropatie periferica asociata cu niveluri
plasmatice de seleniu de peste 100 mcg/zi. Expunerea la vapori cu seleniu produce
acumularea de lichid in plamani, halena de usturoi, bronsita, pneumonita, astm bronsic,
greata, frisoane, febra, cefalee, dispnee, conjunctivita, dureri abdominale, diaree si
hepatomegalie. Seleniul irita ochiul si arborele repirator superior. Supraexpunerea la seleniul
poate pata unghiile, parul si dintii. Oamenii pot fi expusi la doze mari sau chiar toxice de
seleniu in numeroase ocazii, deoarece in trecut s-au folosit pe scara larga fertilizari ale solului
cu ingrasaminte bogate in seleniu.
In plus, persoanele care locuiesc in zone unde se depoziteaza reziduuri toxice pot avea un
aport mare de seleniu atat prin intermediul apei potabile, cat si al alimentelor cultivate pe
solurile respective. Sa adaugam la cele spuse si faptul ca muncitorii din industria metalurgica
si a vopselelor pot suferi expuneri mai importante la seleniu, indeosebi pe cale respiratorie.
Deficitul de seleniu
Deficitul de seleniu este foarte rar la oameni, chiar si in Noua Zeelanda si Finlanda, unde
aportul zilnic este de 30-50 mcg/zi, fata de 100-250 mcg/zi in SUA. In China, unde aportul
mediu de seleniu este de 10-15 mcg/zi, deficienta de seleniu se asociaza cu maladia Keshan,
o forma endemica virala de cardiomiopatie care afecteaza copiii si femeile tinere.
Cardiomiopatia poate fi prevenita, dar nu si tratata printr-un supliment de selenit de 50 mcg/zi.
Deficienta de seleniu contribuie la aparitia unui mare numar de afectiuni, printre care cele mai
simple sunt: xerodermia, aparitia matretei, cataracta, astenia, afectarea utilizarii vitaminei E.
Studii recente efectuate la om indica faptul ca turn-overul seleniului este foarte mare in conditii
de stres, deci in aceste situatii se poate ajunge cu usurinta la niveluri insuficiente de seleniu in
organism.
In ariile geografice deficitare, este util, in mod particular, sa se recurga la suplimentarea
aportului alimentar cu un aport farmaceutic de seleniu, in doze de 60-70 mcg/zi.
Seleniul ramane un micronutrient cu mare potential in prevenirea cancerului, maladie majora
cu care societatea contemporana se confrunta de mai multe decenii. In consecinta,
aprovizionarea corespunzatoare a organismului cu seleniu este strict necesara, atat prin
consumul de alimente bogate in seleniu, cat si, eventual, prin recurgerea la suplimente
farmaceutice.
Surse de seleniu
Cele mai bune surse de seleniu sunt fructele de mare, viscerele (ficatul, rinichiul), carnea
rosie, cerealele integrale, germenii de grau, drojdia de bere, usturoiul, semintele de susan si
de floarea soarelui, fructele oleaginoase (nuci, alune, arahide in special alunele braziliene),
ciupercile, legumele si fructele.
Din pacate, bogatia in seleniu a produselor amintite depinde de nivelul de seleniu din regiunea
geografica din care provin. In unele tari, nivelurile seleniului din sol sunt extrem de scazute
(China, Finlanda, Noua Zeelanda, unele arii din SUA si Europa, ca si zonele centrale si estice
ale Canadei). In tara noastra, determinarile nivelului de seleniu din sol sunt inca destul de
putine, dar cele efectuate pana acum indica faptul ca in sudul si estul tarii seleniul este in
general deficitar. Oricum, studii care au masurat nivelul seleniului plasmatic la populatii din
centrul si estul Europei (1970-1990) au evidentiat niveluri scazute sau foarte scazute, ceea ce
indica un aport insuficient.

Siliciul
Un anume mineral este esential pentru construirea de oase, intarirea sistemului imunitar,
absorbtiei de calciu si construirii de unghii, par si dinti puternici si totusi majoritatea oamenilor
nu se gandesc prea mult la acesta. Este vorba de siliciu. Siliciul sustine producerea de catre
corp a unei enzime numite polihidroxilaza, care este implicata in formarea colagenului din
oase, cartilagii si tesut conjunctiv.
Gasit in migdale, mere, sfecla, telina, seminte (macinate) de in, cereale integrale, struguri,
alge, ovaz, ceapa, pastarnac, capsuni si seminte de floarea-soarelui, siliciul este totusi
deficitar in dietele multor oameni.
Aici sunt cateva dintre cele mai comune semne ale deficitului de siliciu:
Incretire/ridare excesiva a pielii
Insomnie
Iritabilitate
Crampe musculare
Slaba dezvoltare a oaselor
Unghii moi sau sfaramicioase
Subtierea sau pierderea parului
Desigur, aceste simptome pot fi un semn al altei probleme de sanatate, deci este important sa
mergi al doctor. Dar este de asemenea important sa te asiguri ca mananci destule alimente
bogate in siliciu. De obicei iti ia cam doua luni dupa adoptarea unei diete bogate in siliciu
pentru a vede o diferenta.
In plus pe langa mancatul multora dintre alimentele mentionate mai sus, o alta buna sursa de
siliciu este planta coada-calului. Nu, aceasta planta nu are nimic in comun de fapt cu caii, este
doar numele unei plante care creste in solul nisipos din zonele umede. Aceasta planta este o
magazie importanta de minerale si alti nutrienti importanti, in special de siliciul.
Coada-calului este disponibila in majoritatea magazinelor naturiste si cu alimente organice in
capsule, ca planta uscata, pliculete de ceai si extract alcoolic (tinctura). Pentru capsule si
tinctura urmati instructiunile de pe ambalaj. Pentru planta uscata folositi o lingurita de planta
uscata pentru o cana de apa calda. Turnati apa peste planta si lasati asa circa 10 minute, apoi
beti trei cesti zilnic.

Complexul de Vitamine B Plus Alte Vitamine

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Complexul de Vitamine B Plus Alte Vitamine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lista vitaminelor

Lista celor 13 vitamine, n sensul propriu al definiiei (micronutrieni organici

27. Vitamina I / biotina

Previne imbatranirea prematura Vitamina B1 este un antioxidant puternic care ajuta la

Biei 9-13 ani: 900 micrograme

importanta in procesul de metabolizare a grasimilor in proteine. Vitamina B6 este necesara

echilibrarea nivelului de zahar din sange si reduce riscul de diabet.

femei gravide/ lactatie

Necesitati crescute de acid folic se intalnesc la alcoolici si la persoanele care utilizeaza

Brnz, cacaval (diverse sortimente)

Care este necesarul de vitamina B12

subire impune administrarea de antibiotice.

cerebrala, distrugerea masiva a neuronilor si maladia Alzheimer.

n afar de localizarea geografic, vrsta i pigmentarea pielii sunt de asemenea factori

suplimentarea persoanelor aflate sub tratament anticoagulant de tip antivitamina K.

Seleniul este un micronutrient cu mare potential in prevenirea cancerului, maladie majora cu

asigura reglarea nivelului hormonilor masculini;

indica un aport insuficient.

S-ar putea să vă placă și