FIZIOLOGIA SISTEMULUI

ENDOCRIN
 Hormonii
Sunt produi de glandele endocrine, sunt eliberai n snge i
moduleaz activitatea diferitelor structuri i sisteme
Denumirea de hormoni deriv din temenul grecesc hormao care
nseamn a stimula
Hormonii sunt secretai de glandele endocrine i acioneaz asupra
organelor int care prezint receptori, care sunt nite structuri
specializate s transmit celulelor semnalul dat de hormoni.
Receptorii sunt situai la suprafaa celulelor (cei pentru hormonii
peptidici, hormonii hipofizari, PTH) sau la nivelul nucleului ( cei
pentru hormonii care au structur steroidian ( hormonii
suprarenalei, ai gonadelor i ai vitaminei D)
Hipotalamusul endocrin
Hormonii hipofizari
 Hipotalamusul endocrin
Hipotalamusul este o zon integrativ important pentru
funcia endocrin, metabolic, vegetativ i
comportamental
Hipotalamusul integreaz informaia primit de la nivelul
cortexului cerebral i pe cea periferic venit pe cale
nervoas sau sanguin i controleaz apoi prin hormonii
pe care-i secret funcia hipofizei. In interiorul
hipotalamusului exist neuroni care secret
neuromediatori: serotonin, dopamin, adrenalin care
controleaz secreia de hormoni hipotalamici denumii
releasing hormoni hormoni de eliberare sau inhibiting
hormones hormoni de inhibiie
 Hipotalamusul endocrin
Hipofiza este controlat de hipotalamus prin intermediul
unor hormoni care se numesc releasing hormones
hormoni de eliberare i secret hormoni denumii
hormoni tropi care controleaz glandele periferice sau
moduleaz funcia diferitelor esuturi
legtura dintre hipotalamus i hipofiz este:
Vascular : sistemul port hipotalamo-hpofizar
Nervoas : neuronii nucleilor magnocelulari din hipotalamus i
trimit axonii ctre hipofiza posterioar, unde se depoziteaz
hormonii secretai de aceti neuroni
Relaia dintre
hipotalamus i
hipofiza anterioar
Relaia dintre hipotalamus
i hipofiza posterioar
 HIPOTALAMUSUL
SISTEM MONOAMINERGIC este reprezentat
de monoamine care funcioneaz ca modulatori ai
secreiei hormonilor hipotalamici
SISTEM PEPTIDERGIC este reprezentat de hormonii
hipotalamici de eliberare sau de inhibiie a eliberrii tropilor
hipofizari, precum i de doi hormoni care acioneaz direct asupra
glandelor int: vasopresina sau hormonul antidiuretic i oxitocina
care acioneaz asupra contractilitii uterine
 Hormonii hipofizari
Sunt denumii hormoni tropi
Hormonii tropi controleaz funcia diferitelor glande endocrine sau
se adreseaz direct unor structuri a cror morfologie sau funcie o
moduleaz
Pentru fiecare gland endocrin ,cu excepia paratiroidelor i a
pancreasului ,exist un hormon trop hipofizar care o stimuleaz.
La rndul su secreia tropului hipofizar este controlat de un releasing
hormon i un inihibiting hormon hipotalamic
Glandele periferice sub stimularea tropului corespunztor produc
hormonul sau hormonii specifici care actioneaz asupra esuturilor

Axul endocrin este format din: releasing hormonul hipotalamic tropul

hipofizar glanda periferic
Unul dintre mecanismele cele mai importante care funcionaz n
cadrul sistemului endocrin este fenomenul de feed-back prin care
sistemul de comand i control este n permanen informat despre
felul n care funcioneaz glanda periferic informeaz sistemul de
control asupra funcionalitii sale
 HIPOTALAMUS

Releasing hormon

HIPOFIZA

Trop hipofizar

Fenomenul de GLANDA
ENDOCRIN
feed-back INT
 HIPOTALAMUS

GHRH dopamina
TRH CRH LH-RH /somatostatina

HIPOFIZA

TSH ACTH FSH i LH GH Prolactina

 HORMONII HIPOTALAMICI
TRH : tripeptid care elibereaz TSH-ul hipofizar. Este stimulat de
serotonin i de frig i inhibat de hormonii tiroidieni
CRH: peptid cu 41 de amino acizi care elibereaz ACTH, MSH i
beta endorfine
GN-RH (LH-RH) gonadoliberina: stimuleaz secreia de
gonadotropi, FSH ( H. foliculostimulant) i LH (H. luteinizant) se
secret in pulsuri cu amplitudine i frecven diferite la cele dou
sexe
GH-RH: peptid cu 44 amino acizi (hormonul de eliberare a GH-
somatrotrop) elibereaz GH
Somatostatina (14 amino acizi) inhib eliberarea de GH, TSH,
insulin, gastrin
Dopamina: inhib secreia de prolactin
 HORMONII HIPOTALAMICI
ADH: hormonul antidiuretic ( vasopresina) format din 8 amino acizi
are ca aciuni retenia de ap liber la nivelul tubului contort distal
actionind asupra receptorilor specifici V1 i V2 care deschid
canalele de ap aquaporine i permit trecerea apei din urina
hipoosmolar n medulara renal care este hiperosmolar conform
gradientului osmotic.
Aciuni ale ADH:
meninerea osmolaritii plasmatice
Meninerea volumului plasmatic
Meninerea sau creterea presiunii arteriale
Este stimulat de hiperosmolaritatea plasmatic ( perceputa la nivelul
hipotalamusului de osmoreceptori) i de presiunea din atriul drept
cnd aceasta scade
 HORMONII HIPOTALAMICI

Oxictocina: hormon hipotalamic cu 8 amino acizi

Este stimulat de estrogeni
Acioneaz asupra uterului cruia i crete contactilitatea n timpul
naterii i asupra contractilitii canalelor galactofore facilitnd
eliberarea secreiei lactate
 Hormonul de cretere ( GH ) ( STH
GH)
Polipeptid sintetizat de adenohipofiz
GH la copii (60 ng/ml)l
la aduli -25% (<5ng/ml) ritm de eliberare circadian(maxdup primele 2h de
somn) aciune corelat cu activitatea somatomedinelorIGF(insulin like
growth factors) GHsomatomedinaC

Rol n creterea esuturilor i ntreinerea proceselor de reparaieprin

anabolismului icatabolismului
rata diviziunii i dezvoltrii celulare i tisulare
rol puternic asupra creterii oaselor:
a)la nivelul cartilajului de cretere lungimea os
1.formare de cartilaj nou
2.transformarea cartilajului n os
3.lungimea osului.

-aciune direct pe celula int (toate celulele), efect 1hzile

-metabolizare hepatic, T1/2=20-30 min
b) stimuleazosteoblastele: depunere de substan osoasn grosime (n
special la oasele late).
 Hormonul de cretere ( GH ) ( STH GH)
Roluri metabolicea)Metabolismul proteic
sinteza proteic
Crete anabolismul
Scade catabolismul proteic
Crete rata transportului intracelular de amino acizi
n snge: Pr, AA, Ureea

Metabolismul glucidic
glicemia prin
insulinemia
nivelului GHn timp
induce insulinorezisten(reduce efectele insulinei)
efect diabetogen, DZ tip II
 PROLACTINA

Polipeptid secretat de hipofiza

Este inhibat tonic de hipotalamus: ntreruperea relatiilor vasculare ntre
hipotalamus i hipofiz crete nivleul prolactinei
Prolactina crete sub aciunea estrogenilor n cursul sarcinii
n afara sarcinii rolul sau este minor

Efectele prolactinei:
stimularea secreiei lactate a glandei mamare cu condiia ca aceasta s fie
pregtir de estrogeni, progesteron, insulin, hormon de cretere
Inhibiia secreiei de FSH i LH atunci cnd este n exces
 TSH hormonul tirotrop

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal

i beta care deine aciune hormonal
Stimuleaz dezvoltarea morfologic a glandei tiroide
Stimuleaz toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni: captarea
iodului, sinteza tiroglobulinei, formarea horminilor tiroidieni i
aliberarea acestora

Este stimulat de TRH-ul hipofizar

Este inhibat de T3
 FSH hormonul foliculostimulant

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal

i beta care deine aciune hormonal
La femeie.
Stimuleaz secreie de estrogeni la nivelul tecii granuloase a
foliculului ovarian. Este stimulat de GN-RH . Este inhibat de estrogeni
i progesteron i inhibin.
Crete n faza folicular a ciclului ovarian i apoi mai puin n faza
luteal

La brbat
Stimuleaz spermatogenza n condiiile existenei unui nivel optim de
testosteron. Are secreie pulsatil dar fr oscilaiile importante de
concentraie care se remarc la femeie
Este stimulat de GN-RH i inhibat de tstosteron
 LH hormonul luteinizant

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal

i beta care deine aciune hormonal
La femeie:
crete in perioada preovulatorie ziua a 14-a a ciclului menstrual i
stimuleaz ovulaia
Este stimulat de Gn-RH care la femeie are 2 tipuri de secreie: una
continu, de fond i una ciclic cu creterea important a GN-RH
urmat de creterea LH la ovulaie
Pentru LH exist un feed-back pozitiv prin care creeterea preovulatorie
de estrogeni declaneaz vrful medio-ciclic de LH i un feed-back
negativ prin care concentratia continuu crescut de estrogeni asociat
cu progesteron inhib secreie de LH
 TIROIDA

Anatomia glandei tiroide

Apectul microscopic al foliculilor
tiroidieni
Hormonii tiroidieni n organism
 BIOSINTEZA HORMONILOR TIROIDIENI

Tiroida este stimulat de TSH pentru a produce 2 hormoni activi, Tiroxina (T4)
and triiodotronina (T3) n prezena iodului. Exist 6 etape n producia de
hormoni tiroidieni:
1. Iodul circulant este transportat activ din sngele capilar n tirocite ci
ajutorul a doi transportori specifici: NIS and Pendrina.
2. Iodul ca ion negativ este superoxidat de ctre enzima tirozin-peroxidaza
(TPO) i este cuplat cu rezidurile de tirozin care se gsesc nglobate n
molecula de tiroglobulin. Se ajunge astfel la compuii MIT (monoiod
tirozin) i DIT (diiodtirozin)
3. TPO catalizeaz apoi cuplarea moleculelor de MIT i DIT pentru a forma
tironinele: tetraiotironina tiroxina (T4) , triiodtironina (T3) T4 i T3 rmn
pe tiroglobuin pn n momentul n care este necesar eliberarea lor.
Tiroglobulina este atunci adus prin pinocitoz la superafaa marginii n
perie a celulelor tirodiene sub forma unor mici picturi.
4. Proteoliza tiroglobulinei are loc cu ajutorul unor proteaze/ peptidaze
situate la nivelul lizizomilor i hormonii tiroidieni sunt eliberai n capilare.
Formele necuplate de MIT i DIT sunt deiodinate i aminoacizii rezultai
servesc pentru resinteza tiroglobulinei, iar iodul intr ntr-o rezerv care
este imediat accesibil unei noi sinteze
Metabolismul iodului n celulele tiroidiene
TSH semnaleaz via TSH receptor i controleaz expresia NIS la nivelul membranei bazale a tirocitelor.
Nis trasnport iodul din snge n tirocite. Trasportul iodului pn la polul apical al tirocitelor, acolo unde
are loc practic iodarea este controlat probabil de pendrin i AIT. Iodul este superoxidat i apoi organificat
(cuplat cu tirozina) de ctre peroxidaza folicular i o enzim oxidant DUOX care produce H2O2.
tiroglobulina conine MIT, DIT, T3, i T4 sub forma de stoc, care este eliberat la necesitate. Toate
procesele implicate n formarea hormonilor tiroidieni sunt controlate de TSH i unele de ctre iod (ex.
Excesul de iod poate bloca eliberarea de hormoni tiroidieni)
 Reglarea prin feed-back n cadrul axului
Hipotalamus
Hipofiz- Tiroid
TRH
Thyrotropin releasing hormone hipotalamus i stimuleaz
eliberarea de TSH de la nivelul hipofizei. TRH este un
pripeptid care impreun cu dopamina i somatostatina
controleaz secreia i eliberarea de TSH dependent de
doz.
Disfuncia TRH poate produce reducerea sintezei de TSH
i hipotiroidismul denumit teriar.

Hormonii tiroidieni controleaz negativ mai ales sinteza i

secreia de TSH printr-un feed-back clasic i ntr-o mai
mic msur influeneaz nivelul de TRH.
ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENI
 METABOLISMUL HORMONILOR TIRODIENI

Step up Step down

DEIODINAZA TIP 1 DEIODINAZA TIP 3
I 2
T4
R R

T3 rT3
R

3,3-T2
R=
ACIUNI SPECIFICE ALE HORMONILOR
TIROIDIENI: METABOLICE
Regrarea metabolismului bazal (BMR).
Creterea consumului de oxigen n
majoritatea celulelor organismului.
Aciuni permisive: creterea sensibilitii
tisulare la catecolamine cu creterea:
lipolizei, glicogenolizei, i gluconeogenezei.
 HORMONII TIROIDIENI MECANISM DE
ACTIUNE
Difuziune prin membrana celular datorit lipofiliei sau
transport activ? (la om s-au descris transportori)
Deiodinarea T4 la T3
T3 se leag de receptorul specific nuclear
Activarea receptorului nuclear crete sinteza de ARN i
sinteza de proteine prin care fiecare celul este
programat s rspund la aceti hormoni.
Cresc Na/K aATP i turn-overul ATP
Creterea consumlui de oxigen la nivelul mitocondriilor
Efecte calorigetice
 ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENI

Creterea ratei metabolismului bazal

Creterea produciei de cldur prin stimularea numrului i
activitii pompelor Na/K ATP-az
Stimularea sintezei de proteine
Stimularea creterii oaselor lungi de manier sinergic cu GH
Stimularea maturrii neuronale
Creterea numrului receptorilor de catecolamine
HT sunt eseniali pentru dezvoltarea i diferenierea tuturor celulelor
organismului
Cretrereacatabolismului lipidic / lipoliz
Creterea captrii intestinale, a glicogenolizei i neoglucogenezei
dar i a catabolismului glucozei pentru consumul energetic

Cretere, dezvoltare, reglarea temperaturii corpului, reglarea

metabolismului energetic
SUPRARENALA
HISTOLOGIE

ZONA
GLOMERULATA
ZONA FASCICULATA
ZONA RETICULATA
Steroidogeneza
BIOSINTEZA DE
STEROIZI IN
SUPRARENALA
 CIRCULATIA PLASMATICA A STEROIZILOR SUPRARENALI

Steroid Rata de Proteina de legare % Concentratie

productie fractiune plasmatica
libera ng/ml
Cortizol 8-25 mg/24 ore Corticosteroid-binding 20-140 (F)
Globulin (CBG) 3-10 % 40-180 (B)
Transcortina 90 %
Si albumina
Aldosteron 0.15 mg/24 ore Transcortina: 40 % 0,15 - 0,17
DOC 0,6 mg /14 ore 20 % aldo si 60 % DOC aldo 0,15 0,17
Albumina: 24 %
40 %ald si 36 %DOC DOC
DHEA 0,7 mg /14 ore (F) SHBG 5,34 1,57
DHEA-S 6-8 mg /24 ore TeBG 1130 (F), 1260 (B)
Testosteron 0,23 mg/24 ore (F) Sex hormone 0,48 0,14 (F)
binding globulin 5,59 1,51 (B)
Progesteron Transcortina 11,8 7 (F)
Estradiol SHBG 0,18 0,1 (B)
(conversie)
 RECEPTORUL DE STEROIZI

1 2
NH2 COOH

Domeniu de transactivare regleaza activitatea de transcriptie a ADN

Domeniu de leagre la ADN faciliteaza localizarea nucleara, dimerizarea

receptorului si activarea transcriptiei

Domeniu de leagre a steroidului care are si actiuni de localizare nucleara,

dimerizare
Zona din domeniul de legare a ligandului care interactioneaza cu proteinele
chaperone de tipul heat shock proteine si contine deasemeni potential de
stimulare a fenomenului de transactivare
Functionarea receptorilor de steroizi
 GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel Actiuni si implicatii

metabolic controlat

Metaboismul hepatic al Cresterea neoglucogenezei si a raspunsului hepatic la alti stimulatori

glucozei ai neoglucogenezei:catecolamine, glucagon)
Crestera aportului de substrat pentru neoclugogeneza prin
catabolismul proteinelor si eliberare de AGL
Metabolismul periferic al Reducerea captarii glucozei de catre tesuturi cu rezistenta
glucidelor secunadara la insulina
Metabolismul lipidelor Cresterea lipolizei si eliberarii de acizi grasi liberi
Efect lipogenetic direct prin stimularea apetitului si hiperinsulinism
Cresterea depozitelor adipoase in anumite zone ale corpului (fata,
torace, abdomen, zona interscapulara
Metabolismul Cresterea catabolismului proteinelor
proteinelor Inhibitia captarii aminoacizilor de catre tesuturi
 GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel Actiuni si implicatii

metabolic controlat
Tesutul conjunctiv Inhibitia actiunii fibroblastilor, pierderea de colagen: excesul de
glucocorticoizi reduce procesul de vindecare, determina
subiterea tegumentelor si eventual formare de vergeturi

Metabolismul calciului Inhiba absortia intestinala de calciu, cresc nivelul de vitamina D

si fosfor ceea ce antreneaza eliberera de PTH

Osul Inhibitia producerii de colagen, stimularea activitatii

osteoclastelor si potentarea actiunii PTH, ceea ce explica
osteoporoza secundara excesului de glucocorticoizi
 GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel Actiuni si implicatii

metabolic controlat

Crestere In concentratii fiziologice stimuleaza cresterea

In exces glucocorticoizii determina efecte catabolice, reduce GH,
somatomedinele si inhiba cresterea.
Tratamentele cu doze mari de glucocorticoizi in copilarie pot
compormite definitiv prognosticul de crestere

Eritropoeza stimulare

Leucopoeza Stimularea eliberarii PNN din maduva osoasa

Reducerea lomfocitelor, monocitelor circulante, reducerea migratiei
macrofagelor si a proceselor inflamatorii
Efecte antiinflmatorii si crestrea susceptibilitatii la infectii in
hipercortizolism

Sistemul imunitar Inhibitia tuturor factorilor implicati in raspunsul imun: migratia

macrofagelor, eliberarea prostaglandinelor, procesarea si
prezentarea antigenului, productia de anticorpi, eliberarea de
interleukine1,2, interferon gamma,CSF, TNF, inhibitia eliberarii de
histamina, serotonina si bradikinine, activatorul plasminogenului
 GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI
Tesut sau nivel
metabolic controlat Actiuni si implicatii

Sistemul cardio-
vascular Pot determina hipertensiune

Aparatul excretor Cresterea fluxului plasmatic renal si a filtratului glomerular

Antagonsim functional fata de ADH

Sistemul nervos si Deficienta de glucocorticozi determina astenie psihica si depresie

comportament Excesul de glucocorticoizi determina initial euforie

Glande endocrine Asigura controlul prin feed-back a sistemului CRH/ACTH

Tiroida: inhiba raspunsul TSH la TRH si conversia T4 in T3
Gonade: inhiba raspunsul LH si FH la LH-Rh
Reduc GH
Medulosuprareala: stimuleaza productia de NE si E activind
tirozin-hidroxilaza

Alte actiuni Cresterea secretiei gastrice acide cu aparitia ulcerului peptic la

doze mari
Cresterea presiunii intraoculare
 CONTROLUL SECRETIEI DE
GLUCOCORTICOIZI
CRH 41 AA si provine din clivarea pre-pro CRH cu 192 AA
neuronii secretori de CRH sunt situati in regiunea parvocelulara a
nucleului paraventricular si se proiecteaza in zona eminentei
mediane
zone centrale in care s-a identificat CRH: talamus, cortex, cerebel,
maduva unde functioneaza ca neurotransmitator
Alte zone: stomac, pancreas, placenta, CSR, MSR cu functii
neelucidate
CRH moduleaza la nivel cerebral rspunsul la stress: eliberarea de
NE,E, glucagon
CRH inhiba GH, Gn, secretia gastrica acida, si alimentarea.
CRH are efect excitator asupra SNC

ADH stimuleaza secretie de ACTH la stress

 CONTROLUL SECRETIEI DE GLUCOCORTICOIZI-
RECEPTORUL DE ACTH si MSH

Receptor Ligand Distributie in Observatii

tesuturi
MC1- R MSH/ACTH > MSH Melanocite+++ Stimuleaza acumularea
de melanina

ACTH - R ACTH (18p11.2) Suprarenala +++

MC3 - R MSH> MSH/ Placenta si

MSH/ACTH hipotalamus+++
MC4 - R MSH/ACTH/ MSH/ MSH Hipocamp/hipotala Inhiba senzatia de foame-
mus/talamus mutatia genei MC4-R
determina obezitatea cea
mai freceventa de cauza
genetica

MC% - R MSH > MSH/ACTH> Muschi scheletic,

MSH plamini, splina,
creier
 ACTH CARACTERISTICI ALE SECRETIEI DETERMINATE
DE CRH

Neuronii secretori de CRH au o activitate ritmica intrinseca

ritmul nictemeral: lumina /intuneric se stabileste intre 3-8 ani functie
expunerea la lumina si implica secretii de CRH-ACTH-Cortizol
initial intre 3-4 dimineata cu maxim intre 6-8 dimineata
- Ritmul nictemeral poate fi modficat de stress mai ales intens
- stressul prelungit altereaza ritmul
- depresia endogena anuleaza ritmul, cu nivel oermanent crescut
de CRH-ACTH
- ciprohepatadina inhiba ritmul CRH-ACTH
ritmul generat de alimentatie este important la animale: CRH-ACTH
Cortizolul cresc ininate de mese
secretia de stress
feeb back negativ exercitat de cortizol asupra CRH-ACTH initial
asupra eliberarii si dupa un timp asupra sintezei POMC. Se
manifesta in cadrul tratamentului prelungit cu glucocorticoizi
Secreia se stress
a
glucocorticoizilor
 ROLUL SI CONTROLUL ANDROGENILOR
SUPRARENALI

ACTH stimuleaza in mod normal biosinteza

de androgeni suprarenali
ADRENARHA: cresterea DHEA-S la virsta de
8 ani anticipeaza pubertatea si este
independenta de gonadotropi, ACTH sau
AVP
AASH CASH hormon hipofizar specific
secretat inainte de declansarea pubertatii
Maturarea anumitor sisteme enzimatice
implicate in biosinteza de androgeni
 ROLUL SI CONTROLUL
MINERALOCORTICOIZILOR
ALDOSTERONUL
creste permeabilitatea celulara pentru Na prin cresterea numarului de canale apicale de Na
si a conducatantei acestora
stimuleaza generarea de ATP la nivel mitocondrial funizind energie pentru pompa Na+ /
K+ ATP-aza
stimuleaza activitatea pompei Na+/ K+
stimuleaza independet de schimbul na/K excretia de K actionind asupra unei pompe
independente de K sau asupra permeabilitatii membranei luminale pentru K+
stimuleaza eliminarea ionului de H+
sedii de actiune:
rinichi: efectul depinde de cantitatea de Na+ filtrata si in hiperaldosteronismul primar
intervine fenomenul de scapare care nu se manifesta in hiperaldo secundar
- efectul de eliminare a K depinde de cantitatea de Na filtrata nu are fenomen de
scapare
- aldosteronul creste eliminarea de Ca
- aldosternul nu actioneaza direct asupra reninei ci creste fluidul extracelular si
fluxul plasmatic renal inhibind renina
- alte sedii: glandele salivare, intestinul subtire, colonul, glandele sudoripare
 ROLUL SI CONTROLUL
MINERALOCORTICOIZILOR

RENINA: enzima proteolitica produsa de aparatul juxtaglomerular clivata din

prorenina cu 380 AA in renina cu 340 AA
se mai produce in zona glomerulosa actionind paracrin pentru stimularea
expresiei genelor care codifica P450 11AS si P450 11
Factori care cresc sinteza de renina: depletia Na, hipotensiunea, ortostatismul,
vasodilatatoarele, kalicreina, opiaceele, stimularea
Renina scindeaza angiotensiogenul (substratul reninei) preteina glicozilata
eliberind angiotensina 1 cu 10 AA

Enzima de conversie se gaseste in plamini si vase si converteste angiotesnina

1 in
Angiotesina 2 cu 8 AA stimuleaza steroidogeneza in zona glomerulosa prin IP3
Ionul de K+ stimuleaza direct sinteza de aldosteron prin depolarizarea
membranelor celulare si facilitarea intrarii Ca in celule si inhiba renina
Inhibitorii enzimei de conversie sunt analogi ai substratului enzimei de
conversie angiotensina 1
 FIZIOLOGIA TESTICULULUI

Testiculul
repere
anatomice
TESTICULUL HISTOLOGIE
TESTICULUL principalele structuri funcioanle
Spermatogeneza
Mecanismul de aciune al testosteronului
 EFECTELE ANDROGENILOR - prenatal

TESURI TINTA ANDROGENI ACTIUNE REZULTATE

IMPLICATI

CANALELE T stimulare Dezvoltarea OGI, epididim, canale deferente

WOLF

SINUS URO- DHT stimulare Dezvoltarea tuberculului genital, a glandului,

GENITAL fuziunea plicilor uretrale si genitale cu
formarea scrotului, dezvoltarea prostatei

HIPOTALAMUS T stimulare Dezvoltarea sexului neuro-hormonal

FETAL aromatizat masculin cu secretie continua de LH-RH
in Estradiol ( lunile IV-VI)
SISTEM T, DHT, E2 stimulare Sexualizarea neuro-comportamentala cu
NERVOS creerea unui promordiu de sex masculin care
CENTRAL va fi dezvoltat educational si stimulat prin
androgeni la pubertate si in viata adulta
 EFECTELE ANDROGENILOR neonatal,
pubertar
TESURI TINTA ANDROGENI ACTIUNE REZULTATE
IMPLICATI

NEONATAL T, DHT stimulare Pragatirea tractului genital pentru

stimularea ulterioara de la pubertate si la
virsta adulta
PUBERTATE T, DHT stimulare Stimulare pentru realizarea morfologiei de la
ORGANE adult
GENITALE
INTERNE
ORGANE T, DHT stimulare Stimulare pentru realizarea morfologiei de la
GENITALE adult
EXTERNE
FOLICULI PILO- DHT stimulare Dezvoltarea pilozitatii androgen dependente
SEBACEI si stabilirea ariei caracteristice de distributie
Laringe Dezvoltarea laringelui cu voce caracteristica
Schelet Dezvoltarea scheletului dupa model
Sistem masculin
muscular Dezvoltarea musculaturii dupa model
masculin
 EFECTELE ANDROGENILOR metabolice

TESURI TINTA ANDROGENI ACTIUNE REZULTATE

IMPLICATI

Metabolism T stimulare Anabolism proteic si deprimarea

proteic catabolismului

Metabolismul T stimulare Cresterea nivelului LDL, scaderea HDL

lipoproteinelor

Hematopoeza T stimulare Stimularea hematopoezei

Controlul T/E stimulare Controlul negativ al LH-RH, LH, +/- FSH

secretiei de DHT Stimularea dorintei sexuale si a troficitatii
gonadotropi corpilor cavernosi
Comportament
sexual
OVARUL
OVARUL
OVULATIA
 ACTIUNILE ESTROGENILOR

TESUTURI TINTA ACTIUNI

MIOMETRU SI Proliferarea miometrului si dezvoltarea receptorilor pentru

ENDOMETRU progesteron si ocitocina
Stimularea dezvoltarii stratului functional al endometrului,
a vaselor, glandelor si stromei
COLUL UTERIN Stimularea productiei de apa si mucopolizaharide la
nivelul glandelor colului uterin cu formarea unui mucus
filant care permite ascensiunea spermatozoizilor in
perioada ovulatiei
VAGIN Stimularea proliferarii mucoasei vaginale si a acumularii
de glicogen care permite acidifierea pH-ului vaginal cu
efect de segregare a apermaotzozilor mai puitn viabili si
rol antibacterian
GLANDA MAMARA Proliferarea ductelor si stromei glandulare, dezvoltarea
receptorilor pentru progesteron
 ACTIUNILE ESTROGENILOR

Hipotalamus Crestera exponentiala a E2 preovulator determina stimularea

secretiei de LH-RH medioclice care declanseaza ovulatie
Reducerea temperaturii bazale prin actiune centrala
Hipofiza Acumularea de LH in celulele gonadotrope din hipofiza si inhibitia
FSH
OS Stimularea cresterii si a maturarii osoase si dezvoltarea
morfotipului feminin la pubertate. Stimularea acumularii de masa
osoasa, prevenirea osteoporozei
Metabolismul Cresterea sintezei de proteine, in particular a proteinelor
proteic transportoare pentru diferiti hormoni si a factorilor de coagulare,
stimularea sintezei de IGF-1
Metabolismul Estrogenii naturali pot creste toleranta la glucide, cei sintetici-
glucidic ethinilestradiolul o scad
Metabolismul Estrogenii naturali cresc semnificativ HDL-col si trigliceridele
lipidic Realizeaza dispunerea adipozitatii dupa modelul feminin pe
abdomenul inferior, coapse si solduri
 ACTIUNILE ESTROGENILOR

TESUTURI TINTA ACTIUNI

MIOMETRU SI Inhibitia contractilitatii endometrului

ENDOMETRU Stimularea transformarii secretorii a stratului functional
al endometrului, prin dezvoltarea in continuare a vaselor,
glandelor si stromei, pregatind endomterul pentru nidatie
si hranirea zogotului in faza histiotrofa
COLUL UTERIN Inhibitia productiei de apa si stimularea celei de
mucopolizaharide la nivelul glandelor colului uterin cu
formarea unui mucus dens care impiedica penetratia
spermatozoizilor la un interval mai mare de la ovulatie
VAGIN Stimularea descuamarii mucoasei vaginale

GLANDA MAMARA Proliferarea acinilor mamari. Impreuna cu estrogenii,

prolactina, insulina, cortizolul pregateste glanda mamara
pentru lactatie
 ACTIUNILE PROGESTERONULUI

Hipotalamus Cresterea temperaturii bazale prin actiune centrala

Hipofiza Inhibitia productiei de LH si FSH

OS Actiunea trofica asupra osului este probabila dar nu demonstrata

Metabolismul Fara efecte probate

proteic

Metabolismul Scade toleranta la glucide

glucidic
Metabolismul Creste apetitul si faciliteaza depunerea de lipede de rezerva
lipidic
CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE
 CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

Receptorii de
FSH si LH sunt
cuplati cu
proteina G
 CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

HORMON LOCUS GENETIC BOLI LEGATE DE DEFECTUL

GENETIC

SUBUNIT 6Q21.1-Q23 Deficitul de hormoni

glicoroteici

hCG 19q13.31 Infertilitate

FSH 11p13 Deficit isolat de FSH

LH 19q13.32 Deficit isolat de LH

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

LH se leag de receptorul
specific de la nivelul tecii
interne i stimuleaz secreia
de testosteron
FSH se leag de receptorul
specific de pe celulele tecii
granuloase i stimuleaz
enzima denumita aromataz
care transform testosteronul
n estradiol
Principiul 2 hormoni tropi 2
celule
CICLUL OVARIAN
CICLUL OVARIAN
 CICLUL OVARIAN
1. Ciclul ovarian are o durata medie de 28 de zile i este centrat de ovulaie
care survine n ziua a 14-a
2. n prima parte a ciclului ovarian FSH-ul stimuleaz secreia de estrogeni
care crete progresiv atingnd un maxim de 200 pg/ml in ziua a 13-a
3. Creterea estrogenilor determin prin feed-back pozitiv descrcarea de
GN-RH de la nivelul hipoalamusului care la rndul su determin o
descrcare masiv de LH acumulat pn atunci n hipofiz
4. Creterea brusc de LH determin ovulaia, iar tecile intern i
granuloas se plicatureaz i se transform n corpul galben care
secret progesteron i estrogeni. Estrogenii i progesteronul determin
inhibiia prin feed-back negativ a secreiei de LH i FSH
5. Corpul galben are o durata de via genetic limitat de 14 zile dup care
se atrofiaz, nu mai produce hormoni i se transform n corpus albicans.
6. Dac se produce fecundaia zigotul produce un hormon cu structur
similar cu cea a LH, care menine viaa corpului galben, secreia de
estrogeni i progesteron, hormoni care sunt necesari meninerii sarcinii.
 CICLUL ENDOMETRULUI
1. In prima parte a ciclului endometrul crete n grosime sub
aciunea estrogenilor i i dezvolt sistemul vascular i glandele
endometriale
2. Dup ovulaie endometrul continu s se dezvolte, mai ales
componenta glandular, glandele coninnd substane nutritive
pentru produsul de concepie
3. Dac se produce fecundaia, zigotul se va hrni cu substanele
nutritive din glnadele endometriale pn cnd se va dezvolta
placenta
4. Dac nu se produce fecundaia corpul galben nu mai produce
estrogeni i progesteron, iar endometrul, care depinde de aceti
hormoni, se distruge i se elimin sub forma menstruaiei.
5. La menstruaie hormonii estrogeni i progesteronul sunt foarte
sczui nu exist feed-back negativ asupra sistemului hipotalamo-
hipofizar i ciclul se reia prin creterea FSH i a estrogenilor
pentru a permite o nou ovulaie