Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GENITAL MASCULIN
-testicul-vol.15-25ml
-localizati in scrot
-200 m tubi seminiferi
(celule Sertoli si cel
germinale)
-tesut conjunctiv: vase
sanguine, limfatice si
celule Leydig
ANATOMIA TESTICULULUI
Compartimentul endocrin:
– celulele Leydig sau celulele interstiţiale ce
secretă hormonii sexuali masculini – androgenii
Compartimentul germinal:
– tubii seminiferi cu celulele germinale şi
producerea a circa 30 milioane de
spermatozoizi pe zi de-a lungul vieţii
reproductive a bărbatului
– celulele Sertoli: inhibina A/B și AMH
Spermatogeneza reprezintă ansamblul fenomenelor ce se
derulează în cursul dezvoltării liniei germinale de la
spermatogonie la spermatozoidul matur
5 alpha reductaza
DHT
Perioada şi Hormonii Acţiuni
nivelul de acţiune implicaţi
Prenatal
Canalele lui Wolf, Dezvoltarea organelor genitale interne si
sinusul urogenital T, DHT externe
Sexualizarea neuro-comportamentală prenatală
SNC T, E
Pubertar şi
postpubertar
OGI, OGE T,DHT Dezvoltarea completă a OGI/OGE
Testiculul exocrin T Iniţierea şi menţinerea spermatogenezei,
împreună cu FSH-ul hipofizar
Foliculul DHT Stimularea creşterii pilozităţii androgen-
pilo-sebaceu dependente
Laringe DHT Creşterea laringelui, îngroşarea corzilor vocale
Schelet T Accelerarea ritmului de creştere în înălţime la
pubertate de la 5 la 8 cm/an, dezvoltarea
scheletului centurii scapulare şi a morfotipului
masculin în cadrul dimorfismului sexual..
Sistemul muscular T Dezvoltarea muşchilor pectorali şi ai umărului
Metabolismul T Stimularea sintezei de proteice şi inhibarea
proteic catabolismului.
Metabolism T Creşterea LDL, scăderea HDL, cu efect
lipoproteic aterogen
Sistemul T Stimularea producţiei de eritropoetină
hematopoetic
Comportament T, E, DHT Stimularea dorinţei sexuale şi a potenţei
Comportamentului agresiv, capacităţii de
iniţiativă, concentrare, orientare spaţială,
abilităţilor matematice
u Examinarea fizică
scheletul şi musculatura
Ø raportul între segmentul superior şi cel
inferior al corpului >1
Ø raport între anvergura braţelor şi înălţime =
0,96
Ø musculatura pectorală şi a umerilor bine
dezvoltată
pilozitatea sexual-dependentă:
Ø distribuţie caracteristică: barbă, mustăţi,
pretragian, pe toracele anterior şi urcă în
romb de la pubis spre ombilic
Ø este evidentă recesiunea pilozităţii capilare
în zona frontală
Analiza macroscopică:
– Volum > 1,5 ml
volum < 1,5 ml = parvispermie
(pierdere ejaculat/ejaculare
retrogradă/obstrucție)
– Aspect: alb-gălbui
– pH > 7,2
! La febră/stress/medicamente
Analiza spermei
Examinarea morfologica a spermei
(concentratie, mobilitate, morfologie -
spermocitograma) se face dupa lichefiere in cel mult
doua ore dupa ejaculare
Analiza biochimica apreciaza indirect functia
epididimului (alfa-glucozidaza), prostatei (Zn, acid
citric, fosfataza acida) si a veziculelor seminale
(fructoza)
-determinarea anicorpilor antispermatici (MAR test)
permite diagnosticul infertilitatii de cauza imuna
Analiza asistata de computer permite
aprecierea rapida a parametrilor morfologici si
biochimici ai spermei
Potentialul fertilizant al spermei poate fi apreciat
prin teste functionale
WHO 2010
Parameter Lower
Reference Limit
Semen volume (ml) 1.5
Sperm concentration (106/ml) 15
Total sperm number 39
(106/ejaculate)
Progressive motility (PR, %) 32
Total motility (PR +NP, %) 40
Vitality (live sperms, %) 58
Sperm morphology (NF, %) 4
pH* >/=7.2
Leucocyte* (106/ml) <1
*Parameters agreed on consensus
MAR/Immunobead test* (%) <50
ASPECTE PATOLOGICE ALE SPERMOGRAMEI
Etiologie si patogenie
• Genotipul anormal XXY (XXXY, XXY/XY) determina fibroza si
hialinizarea tubilor seminiferi cu azoospermie
• Celulele Leydig sunt numeric normale sau hiperplastice, dar rata
productiei de androgeni este deficitara; ca rezultat, FSH si LH
Aspectul clinic
u pubertatea este tardiva
incompleta
u habitus eunucoid sau ginoid
u masa musculara este redusa,
forta musculara este constant
redusa
u pilozitatea faciala este absenta
sau redusa, pilozitatea de pe
torace este absenta, iar cea
pubiana este subdezvoltata
u ginecomastie
u disociatia peno-orhitica (penisul
este normal dezvoltat, iar
testiculii sunt mici (sub 2 cm
diametru si un volum maxim de 4
ml), duri si relativ insensibili
u infertilitatea este constanta,
libidoul este deficitar,
u deficit intelectual usor cu
performante scolare reduse,
comportamentul antisocial
Datele de laborator:
u hormonal : FSH ÝÝ, LH Ý/N, T la limita inferioară a
normalului, estradiol Ý şi SeHBG Ý
u azoospermie
u citogenetic : cromatina sexuală prezentă, cariotip
47XXY sau variante
Complicaţii, afecţiuni frecvent
asociate:
u obezitate, intoleranţă la glucoză,
DZ
u tiroidită autoimună
u boli pulmonare cronice\limfom H,
germinom mediastinal
u varice şi fenomene tromboembolice
u osteoporoză, carii precoce
u cancer mamar la cei cu
ginecomastie
Medicamentos:
u Vizeaza dezvoltarea completa a caracterelor sexuale
secundare la pubertate si mentinerea acestora prin
substitutie androgenica:
– preparate per os (Undestor 80-160 mg/zi)
– transcutanate (Androgel/Testim 50 mg/zi )
– injectii IM (Undecanoat Testosteron 1000mg/3 luni)
Patogenie
Defect de gena Kal (Xp 22.3), care codifică o
proteină de adeziune neuronală (migrarea neuronilor Gn-RH de la
niv epiteliului olfactiv la nivelul hipotalamusului)
Tratamentul urmareste:
– dezvoltarea caracterelor sexuale secundare si a
comportamentului sexual prin administrare de androgeni in
doze progresiv crescute
– inducerea spermatogenezei:
Ø administrarea de Gn-RH pulsatil
Ø administrarea unor secvente de gonadotrofine: gonadotrofina
corionica - hCG (corespunzand la LH) si gonadotrofina
menopauzala -hMG (corespunzénd la FSH), sau FSH purificat sau
FSH recombinant sintetic
Prognosticul, inclusiv cel al fertilitatii, este excelent, in
particular pentru cazurile la care diagnosticul este stabilit la
pubertate si terapia se initiaza in aceeasi perioada
PUBERTATEA
Stare de tranzitie de la stadiul nereproductiv la cel
reproductiv (maturizare sexuala si achizitionarea
fertilitatii)
Ø puseu de crestere pubertara
Ø dezvoltarea completa a
gonadelor, OGE/Int. cu
posibilatea fertilitatii
Ø modificari ale scheletului,
tesutului cutanat
Ø dezvoltarea tesutului muscular si
adipos
Ø modificari psihologice si
comportamentale
In timpul pubertatii crestem in multe directii
DEBUT PUBERTAR
> 8 ANI LA FETE
> 9 ANI LA BAIETI
ü Mecanisme inhibitorii
CAUZE:
Ø Idiopatica
Ø Tumori: hamartoamele hipotalamice, glioame optice,
astrocitoame, ependioame, germinoame (! La asocierea cu
deficit de GH)
Ø Traumatisme, inflamatii, leziuni postiradiere
Ø Tratament tardiv in sdr. adreno-genital
Ø Hipotiroidia congenitala netratata
Pseudopubertate precoce izosexuala
– la fete
Ø Sdr Mc Cune Albright
Ø Iatrogena
Fetita cu sdr. McCune Albright
.
Pseudopubertate precoce izosexuala
– la baieti
Ø Testotoxicoza familiala (maturea precoce a celulelor Leydig si
germinale gonadotrofin independenta)
• mutatie activanta a genei pt R-LH (activitate crescuta a subunitatii
alpha a proteinei Gs)
u Iatrogena
Ø Feminizare la baieti
u T. testiculare sau adrenale secretante de estrogeni
u Iatrogena
Variante ale dezvoltarii pubertare precoce
Telarha precoce izolata
la fetite < 2 ani/> 6 ani
fara alte semne de debut pubertar, fara hiperpigmentarea
areolei sau marirea mamelonului
autolimitanta cu disparitie spontana / stationar pina la
pubertate
Adrenarha izolata
de obicei in jurul virstei de 6 ani (fetite > baieti)
la nivel pubian, axilar, aparitia mirosului specific de tip adult
predispusi copii cu SGA
Dg dif cu pubarha precoce din sdr adreno-genital cu relevare
tardiva
Examen clinic
ØTalie, greutate, velocitate creştere
>6 cm/an semn de salt pubertar
Inainte de initierea
tratamentului
Clinic:
– Involuția caracterelor sexuale secundare
u progresia dezv mamare = răspuns inadecvat
– Scăderea vitezei de creștere staturală
la 4-5 luni de tratament
Hormonal
•Gonadotropii, estradiolul, testosteronul trebuie să se regăsească la
valori prepubertare