*trebuie să fie luată de către persoana care are dreptul legal
să ia decizia; *trebuie să fie conformă cu legislaţia în vigoare; *trebuie să fie fundamentată, neechivocă și coordonată cu decizii anterioare sau ulterioare, referitoare la aceeaşi problemă sau obiectiv; *trebuie să fie bine motivată sau justificată; *trebuie să fie luată la momentul oportun pentru rezolvarea optimă a problemei; *trebuie să fie necontradictorie, clar formulată; *trebuie să conducă la creşterea eficienţei. CONDIȚII
a) Existența unor informații ample și sigure pt a atenua riscul și
starea de incertitudine a decidentului, b) Mulțimea variantelor decizionale din care se operează alegerea să fie formată din cel puțin 2 elemente, c) Existența unei finalități definite (unul sau mai multe obiective de realizat), d) Aplicarea variantei decizionale alese să influențeze acțiunile și/sau comportamentul a cel puțin unei alte persoane decât decidentul. În practică, decizia apare ca o soluție aleasă de manager, din mai multe variante posibile, pe baza unor informații semnificative, în scopul planificării, organizării, coordonării, motivării și controlării activităților conduse. Elementele constitutive ale deciziei
1. Decidentul - un manager sau grup de persoane care urmează să
aleagă varianta decizională, calea de acțiune cea mai avantajoasă din mai multe variante posibile.
2. Variantele decizionale - există o mulțime de variante
decizionale, alegerea variantei optime se face în funcție de așteptările decidentului cu privire la rezultatele potențiale ce s-ar obține (achiziționarea de noi echipamente, aparatură de specialitate, folosirea unor noi canale de distribuție, îmbunătățirea selecției și promovării personalului, îmbunătățirea condițiilor de muncă etc.). Elementele constitutive ale deciziei
3. Criterii decizionale - punctele de vedere ale decidentului cu privire
la aspecte ale realității economice, care conduc la situația dată (prețul, calitatea, costurile de producție, termenul de recuperare a investițiilor, profitul, rentabilitatea etc.).
4. Mediul ambiant - ansambul factorilor interni și externi care
influențează decizia (factori interni – deficiențele de informare, capacitatea managerială a conducătorilor, motivația personalului, condițiile de muncă, dificultatea sarcinilor de îndeplinit; factori externi - nivelul, sensul și ritmul de modificare al domeniului, modificări legislative, veniturile populației, prețurile, starea concurenței, cerințele pieței). Elementele constitutive ale deciziei
5. Consecințele deciziei - ansamblul rezultatelor potențiale ce s-ar
obține, fiind o activitate de previziune care nu se poate realiza întotdeauna cu exactitate. Esența deciziei este incertitudinea.
6. Obiectivele decizionale - sunt niveluri ale criteriilor decizionale
propuse de către decident pentru a fi atrase în urma implementării variantelor decizionale alese. ALGORITMUL DE LUARE A DECIZIEI DECIZIA Procesul de luare a unei decizii parcurge 7 etape logice și simple, dar esențiale:
1. Identificarea și definirea problemei decizionale - este etapa
fundamentală, fiind nevoie de o amplă informare și analiză a unui volum suficient de informații pt identificarea adevăratei probleme.
Recunoașterea adevăratei probleme trebuie să cuprindă:
- Sesizarea problemei; - Identificarea, localizarea și descrierea abaterilor dintre situația dorită și cea existentă; - Stabilizarea cauzelor problemei. DECIZIA
2. Stabilirea criteriilor și obiectivelor decizionale - criteriile
decizionale utilizate de decident pot fi: - profilul, cifra de afaceri, termenul de recuperare a investițiilor etc.
Fiecare criteriu decizional poate avea mai multe niveluri, care
reprezintă tot atâtea obiective posibile. DECIZIA
3. Identificarea factorilor critici - managerul trebuie să facă o analiză a
constrângerilor decizionale, adică a factorilor critici, reprezentând limitele impuse decidentului.
Constrângerile pot fi determinate de:
-insuficiența resurselor disponibile (materii prime, resurse financiare, timp), -condițiile tehnologice, -probleme comerciale, -capacitatea managerială a conducătorilor și a personalului. DECIZIA
4. Elaborarea variantelor decizionale posibile - trebuie căutate, elaborate
și listate toate variantele decizionale posibile (soluții ale problemei).
Pentru aceasta se poate proceda în 2 modalități:
-o modalitate pasivă - se prezintă variantele de către colaboratori fără ca el
să se implice direct în elaborarea acestora,
-o modalitate activă- decidentul participa direct la stabilirea variantelor.
DECIZIA
5. Analiza variantelor și selecția celei mai bune alternative - are loc
alegerea din mai multe căi de acțiune a aceleia care corespunde cel mai bine criteriului stabilit.
- Pentru a lua decizia managerii pot recurge la: testarea, cercetarea și
analiza. DECIZIA
6. Implementarea soluției decizionale alese - se redactează decizia într-o
formă clară, explicită, pentru a se înțelege limpede acțiunea ce urmează a se realiza: ce trebuie făcut, de ce, cum și când se va acționa și cine este responsabilul fiecărei acțiuni.
- Pt decizii complexe se recomandă folosirea unui grafic de implementare a
deciziilor. DECIZIA
7. Controlul aplicării deciziei și evaluarea rezultatelor -
procesul decizional se încheie cu aceasta etapă care este necesară pt ca managerul să aibă, prin feed-back, informațiile ce vor arăta dacă rezultatele sunt pozitive sau negative. Eficiența deciziei – condiții
• Decizia trebuie să fie fundamentată.
- este necesar ca alegerea variantei optime să aibă la bază cât mai multe elemente descrise căt mai real. De ex. - managerul de resurse umane trebuie să se sprijine în procesul de acordare a bonusurilor anuale pe rezultatele evaluării performanțelor salariaților; altfel, bonusurile vor fi acordate pe o bază subiectivă, ce va conduce la o puternică demotivare a angajaților.
• Decizia trebuie să fie luată în timp util.
- această cerință este în contradicție cu necesitatea de fundamentare a deciziei – proces care este consumator de timp.; însă, dacă managerii își organizează activitatea și beneficiază de un sistem informațional adecvat deciziile vor putea fi luate în timp util. Eficiența deciziei – condiții • Decizia trebuie să fie în concordanță cu alte decizii la nivel de organizație. - decizia de a deschide o nouă secție la un furnizor de servicii de sănătate trebuie sa fie corelată cu decizia managementului de a demara o acțiune de recrutare de noi angajați.
• Decizia trebuie să fie formulată clar.
- deciziile bune pot fi aplicate greșit dacă executantul nu înțelege ce are de facut. Comunicarea deciziei este la fel de importată ca și alegerea soluției optime.