*trebuie să fie luată de către persoana care are dreptul legal

să ia decizia;
*trebuie să fie conformă cu legislaţia în vigoare;
*trebuie să fie fundamentată, neechivocă și coordonată cu
decizii anterioare sau ulterioare, referitoare la aceeaşi
problemă sau obiectiv;
*trebuie să fie bine motivată sau justificată;
*trebuie să fie luată la momentul oportun pentru
rezolvarea optimă a problemei;
*trebuie să fie necontradictorie, clar formulată;
*trebuie să conducă la creşterea eficienţei.
 CONDIȚII

a) Existența unor informații ample și sigure pt a atenua riscul și

starea de incertitudine a decidentului,
b) Mulțimea variantelor decizionale din care se operează alegerea să
fie formată din cel puțin 2 elemente,
c) Existența unei finalități definite (unul sau mai multe obiective de
realizat),
d) Aplicarea variantei decizionale alese să influențeze acțiunile
și/sau comportamentul a cel puțin unei alte persoane decât
decidentul.
În practică, decizia apare ca o soluție aleasă de manager,
din mai multe variante posibile, pe baza unor informații
semnificative, în scopul planificării, organizării,
coordonării, motivării și controlării activităților conduse.
1. Decidentul - un manager sau grup de persoane care urmează să
aleagă varianta decizională, calea de acțiune cea mai avantajoasă
din mai multe variante posibile.

2. Variantele decizionale - există o mulțime de variante

decizionale, alegerea variantei optime se face în funcție de
așteptările decidentului cu privire la rezultatele potențiale ce s-ar
obține (achiziționarea de noi echipamente, aparatură de specialitate,
folosirea unor noi canale de distribuție, îmbunătățirea selecției și
promovării personalului, îmbunătățirea condițiilor de muncă etc.).
3. Criterii decizionale - punctele de vedere ale decidentului cu privire
la aspecte ale realității economice, care conduc la situația dată (prețul,
calitatea, costurile de producție, termenul de recuperare a investițiilor,
profitul, rentabilitatea etc.).

4. Mediul ambiant - ansambul factorilor interni și externi care

influențează decizia (factori interni – deficiențele de informare,
capacitatea managerială a conducătorilor, motivația personalului,
condițiile de muncă, dificultatea sarcinilor de îndeplinit; factori externi
- nivelul, sensul și ritmul de modificare al domeniului, modificări
legislative, veniturile populației, prețurile, starea concurenței, cerințele
pieței).
5. Consecințele deciziei - ansamblul rezultatelor potențiale ce s-ar
obține, fiind o activitate de previziune care nu se poate realiza
întotdeauna cu exactitate. Esența deciziei este incertitudinea.

6. Obiectivele decizionale - sunt niveluri ale criteriilor decizionale

propuse de către decident pentru a fi atrase în urma implementării
variantelor decizionale alese.
Procesul de luare a unei decizii parcurge 7 etape logice și simple,
dar esențiale:

1. Identificarea și definirea problemei decizionale - este etapa

fundamentală, fiind nevoie de o amplă informare și analiză a
unui volum suficient de informații pt identificarea adevăratei
probleme.

Recunoașterea adevăratei probleme trebuie să cuprindă:

- Sesizarea problemei;
- Identificarea, localizarea și descrierea abaterilor dintre situația
dorită și cea existentă;
- Stabilizarea cauzelor problemei.
2. Stabilirea criteriilor și obiectivelor decizionale - criteriile
decizionale utilizate de decident pot fi:
- profilul, cifra de afaceri, termenul de recuperare a investițiilor
etc.

Fiecare criteriu decizional poate avea mai multe niveluri, care

reprezintă tot atâtea obiective posibile.
3. Identificarea factorilor critici - managerul trebuie să facă o analiză a
constrângerilor decizionale, adică a factorilor critici, reprezentând limitele
impuse decidentului.

Constrângerile pot fi determinate de:

-insuficiența resurselor disponibile (materii prime, resurse financiare, timp),
-condițiile tehnologice,
-probleme comerciale,
-capacitatea managerială a conducătorilor și a personalului.
4. Elaborarea variantelor decizionale posibile - trebuie căutate, elaborate
și listate toate variantele decizionale posibile (soluții ale problemei).

Pentru aceasta se poate proceda în 2 modalități:

-o modalitate pasivă - se prezintă variantele de către colaboratori fără ca

decidentul să se implice direct în elaborarea acestora,

-o modalitate activă- decidentul participă direct la stabilirea variantelor.

5. Analiza variantelor și selecția celei mai bune alternative - are loc
alegerea din mai multe căi de acțiune a aceleia care corespunde cel mai
bine criteriului stabilit.

- Pentru a lua decizia managerii pot recurge la: testarea, cercetarea și

analiza variantelor.
6. Implementarea soluției decizionale alese - se redactează decizia într-o
formă clară, explicită, pentru a se înțelege limpede acțiunea ce urmează a
se realiza: ce trebuie făcut, de ce, cum și când se va acționa și cine este
responsabilul fiecărei acțiuni.

- Pt decizii complexe se recomandă folosirea unui grafic de implementare a

deciziilor.
7. Controlul aplicării deciziei și evaluarea rezultatelor -
procesul decizional se încheie cu aceasta etapă care este necesară
pt ca managerul să aibă, prin feed-back, informațiile ce vor arăta
dacă rezultatele sunt pozitive sau negative.
 Eficiența deciziei – condiții

• Decizia trebuie să fie fundamentată.

- este necesar ca alegerea variantei optime să aibă la bază cât mai
multe elemente descrise căt mai real. De ex. - managerul de resurse
umane trebuie să se sprijine în procesul de acordare a bonusurilor
anuale pe rezultatele evaluării performanțelor salariaților; altfel,
bonusurile vor fi acordate pe o bază subiectivă, ce va conduce la o
puternică demotivare a angajaților.

• Decizia trebuie să fie luată în timp util.

- această cerință este în contradicție cu necesitatea de fundamentare a
deciziei – proces care este consumator de timp.; însă, dacă managerii
își organizează activitatea și beneficiază de un sistem informațional
adecvat deciziile vor putea fi luate în timp util.
 Eficiența deciziei – condiții
• Decizia trebuie să fie în concordanță cu alte decizii la
nivel de organizație.
- decizia de a deschide o nouă secție la un furnizor de
servicii de sănătate trebuie sa fie corelată cu decizia
managementului de a demara o acțiune de recrutare de noi
angajați.

• Decizia trebuie să fie formulată clar.

- deciziile bune pot fi aplicate greșit dacă executantul nu
înțelege ce are de facut. Comunicarea deciziei este la fel
de importată ca și alegerea soluției optime.