Glande endocrine

Anatomie și fiziologie
Glande endocrine
Sunt organe specializate, formate din epitelii
secretorii, specializate în producerea și secretarea unor
substanțe active numite hormoni, care sunt eliminați
direct în sânge.
Hormonii sunt substanțe chimice, care acționează la
distanță față de locul unde au fost produși și dau efecte
caracteristice.
Glandele endocrine
HIPOFIZA
EPIFIZA
TIROIDA
PARATIROIDELE
TIMUSUL
SUPRARENALELE
PANCREASUL
TESTICULELE
OVARELE
PLACENTA -temporar
 Pineala
Pineala
Hipotalamus
Hipotalamus
Hipofiza
Tiroida
Paratiroide

(Timus)
Suprarenale

Pancreas
Ovar

Testicol
Glande endocrine
Există și organe, care pe lângă funcția lor principală,
auși celule cu rol endocrin:
-antrul piloric – secretă gastrina
-duodenul – secretă 6-8 hormoni care reglează
activitatea secretorie și motorie a aparatului digestiv;
 Rinichiul secretă renina și eritropoietina
- Unii neuroni ai hipotalamusului au și funcție
secretorie, proces numit nueurosecreție.
Glande endocrine
Sistemul endocrin este un sistem anatomo-funcțional
complex, controlat de SN, care reglează și coordonează
umoral activitatea unor organe pe care le integreză în
ansamblul funcțiilor organismului.
Principalul lor rol este de a regla metabolismul celular.
HIPOFIZA
Localizare: -la baza encefalului, în spatele chiasmei
optice, pe șaua turcească a osului sfenoid.
Formă: are formă rotunjită, diametrul de 1,3 cm și se
mai numește glandă pituitară.
Masa: 500 mg.
Este formată din trei lobi:
 Anterior \ adenohipofiza
- Intermediar /
- posterior - neurohipofiza
HIPOFIZA
Lobul aterior este partea cea mai dezvoltată a glandei
(75%) iar cel inermediar este redus la o simplă lamă
epitelială ce aderă la lobul posterior (2%).

Hipofiza ant Hipotalamus

Sistem
port

Lob
Hipofiza intermed.
post. Hipofiza
 HIPOFIZA

Tija pituitara
 HIPOFIZA

Hipotalamus Seaua turceasca

HIPOFIZA
Între hipofiză și hipotalamus sunt strânse relații
anatomice și funcționale.
Din punct de vedere anatomic, hopofiza se leagă de
hipotalamus prin tija pituitară.Între partea mediană a
hipotalamusului și adenohipofiză, există o legătură
vasculară reprezentată de sistemul port-hipotalamo-
hipofizar ( Grigore T. Popa și Unna Fielding)
Între hipotalamusul anterior și neurohipofiză este un
tract nervos hipotalamo-hipofizar.
 Chiasma

Fasc,hipota-
lamohipofizar

Tija pituitara Sistemul port

Hipof.ant
Hipof.post

Lob interm.
ADENOHIPOFIZA
Este situată în partea anterioară dar se întinde și
posterior, înconjurând aproape complet
neurohipofiza.
Hormonii adenohipofizari sunt:
Glandulotropi: ACTH, TSH,FSH și LH
Non-glandulotropi: STH și prolactina
Rolul hormonilor adenohipofizari
STH (somatotrop)-numit și hormon de creștere:
 Stimulează creștereaorganismului împreună cu insulina,
hormonii tiroidieni și gonadici;
 Stimulează condrogeneza la nivelul cartilajelor de creștere
metafizare, determinând creșterea în lungime a oaselor;
 Majoritatea efectelor se exercită indirect prin acțiunea unui
sistem de factori de creștere numiți somatomedine;
 După pubertate determină îngroșarea oaselor lungi și
dezvoltarea celor late;
 Stimulează creșterea mușchilor și a viscerelor;
 Determină o retenție de compuși de Ca, Na, K, P și N
Boli produse de disfuncțiile adenohipofizei
Hipersecreția:
 La copil determină gigantismul: înălțime peste 2m,
creșterea extremităților fără afectarea intelectului.
 La adult determină acromegalia: creșterea exagerată a
oaselor feței, a mandibulei, a oaselor late, îngrosarea
buzelor, creșterea viscerelor, alungirea exagerată a
membrelor.
Hiposecreția
Este întâlnită doar la copil- piticism sau nanism hipofizar:
talie mică 1,20-1,30 m , dezvoltat proporțional și intelect
normal.
Prolactina
Hormonul mamotrop sau luteotrop, stimulează la
femeie secreția lactată a glandei mamare.
Este un inhibitor al activității gonadotrope, prevenind
ovulația.
În afara sarcinii, secreția de prolactină este stimulată
de efort fizic, stress psihic și chirurgical, somn,
hipoglicemie.
În timpul sarcinii ea se secretă gradat, atinge un vârf la
naștere și revine la nivelul de controldupă 8 zile.
Suptul crește temporar secreția de prolactină.
ACTH – adrenocorticotrop sau
corticotropina
 Stimulează activitatea secretorie a corticosuprarenalei
 Crește concentrația în sânge a glucocorticoizilor sau
hormonilor sexosteroizi
 are efecte reduse asupra hormonilor
mineralocorticoizi.
 Stimulează direct melanogeneza în melanocite.
Disfuncții ACTH
Hipersecreția produce atât efectele excesului de
glucocorticoizi cât și efecte melanocito-stimulatoare la
nivelul pielii (diabet bronzat).
Hiposecreția produce efectele caracteristice
deficitului de glucocorticoizi.
TSH- tireotrop sau tireostimulina
 Stimulează sinteza și secreția de hormoni tiroidieni.
Hipersecreția duce la hipertiroidism( boala Basedow)
iar hiposecreția duce la insuficiență tiroidiană.
Hormonii gonadotropi (gonadostimuline)
Controlează funcția gonadelor.
FSH(foliculostimulant) la bărbat stimulează
dezvoltarea tubilor seminiferi și spermatogeneza iar la
femeie, determină creșterea și maturarea foliculilor de
Graaf și secreția de estrogeni.
LH (luteinizant) la bărbat determină secreția de
testosteron de către celulele interstițiale Leydig iar la
femeie determină ovulația și apariția corpului galben
care stimulează secreția de estrogeni și progesteron.
Lobul intermediar
Anatomic face parte din adenohipofiză
Secretă un hormon melanocitostimulator(MSH), care
stimulează producerea de melanină, având același
precursor ca si ACTH-ul.
Hipotalamusul secretă un inhibitor al secreției de
MSH.
Neurohipofiza
Depozitează doi hormoni produși de hipotalamus:
Vasopresina sau hormonul antidiuretic- ADH
Oxitocina
Vasopresina rol:
 crește absorbția facultativă de apă la nivelul tubilor distali și colectori ai
nefronului;
 Reduce volumul de urină și o concentrează;
 Reduce secrețiile tuturor glandelor exocrine, menținând volumul lichidelor în
organism;
În doze mari produce – in doze mari produce vasoconstrictie arteriolara , sau
sindromul lui Schwartz-Bartter, ce se caracterizeaza printr-o scadere a
nivelului sodiului in sange si prin reducerea cantitatii de urina.
 Hiposecreția determină diabetul insipid, manifestat prin pierderi mari de apă
prin urină( 20 l în 24h)
Oxitocina( ocitocina)
 Stimulează contracția musculaturii netede a uterului gravid, în apropierea
travaliului
 Stimulează eliminarea laptelui datorită contracției celulelor mioepiteliale care
înconjură alvelolele glandelor mamare.
Stiati ca : Hormonul principal eliberat in timpul sexului este 
oxitocina, "hormonul imbratisarii". "Acesta te face sa lasi garda jos si sa ai mai
multa incredere in partener", spune medicul Arun Ghosh, specialist in sanatatea
sexuala.
Din motive necunoscute, femeile tind sa elibereze acesti hormoni intr-o cantitate
mai mare decat barbatii, de aceea ele se ataseaza emotional mult mai repede.
Barbatii, in schimb, in loc sa primeasca o doza din hormonul imbratisarii,
primesc o doza de placere. Hormonul eliberat de acestia este dopamina,
hormonul placerii, motiv pentru care numarul barbatilor dependenti de sex este
mai mare decat cel al femeilor.
TIROIDA
Glanda tiroidă este cea mai mare glandă a sistemului endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g
la nou-născut, atingând o greutate de 15-18 g la adult (este mai mare la femei decât la bărbați) și
este situată în regiunea anterioară a gâtului. Tiroida normală la adult are forma literei H și este
alcatuită din doi lobi(drept și stâng), uniți printr-un istm (porțiune de țesut glandular).
Tiroida este învelită la exterior de o capsulă fibroasă din care pornesc septuri fibroase ce împart
glanda în pseudolobi, la rândul lor alcatuiți din vezicule, numite foliculi sau acini (unitatea
structurală a tiroidei) .
Acesti foliculi contin la interior un coloid, tireoglobulina, care este forma de depozitare a
hormonilor tiroidieni.
Tiroida este bogat vascularizata si inervata. Inervatia vegetativa are numai functii vasomotorii.
Hormonii tiroidieni, derivati iodati ai tirozinei aflata in structura tireoglobulinei
sunt tiroxina si triiodotironina. Acesti hormoni au efecte identice, dar mai rapide si mai
puternice in cazul triiodotironinei.
Producerea și eliberarea acestor hormoni în sânge se face sub acțiunea TSH.
Între foliculii tiroidieni se găsesc celule speciale numite celule C sau parafoliculare care secretă
calcitonina, care ajută la fizarea Ca în oase.
 TIROIDA
A.carotida

Istm
Tiroida
Lob
drept Lob
stang
Rolul hormonilor tiroidieni
Actiunea lor in organism este complexa:
- au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului 
bazal (MB), a consumului de oxigen si a oxidarilor celulare;
- controleaza impreuna cu hormonul somatotrop , cresterea si
diferentierea celulara;
- intensifica eliminarile de azot din organism si catabolismul
proteic;
- reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei;
- intensifica absortia intestinala de glucoza si catabolismul
glucidic, determinand hiperglicemie.
- stimuleaza activitatea gonadelor;
- mentin, impreuna cu prolactina, secretia lactata.
Disfuncții tiroidiene
Hiperfunctia tiroidiana determina boala Basedow
 frecventa mai ales la femei se caracterizata prin:
cresterea metabolismului bazal exofalmie (bulbucarea
ochilor), tulburari circulatorii (tahicardie,
hipertensiune), iritabilitate crescuta, hiperfagie
(consum crescut de alimente) cu scadere in greutate,
cresterea in dimensiuni a glandei (gusa endemica).
Disfuncții tiroidiene
Hipofunctia tiroidiana determina efecte variate in
functie de varsta. La copii determina nanismul
tiroidian, cu dezvoltare fizica si psihica redusa pana la
cretinism. La adulti determina scaderea capacitarii de
invatare si memorare. Indiferent de varsta, are loc
reducerea metabolismului bazal,
determinand mixedemul (edem mucos, cu piele
uscata, ingrosata si caderea parului).
PARATIROIDELE
Paratiroidele in numar de patru, situate la polii lobilor
tiroidieni secreta parathormonul - hormonul metabolismului
fosfo-calcic si al doilea hormon este calcitonina
(rol in dezvoltarea osului, dar mai ales in contractia tuturor
muschilor - extirparea paratiroidelor este incompatibila cu
supravietuirea)
Sunt cele mai mici glande cu secreție internă, având greutatea
de aproximativ 0,05 g fiecare.
Insuficienta de acesti hormoni
poate duce la o osteoporoza agresiva
si evidentiata .
GLANDELE SUPRARENALE
Structura Glanda pereche situata la polul
superior al rinichilor .Consta dintr-o capsula de tesut
conjunctiv situata la periferie si tesut glandular ce se
distribue in doua zone (embriologic, functional si
structral diferite ! ) :Corticala si Medulara .
 Vena cava GL.SUPRARENALA

Rinichi

A.aorta
 MEDULOSUPRARENALA

CORTICOSUPRARENALA
Corticosuprarenala (CSR)
Hormonii secretati de CSR sunt de natira lipidica (provin
din Colesterol). Rolul lor este vital . In functie de actiunea
principala exercitata de acesti hormoni , ei sunt impartiti
in trei grupe :
Mineralocorticoizii, Glucocorticoizii , Sexosteroizii.
1. Mineralocorticoizii au ca reprezentant principal
Aldosteronul, cu rol in reglarea metabolismului
mineral .El determina reabsortia Na+ (si retentie de apa) si
eliminarea K+ la nivelul tubilor distali si colectori ai
nefronilor. Astfel, se mentine echilibrul acido-bazic si
presiunea osmotica normala a mediului intern.
Corticosuprarenala (CSR)
Hipersecretia provoaca boala Conn (retineri masive
de apa si sare in organizm ) , edeme si hipertensiune .
Hiposecretia se intilneste in cazul insuficientei
generale de CSR – boala Addison , pierderi masive de
apa si sare , hipotensiune si adinamie .
Corticosuprarenala (CSR)
 2. Glucocorticoizii, reprezentati de Cortizol,
intervin in metabolismul intermediar al glucidelor. Ei
stimuleaza gluconeogeneza (sinteza glucidelor din
aminoacizi sau lipide la nivel hepatic).Activeaza
catabolismul proteic, cu exceptia celui din celulele
hepatice. Intervin si in metabolismul lipidic, prin
mobilizarea acizilor grasi din tesutul adipos. Cresc
eliminarile de azot.
Hipersecretia determina sindromul Cushing
Corticosuprarenala (CSR)
Hormonii sexoizi (sexosteroizi) reprezinta
Androgeni ,asemanatori celor secretati de testicoli , a
caror actiune o completeaza, contribuind si ei la
aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare.In circulatia sangvina pot fi transformati in
Estrogeni . Acestea diferentiaza cele doua sexe
(dezvoltarea specifica a musculaturii, depunerile
lipidica, pilozitatea caracteristica, timbrul vocal, etc.).
Hiposecretia este compensata de gonade .
Hipersecretia are efecte masculinizante puternice.
MEDULOSUPRARENALA (MSR)
hormonii secretati de aceasta zona se numesc
Catecolamine .
Ei sunt : Adrenalina ( in proportie de 80% ) si
Noradrenalina ( in proportie de 20 % ) .
Anatomic și funcțional, medulara este un ganglion
simpatic, ai cărui neuroni nu au prelungiri
MEDULOSUPRARENALA (MSR)
Rolurile acestor hormoni sunt:
 Asupra aparatului cardiovascular produc tahicardie, vasoconstricție și
hipertensiune, crește excitabilitatea inimii;
 Asupra tubului digestiv determină relaxarea musculaturii netede a pereților
și contracția sfincterelor, inhibă majoritatea secrețiilor, contractă splina și
ficatul;
 Asupra aparatului respirator determină relaxarea musculaturii netede și
dilatarea bronhiilor;
 Asupra metabolismului glucidic și lipidic produc glicogenoliză și
hiperglicemie, mobilizarea grăsimilor și catabolismul acizilor grași;
 Dilată pupila, contractă mușchii firelor de păr, produc alertă corticală, frică,
anxietate.
Acești hormoni ajută organismul să se adapteze la agresiunile condițiilor de
mediu.
PANCREASUL ENDOCRIN
Este implicat în controlul metabolismului intermediar al
glucidelor, lipidelor și proteinelor.
este reprezentat de insulele Langerhans care sunt alcătuite
din două tipuri de celule importante:
Celule beta secreta insulină (60-70%)
Celule alfa secretă gluganon (20%)
Insulina are ca acţiuni:
Creşterea gradului de utilizare a glucozei de către celule;
Depunerea glucozei sub formă de glicogen in muşchi;
Transformarea glucidelor în lipide in ficat şi ţesutul adipos;
Stimularea sintezei proteice.
Practic este singurul anabolizant pentru toate metabolismele
intermediare și singurul hormon hipoglicemiant.
PANCREASUL ENDOCRIN
Hiposecreția duce la aparitia DIABETULUI
ZAHARAT, caracterizat prin: hiperglicemie,
glicozurie(eliminarea glucozei prin urina),
poliurie(eliminarea unor cant. crescute de urina),
polifagie(ingerarea unor cant. mari de alimente),
polidipsie(ingestia de cant. f. mari de lichide),
scaderea in greutate.
PANCREASUL ENDOCRIN
Hipersecreția se caracterizeaza prin hipoglicemie, care
afecteaza in special SNC (mare consumator de
glucoza), mergand pana la instalarea comei(pierderea
starii de constienta).
PANCREASUL ENDOCRIN
Glucagonul are următoarele efecte:
 Stimulează glicogenoliza și gluconeogeneza
 Stimulează lipoliza
 Stimulează proteoliza
 Stimulează forța de contracție a miocardului
 Stimulează secreția biliară
 Inhibă secreția gastrică.
Timusul
Are rol de glandă endocrină până la pubertate.
Este glandă cu structură mixtă, de epiteliu secretor și organ
limfatic.
Estedispus retrosternal și are rol de organ limfatic dar și de
glandă endocrină.
Rol:
 Frânează dezvoltarea gonadelor;
 Stimulează mineralizarea osoasă;
 Oprește mitozele.
Funcțiile timusului sunt blocate de hormonii steroizi, care ii
determină involuția.
TIMUS
TIMUSUL
STRUCTURĂ:
Unitatea histologică a sa o reprezintă lobulul timic
format dintr-o rețea de celule reticulare, între care se
află timocite. Aceste sunt celule stem migrate din
măduva hematogenă șii transformate sub acțiunea
factorilor locali în celule limfoformatoare de tip T.
Timocitele se localizează la nivelul ganglionilor
limfatici, splină, amigdale.
EPIFIZA ( Glanda pineală)
Este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori și intră în
alcătuirea epitalamusului.
Anatomicși funcțional, ea are conexiuni cu epitalamusul, cu
care formează un sistem neurosecretor epitalamo-epifizar.
Ea secretă melatonina, care are acțiune frenatoare asupra
funcției gonadelor și vasotocina cu acțiune antigonadotropă,
mai ales anti LH. Extractele de epifiză au și efecte metabolice.
Epifiza are legături strânse cu retina,stimulii luminoși
producând cu ajutorul nervilor simpatici, reducerea secreției
de melatonină. La întuneric, secreția de melatonină crește și
frânează funcția gonadelor.
EPIFIZA

HIPOFIZA