Sunteți pe pagina 1din 14

ASPECTE PRELIMINARE ALE STUDIULUI SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIEI

Decizia Tipologia deciziei Procesul decizional

DECIZIA
Pe baza mai multor definitii ale conceptului de decizie, date de diferiti profesori putem afirma ca decizia este rezultatul unei activitati constiente (se bazeaza pe cunostiinte) de alegere, de catre o persoana sau un grup de personae care dispun de autoritatea necesara, a unei directii de actiune din mai multe alternative posibile identificate sau proiectate si angajarea in directia de actiune aleasa, care de obicei presupune si alocarea de resurse urmarindu-se atingerea obiectivelor propuse in anumite situatii date.

TIPOLOGIA DECIZIEI
Dupa posibilitatea formalizarii algoritmice a deciziei : Decizia programabila : este decizia cea mai usor de luat, deoarece ea foloseste in cea mai mare parte variabile cantitative si putin numeroase care sunt usor de formalizat in cadrul unor algoritmi Decizia neprogramabila : este o decizie greu de luat deoarece ea foloseste in cea mai mae parte variabile calitative, intr-un numar mare. Astfel, elementele de incertitudine sunt numeroare. O alt abordare din punctul de vedere al posibilitii formalizrii algoritmice se propune urmtoarea clasificare (Gorry si Scott Morton): Decizia structurat - pentru care se pot elabora un set de algoritmi, structuri de raionament care pot fi utilizate n rezolvarea lor; Decizia semistructurat si nestructurat - acest tip de problem nu poate fi formalizat n totalitate, unul din motive fiind multitudinea de criterii ce trebuie luate n calcul n procesul de rezolvare. Dup numrul de variabile de decizie : Decizie unicriterial: caracterizat printr-un singur criteriu de decizie, acesta fiind deseori de natur cantitativ; Decizie multicriterial: caracterizat prin mai multe criterii de decizie, acestea fiind cele mai ntlnite n practic. Acest tip de decizie impune ca n procesul de elaborare s se realizeze o ierarhizare a criteriilor de decizie. Astfel soluia aleas va fi aceea care corespunde cel mai bine criteriilor prioritare. Dupa nivelul decizional Decizii strategice sunt acele decizii care determina obiectivele, resursele i politicile organizaiei. Una dintre principalele decizii la acest nivel o reprezint anticiparea viitorului organizaiei i a mediului in care va funciona.

Decizii tactice de control managerial, aceste decizii sunt legate de urmrirea eficienei i a eficacitii cu care sunt utilizate resursele, precum i eficiena unor uniti operaionale. Decizii operaionale de control operaional, sunt acele decizii care determin modalitile in care se execut sarcinile stabilite la niveluri superioare. Decizii privind cunotinele sunt legate de evaluarea ideilor privind noi produse i servicii, metodelor de comunicare a noilor cunotine i de difuzare a informaiilor in organizaie.

PROCESUL DECIZIONAL
Procesul decizional n viziunea clasic este un proces complex prin care se identific, colecteaz i evalueaz informaiile despre o anumit situaie analizat, se identific nevoia unei decizii, se identific sau se definesc evoluiile alternative relevante, se alege cea mai bun aciune iar apoi se aplic soluia aleas. Fazele procesului decizional [H. Simon 1960]: identificarea problemei (intelligence), identificarea alternativelor (design) i alegerea (choise) Identificarea problemei Se face analiza domeniului de studiat, se identific problemele decizionale; se realizeaza o clasificare a problemei (structurata, semisructurata, nestructurata) si o descompunere a acesteia Problemele ntreprinderii trebuie detectate prin diverse sisteme (SIAD) ca: 1. Dispozitiv de detectare prin anticipare - detecteaz anticipat problemele sau consecinele. Ele explic o observaie a mediului n care i desfoar activitatea (sistemele de supraveghere); 2. Dispozitiv de detectare prin alertare - declanarea procesului de decizie ca urmare a unei disfuncii interne ; 3. Dispozitiv de detectare prin eroare - declaneaz procesul de decizie ca urmare a unei anomalii constatate n rezultate. Identificarea alternativelor posibile este faza cea mai delicat din cadrul procesului de elaborare a unei decizii. Aceast faz este abordat n momentul n care problema de rezolvat a fost perceput ca urmare a fazei anterioare. Decidentul nu studiaz dect un numr limitat de soluii, datorit lipsei de timp i de informaii i de asemenea datorit experienei limitate de care dispune. Selecia soluiei este ultima faz a procesului de elaborare a deciziei i este rezultatul schimbrii graduale progresive a situaiei iniiale. Trebuie ns precizat c nu exist decizie ideal iar alegerea se face innd cont de constrngerile formulate. Pentru aceasta se vor: Determina de o manier clar obiectivele de atins; Determina criteriile de evaluare a diferitelor soluii obinute; Studia sau msura consecinele fiecrei alternative; Valorifica consecinele n raport cu criteriile de evaluare reinute i Se va alege ntre diferitele soluii obinute

Automatizarea procesului decizional Un proces automat de decizie trebuie s se desfoare fr nici o intervenie uman, procedurile de luare a deciziei fiind programate utilizndu-se algoritmi bazai pe modele cantitative, logice sau de rationament. Decidentul uman determin regulile, modelele i metodele utilizate pentru luarea deciziei i completeaz scopurile deciziei n situaiile decizionale programate. Luarea deciziei Se realizeaza pe baza urmatoarei scheme:

Holsapple i Whiston (2001) prezint limitele decidentului uman care au fcut necesar i oportun realizarea unor sisteme informatice de asistare a deciziei. Astfel sunt puse n eviden: limitele cognitive; care privesc capacitatea omului de a stoca i prelucra informaii i cunotine; nimeni nu poate deine toate informaiile i cunotinele dintr-un anumit domeniu, iar capacitatea relativ modest a creierului uman de a gestiona cunotinele deja existente va duce la o ineficien i ineficacitate a procesului decizional; limitele economice; sunt legate de costurile induse de formarea echipelor de susinere a decidenilor care vor crea o relaxare a limitelor cognitive, dar implicit i costurile suplimentare generate de numrul mai mare de participani i de asigurarea comunicrii ntre acetia; limitele de timp; se refer la timpul de rspuns n condiiile existenei unui mediu competitiv precum i la calitatea slab a unor decizii i probabilitatea mare de apariie a erorilor.

Definitie SIAD:
sisteme informatice interactive menite a ajuta decidenii s utilizeze datele i modelele de care dispun pentru a identifica i rezolva problemele i a lua decizii. Alter (1977, 1980) propune o clasificare a sistemelor de asistare a deciziei bazate pe operaiile generice principale i pe gradul n care acestea influeneaz decizia. Astfel el identific dou mari clase i anume:

sistemele de asistare a deciziei bazate pe date, adic conduse prin date ele avnd componenta tehnologic principal baza de date; sistemele de asistare a deciziei bazate pe modele, adic conduse prin modele avnd componenta tehnologic principal o baz de modele dintre care se disting modelele matematice de simulare i optimizare. Power (2001) adaug alte trei clase, rezultate ca urmare a evoluiilor nregistrate n domeniul metodologic i IT. Acestea sunt: sistemele de asistare a deciziei bazate pe cunotine care au component tehnologic principal o sistemele de asistare a deciziei bazate pe comunicaii - sisteme de asistare a deciziei de grup care au component tehnologic principal comunicaiile bazate pe calculator, acestea fiind utilizate la asistarea co-deciziilor elaborate de mai muli participani; sistemele de asistare a deciziei bazate pe documente a crei component tehnologic principal asigur crearea, revizuirea i vizualizarea automat a diferitelor documente.

SIAD BAZAT PE MODELE


Modelarea proceselor economice Tipologia modelelor Model de optimizare Model de previziune Model de simulare

Modele de simulare a proceselor economice


Simularea este o metoda descriptiva ; nu exista o procedura automata pentru obtinerea unei solutii optime. Un model de simulare descrie comportamentul, caracteristicile unui sistem in diferite ipoteze. In functie de valorile acestora, va fi aleasa ceva mai buna alternativa dintre toate ipotezele. Etapele procesului de simulare : 1) Definirea problemei pornind de la o situatie reala, incadrarea ei intr-o anumita categorie si justificarea simularii ca metoda de rezolvare 2) Definirea obiectivelor pornind de la aceastea definirea variabilelor rezultat si identificarea variabilelor de decizie. 3) Realizarea modelului de simulare specificarea variabilelor si relatiilor dintre ele. Limite Ori de cate ori se apeleaza la metoda simularii in scopul formularii unei solutii, trebuie avute in vedere si limitele acesteia : nu este garantata o soilutie optima, ci doar o solutie relativ buna ; construirea modelului de simulare poate necesita mult timopsi un cost destul de mare.

Etapele realizarii modelelor


1) Testarea si validarea modelului acesta trebuie sa reprezinte cat mai corect problema reala ; 2) Stabilirea modalitatii de efectuare a experimentelor perioada de simulare, limitele in care se lucreaza (de regula scenariu optimist si unul pesimist) ; 3) Realizarea experimentelor simularea propiu-zisa ; 4) Evaluarea rezultatelor interpretarea rezultatelor in raport cu obiectivele propuse 5) Implementarea rezultatelor simularii pastrarea rezultatelor si punerea in practica a deciziilor referitoare la variabilele de decizie.

Tipologia modelelor
In funcie de gradul de abstractizare se identific trei mari categorii de modele: 1) modelele mentale; 2) modelele simbolice; 3) modelele fizice;

Modelele mentale reprezint cea mai abstract reprezentare a realitii, cum ar fi imaginaia; acestea constituie reprezentarea cea mai puin structurat a realitii. Modelele verbale fac parte din categoria modelelor simbolice i reprezint transcrierea n cuvinte a modelului mental; din aceast categorie amintim teoriile Modelele matematice fac i ele parte din categoria modelelor simbolice numai c de aceast dat realitatea este reprezentat prin intermediul unor relaii matematice. Modelele din aceast categorie sunt utilizate cu precdere n sistemele de asistare a deciziei. Modelele analogice fac parte din categoria modelelor fizice care se caracterizeaz prin faptul c pun n eviden caracteristicile fizice, la un alt nivel de mrime, care se compar cu cele din realitate. Modelele analogice se focalizeaz pe anumite funcii sau legturi existente n realitatea care se vrea reprezentat. Exemplificm aici organigramele dintr-o instituie, hri etc. Modelele iconice fac parte i ele din categoria modelelor fizice i reprezint replici la o scar mai mare sau mai mic a realitii. Acestea pot fi tridimensionale (machete) sau bidimensionale (poze).

Modelul de optimizare
Organizaiile se confrunt constant cu probleme decizionale referitoare la alocarea resurselor n diferite proiecte. Cele mai multe resurse sunt limitate sau greu de procurat. Acestea se refer la bani, for de munc, materiale, capacitatea utilajelor, tehnologii etc. Obiectivul decidenilor este de a obine cel mai bun rezultat avnd n vedere resursele disponibile. Rezultatele pot fi msurate prin indicatori ca profit, cost, cot de pia, rentabilitatea investiiilor, timpul, distana, bun starea etc. Rezultatul dorit, se va exprima printr-o relaie matematic (funcie) ntre variabilele de decizie. Aceast relaie funcional constituie funcia obiectiv. Volumul resurselor disponibile vor fi de asemenea exprimate prin relaii matematice care s includ variabilele de decizie, acestea formnd seria de restricii n funcie de care trebuie s se gseasc soluia optim.

Modelul de previziune
Previziunea este un proces de estimare in conditii necunoscute. Riscul si incertitudinea sunt aspectele principale care trebuie gestionate in procesul de previziune. Pentru problemele de decizie in conditii de risc se utilizeaza teoria probabilitatilor aplicanduse regresia matematica si econometria. Aceste modele pot avea doua obiective : Explicativ atunci cand exista o cunoastere prealabila a domeniului vizat si cand rezultatele teoretice pot fi confirmate sau infirmate sau precizate prin estimarea parametrilor. alegerea modelului este ghidata prin ajustari succesive bazate pe teste specifice testarii ipotezelor probalistice. explicarea rolului fiecarei variabile explicative este obiectivul principal ; Predictiv se bazeaza pe alitatea valorilor prezivionate adica pe calitatea estimarilor urmarindu-se minimizarea erorii standard, interpretabilitatea trecand pe planul 2. Modelele predictive se bazeaza pe un numar redus de variabile explicative si o varianta redusa a estimatorilor.

SIAD BAZAT PE DATE


OLTP vs OLAP Metoda de proiectare multidimensional Aplicatii back-end Aplicatii front-end

Arhitectura SIAD bazat pe date


Sursele de date sunt numeroase, variate si autonome. ele pot fi interne sau externe interprinderii Sistemele decizionale comporta doua tipuri de spatii de stocare care sunt depozitele de date si magaziile de date. Un depozit de date regrupeaza intr-un format omogen date utile pentru asistarea deciziei provenind din surse interne. O magazie de date este o extragere de informatie dintr-un depozit de date constituit anterior, si organizata de o manier adecvat astfel nct s permit o analiz rapid avnd ca scop asistarea lurii de decizii.

Instrumentele de analiz permit s se manipuleze datele urmrind axele de analiz. Informaia este vizualizat prin intermediul interfeei interactive i funcionale dedicat decidenilor care de obicei nu sunt informaticieni (directori, efi de servicii etc.)

DEPOZITUL DE DATE
Bill Inmon n cartea sa de referin Using the Data Warehouse [1994] definete depozitul de date ca o colecie de date integrate, orientate subiect, non volatile, istorice, organizate ca suport pentru procesul de asistare a deciziei

OLTP vs. OLAP


OLTP (On-line Transactional Processing) : Mediu de tratare a informaiei n care rspunsul trebuie dat de o manier consistent i ntr-un timp acceptabil. n acest cadru modelul de date trebuie s asigure o minimizare a redundanelor n scopul prezervrii fiabilitii i coerenei sistemului. Conceptul de integritate este o noiune cheie ntr-un astfel de mediu, ea reprezentnd un ansamblu de constrngeri aplicate actualizrii bazei de date, permind astfel o cretere a coerenei acesteia. ntr-un sistem tranzacional, concepia este orientat spre proces, iar modelul de date trebuie s susin aceast orientare. Interogrile sunt ntotdeauna previzibile. Din punctul de vedere al utilizatorului modelul de date este n totalitate transparent; el fiind accesat n mod indirect prin intermediul aplicaiilor de obicei de tip pachet (aplicaii informatice predefinite) puse la dispoziia lor. n acest context, datele sunt n general accesate prin chei, mai ales prin chei primare. OLAP (On-line Analytical Processing) : Caracterizeaz arhitectura necesar implementrii unui sistem informatic decizional. Se opune OLTP. Termenul OLAP desemneaz instrumentele de analiz care se sprijin pe baze de date multidimensionale.

Informaiile sunt puse la dispoziia utilizatorului dar actualizarea lor nu se mai face on-line. Singurele actualizri efectuate n depozitul de date vor veni din sistemele operationale prin intermediul procesului de ncrcare. Odat efectuat procesul de achiziie de date, problema integritii datelor din depozitul de date nu va mai putea fi pus n discuie. Astfel devine evident introducerea redundanelor, ns acestea trebuie coordonate, bine gestionate n procesul de alimentare. O alt caracteristic a sistemelor decizionale este aceea c utilizatorul caut n mod frecvent s pun n relaie elemente care apriori nu au fost corelate.

MODELAREA DEPOZITELOR DE DATE DE COMPLECTAT DIN CURSURI DUSMA MODELAREA DIMENSIONALA A DEPOZITULUI DE DATE
Definiie : Modelarea multidimensional const n a considera un subiect de analiz ca un punct ntr-un spaiu cu mai multe dimensiuni. Datele sunt organizate n maniera de a pune n eviden subiectul analizat i diferitele perspective de analiz. Conceptual, aceast modelare multidimensional d natere conceptelor de fapt i dimensiune [Kimball 1996] . Conceptul de fapta Subiectul de analiz este reprezentat prin conceptul de fapt. Definiie : Faptele modeleaz subiectul de analiz. O fapt reprezint msura activitii determinat la intersecia tuturor informaiilor referitoare la activitate. Reprezentarea grafic la nivel conceptual a unei tabele de fapte se face astfel:

Fig. Reprezentarea grafic a tabelei de fapte Conceptul de dimensiune Definiie : Dimensiunea modeleaz o perspectiv de analiz. O dimensiune se compune din parametrii corespunznd informaiilor care fac s varieze msurile activitii. Reprezentarea grafic la nivel conceptual a unei dimensiuni se face astfel:

Ierarhie Definiie : Ierarhia organizeaz parametrii unei dimensiuni dup o relaie de tip este mai fin n conformitate cu nivelul lor de detaliu. O dimensiune normal sa nu conina nicio ierarhie sau poate contine una sau mai multe ierarhii naturale.

ETL
Sursele de date Proiectarea ETL Erori de structura Erori de date

SURSELE DE DATE
Sistemul informaional al unei firme conine doua categorii de date: date interne, date externe: date externe secundare si date externe primare.

Datele interne sunt cele pe care le regsim in interiorul ntreprinderii printre care amintim rapoartele de comerciale, rapoartele financiare etc. Datele externe se refera in principal la mediul extern in care ntreprinderea ii desfoar activitatea. Datele externe secundare sunt achiziionate pentru diverse scopuri si publicate de ctre organisme publice sau private. Datele externe primare sunt achiziionate direct de ctre ntreprindere de la partenerii prin intermediul anchetelor in scopul utilizrii lor pentru proiecte decizionale anterior definite. Date interne Reprezinta toate datele care se pot gasi in cadrul intreprinderii si care pot fi utilizate in procesul decizional. Aceste date provin in principal din patru surse: Sistemul informational contabil Sistemul informational de productie Sistemul informational comercial Anchetele si studiile desfasurate anterior

Date externe Datele obinute din anchetele desfurate de ntreprindere sunt considerate ca date externe primare doar in momentul realizrii anchetelor, ulterior prin conservarea acestora in sistemul informaional al ntreprinderii acestea devin date interne. Date externe secundare Datele externe secundare sunt cele publicate de ctre organisme: guvernamentale (INS) sau private. Acestea sunt utile in procesul de analiza, ele putnd sa descrie talia si evoluia cererii pentru un produs, sau talia si compoziia unei piee sau structura unui sector de activitate. Datele secundare externe permit de asemenea identificarea ipotezelor de cercetare specifice si orientarea ctre culegerea de date primare cu ajutorul chestionarelor. Principalul avantaj al utilizrii acestor date rezida in faptul ca pot fi obinute repede si cu costuri reduse. Metodologia tiinifica Datele provenite din sectorul public servesc in principal ca fundamente al deciziilor politice. Achiziia acestora fiind finanat din fonduri publice, impune organizaiilor care au ca sarcina colectarea lor sa aplice o metodologie riguroasa pentru a asigura validitatea acestor date fapt care nu este ntotdeauna valabil si in cazul organizaiilor private. Standardizarea datelor Datele provenite din sectorul public sunt regrupate dup o clasificare standard care faciliteaz comparaia acestora de la un an la altul, ceea ce nu este posibil in cazul datelor provenite din sectorul privat deoarece acestea sunt in principal rezultatul unor studii punctuale. Posibilitatea realizrii de serii temporale Standardizarea permite datelor provenite din sectorul public sa creeze serii temporale. Accesibilitate Datele provenite din organizaiile publice sunt uor de reperat si pot fi consultate in principiu gratuit. Datele provenite de la organismele private sunt dificil de accesat datorita confidenialitii iar achiziia acestora presupune in principiu eforturi financiare. Gradul de agregare Datele colectate de ctre organismele private, prin natura anchetelor pe care le dezvolta, sunt mai puin agregate dect cele colectate de ctre organismele publice. Gradul de actualitate a informaiei Complexitatea studiilor efectuate de organizaiile publice si rigurozitatea impusa de metodologiile tiinifice au ca efecte publicarea datelor cu o ntrziere de 2-3 ani. Prin contrast colectarea datelor de ctre organismele private se face avndu-se in vedere evenimente recente de interes imediat pentru firme. Date externe primare Datele externe primare se obin prin interogarea directa a actorilor vizai de studiul iniiat de ctre ntreprindere. Acest proces de colectare se numete ancheta sau sondaj. Achiziia datelor externe primare se efectueaz pornind de la o problema predefinita. Acestea sunt ulterior analizate si interpretate in scopul asistrii procesului decizional.

Decizia de a colecta date externe primare trebuie bine analizata avndu-se in vedere valoarea informaiei obinute in raport cu costul asociat procesului de achiziie.

APLICATIA ETL
Alimentarea unui depozit de date se realizeaz ca o succesiune de diverse operaii de extragere, transformare i ncrcare a datelor, dintr-un mediu eterogen (bazele de date operaionale i cele externe) ntr-un mediu mult mai omogen, urmrindu-se utilizarea acestora n procesul de analiz. Pentru a proteja utilizatorul de interpretri eronate, n urma procesului de analiz, este important s se asigure o calitate intrinsec a depozitului de date, calitate care depinde de procesul de construcie dar i de cel al alimentrii cu date. Astfel identificarea i corectarea erorilor din datele depozitului, ce se pot manifesta sub forma de lipsuri, greeli de interpretare semantic etc., devine absolut necesara pentru a asigura o calitate superioar datelor ce vor sta la baza analizelor, deci implicit a rezultatelor obinute.

PREGATIREA DATELOR
Pregtirea datelor presupune epurarea acestora i transformarea caracteristicilor lor din sistemele operaionale n forma definit pentru depozitul de date pentru a asigura un acces uniform. Acest proces presupune punerea n concordan a formatelor datelor, curirea, transformarea i agregarea acestora. Prin curire se nelege eliminarea dublurilor, eliminarea sau repararea valorilor eronate i extrapolarea valorilor care lipsesc. n procesul de pregtire a datelor denumit de literatura de specialitate la modul general procesul de transformare a datelor, se disting dou categorii de erori (defecte) i anume una referitoare la scheme (modele) i cealalt referitoare la date. La rndul su erorile la nivel de schem sunt erori de structur sau de tip (proprieti ale atributelor) iar erorile la nivel de date pot fi de acoperire (probleme de chei) sau precizie (probleme de valori). Detectarea erorilor devine astfel o condiie esenial pentru asigurarea fiabilitii datelor de transferat i implicit pentru asigurarea coerenei depozitului de date. Epurarea datelor nu nseamn c datele din sistemele operaionale nu sunt de calitate, incoerente, false, fapt ce nu poate fi eliminat n totalitate, ci faptul c n cadrul fluxului de date generat ntre surse i depozitul de date pot aprea conflicte i redundane care trebuie rezolvate. Tocmai de aceea un numr mare de erori provin din categoria celor puse n eviden nu la surs ci n cadrul procesului de transfer i transformare. Fiecare restricie de integritate sau de coeren introdus pentru datele din depozit corespunde unei detectri de incoerene caracteristice constrngerii respective. In concluzie se poate afirma c erorile provin

att de la sursele de date manifestndu-se sub forma lipsei de date sau greelilor semantice sau ortografice, dar n cea mai mare msur acestea provin ca urmare a dificultilor de integrare a datelor (termenul de eroare fiind asimilat dificultilor) generate de diferenele de tip a atributelor i de modele. Integrarea datelor presupune rezolvarea problemelor de eterogenitate a schemelor (modelelor) i a semanticii.

INTEGRAREA SCHEMELOR
Faza integrrii schemei unui depozit de date este particular pentru dou motive : schema rezultat nu este o schem conceptual integrat definitiv ci evolutiv i utilizatorul depozitului de date, n general, nu prezint o nelegere global a schemei, el fiind n primul rnd un decident. Integrarea evolutiv a schemelor presupune compararea acestora i elaborarea unui set de aseriuni inter-scheme care s indice echivalena, incluziunea sau neasemnarea a dou obiecte. Dup etapa de comparaie a schemelor, se va elabora schema global a depozitului. Se vor pune n eviden asocierile dintre cmpurile surs i cele destinaie prin procesul de mapping al datelor. Aceste asocieri se pot pune n eviden la nivele diferite pornind de la tabel sau fiier, la nivel de cmp sau pri din cmp.

INTEGRAREA DATELOR
Inconsistenele datelor pot fi locale la nivel de nregistrare, la nivel de surs sau pot surveni prin punerea n comun a dou surse. Inconsistenele se pot datora prezenei datelor false, confruntrii datelor semantic identice dar sintactic diferite etc. Principalele preocupri referitoare la procesul de curare a datelor s-au ndreptat ctre tehnicile de reconciliere ntre dou nregistrri. Un aspect particular l constituie modalitatea de abordare a acestui proces n funcie de diferena de tratament ntre atributele cheie i cele non-cheie dar semantic importante i atributele cu o mai mic importan. Aceast ierarhizare conduce la o reconciliere strict, care presupune egalitatea tuturor cmpurilor din tuplu, sau reconciliere lejer (flou) care presupune egalitatea cmpurilor cheie i similaritatea cmpurilor non-cheie.

Contents
ASPECTE PRELIMINARE ALE STUDIULUI SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIEI .. 1 DECIZIA..................................................................................................................................... 1 TIPOLOGIA DECIZIEI ............................................................................................................. 1 PROCESUL DECIZIONAL ....................................................................................................... 2 Fazele procesului decizional ................................................................................................... 2 Automatizarea procesului decizional ...................................................................................... 3 Luarea deciziei ........................................................................................................................ 3 Definitie SIAD: ........................................................................................................................... 3 SIAD BAZAT PE MODELE.......................................................................................................... 4 Modele de simulare a proceselor economice .............................................................................. 4 Etapele realizarii modelelor ........................................................................................................ 5 Tipologia modelelor .................................................................................................................... 5 Modelul de optimizare ................................................................................................................ 6 Modelul de previziune ................................................................................................................ 6 SIAD BAZAT PE DATE................................................................................................................ 6 Arhitectura SIAD bazat pe date .................................................................................................. 6 DEPOZITUL DE DATE............................................................................................................. 7 OLTP vs. OLAP.......................................................................................................................... 7 OLTP (On-line Transactional Processing) : ........................................................................... 7 OLAP (On-line Analytical Processing) : ................................................................................ 7 MODELAREA DEPOZITELOR DE DATE DE COMPLECTAT DIN CURSURI DUSMA ..................................................................................................................................................... 8 MODELAREA DIMENSIONALA A DEPOZITULUI DE DATE ........................................... 8 ETL ................................................................................................................................................. 9 SURSELE DE DATE ................................................................................................................. 9 Date interne ............................................................................................................................. 9 Date externe .......................................................................................................................... 10 Date externe secundare ......................................................................................................... 10 Date externe primare ............................................................................................................. 10 APLICATIA ETL ..................................................................................................................... 11 PREGATIREA DATELOR ...................................................................................................... 11 INTEGRAREA SCHEMELOR ................................................................................................ 12 INTEGRAREA DATELOR ..................................................................................................... 12