Cursul nr.

5 SISTEMUL DECIZIONAL

5.1 Conceptul de Sistem decizional și Proces decizional

5.2 Elementele Deciziei

5.3 Tipologia Deciziilor

5.4 Etapele procesului decizional

5.5 Metode și tehnici de fundamentare a deciziilor

Parcurgand aceast curs veti invata:

 să folosiţi limbajul şi terminologia specifică;

 să definiţi sistemele și procesele decizionale;
 să explicaţi elementele deciziei manageriale și tipurile de decizii cunoscute;
 să enumeraţi şi să explicaţi metodele și tehnicile de fundamentare a deciziilor
manageriale;
 SISTEMUL DECIZIONAL

5.1 Conceptul de Sistem decizional și Proces 00:

decizional

Una din caracteristicile oricărui sistem

socio-economic, implicit și al firmei, o constituie
Timp necesar: 60 minute finalitatea, respectiv tendința de a evolua în
După parcurgerea acestei
unităţi veţi fi familiarizaţi vederea realizării anumitor obiective.
cu noţiunile de Sistem
Decizional şi Proces Admițând universalitatea legii entropiei,
Decizional, de asemnea,
vor fi identificate potrivit căreia în natura ordinea tinde să se
elementele deciziei și
transforme în dezordine, rezultă că starea entropica
tipurile de decizii ce se pot
adopta precum și metodele este și caracteristică sistemelor socio-economice.
și tehnicile de
fundamentare a deciziilor și În aceste condiții, organizațiile trebuie să se
selectare a variantei
decizionale optime în adapteze permanent influenței unor factori
funcție de mediul în care perturbatori exogeni și endogeni, care se opun sau
aceasta se adoptă ca și
etapele ciclului decizional. îngreunează realizarea obiectivelor prestabilite.
Aceasta adaptare, autoreglare a funcționarii organizației se realizează prin intermediul
activităților managerilor, activitate care, în esență, reprezintă o înlanțuire de decizii
interdependente.

Sistemul Decizional – este definit ca ansamblul deciziilor de conducere între care se stabilesc
relații de interdependență și a căror aplicare duce la realizarea obiectivelor întreprinderii (presupune
un sistem de acte raționale de adoptare a unei decizii din mai multe variante posibile).

Procesul Decizional - constă din selectarea conștientă a variantei optime pe baza

informațiilor, analizelor și acțiunilor, proces ce se desfasoară în etape succesive, ordonate logic.

Decizia - este actul rațional de alegere a unei linii de acțiune, prin care se urmărește realizarea
obiectivelor, ținându-se cont de resursele disponibile de aplicat în condiții concrete.
 Eficiența Procesului Decizional - este măsura în care deciziile oferă soluții care să poată fi
implementate și să poată rezolva anumite probleme reale.

5.2. Elementele Deciziei

(1) Decidentul - poate fi individual sau un grup de indivizi (o echipă managerială). Calitatea
deciziei depinde foarte mult de calitățile manageriale, cunoștințele și aptitudinile decidentului;

(2) Variantele Decizionale (liniile de acțiune sau alternativele decizionale). Numărul acestora
trebuie să fie de minim 2, fără limită maximă. Folosind metode și tehnici decizionale se poate
identifica varianta considerată optimă;

(3) Criteriile Decizionale (parametrii ce caracterizează o anumita activitate) – sunt punctele de

vedere ale decidentului utilizați în comparația variantelor posibile definite.De exemplu: profitul,
consumul de resurse, capacitatea de producție, calitatea, valoarea investițiilor etc. În acest context
avem de-a face cu o serie de factori dintre care unii sunt controlabili iar alții necontrolabili (ex.
Cererea probabilă pentru un anumit produs pe piață) de catre decident. Suma factorilor necontrolabili
se mai numește << starea condițiilor obiective>>.

(4) Consecințele Decizionale - sunt rezultatele ce s-ar putea obține conform fiecarui criteriu
decizional. Se calculează ca și combinații ale variantelor, criteriilor și starilor condițiilor obiective
(stărilor naturii).

(5) Obiectivele Decizionale - sunt nivelurile stabilite de decident/i conform aplicării uneia sau
alteia dintre combinațiile variante, criterii. În general ține de maximizarea sau minimizarea criteriilor
decizionale.

(6) Mediul Decizional – este totalitatea condițiilor interne și externe în care o firmă
funcționează și-i influențează direct sau indirect decizia. Printre condițiile externe de mediu se pot
menționa legislația financiară și cea în domeniu, nivelul tehnologic, nivelul cererii pe piață, politicile
guvernamentale, politicile bugetare în timp ce factorii interni pot fi sistemul informațional, nivelul
calificării personalului etc.

În ceea ce privește mediul decizional acesta poate fi:

- mediu decizional specific – compus din totalitatea elementelor cu care firma intră în relații
directe;
- mediu decizional general – factori ce influențează concomitent un număr mare de
organizații;

De asemenea, mediul decizional poate fi:

- simplu – alcătuit din elemente cu influență general cunoscută;

- complex - număr mare de factori cu interdependențe multiple ridicând dificultăți la impactul
cu firma ;

Mai poate fi :

- mediu static - elementele sale sunt stabile iar influențele sunt constante;
- mediu dinamic - mediu supus schimbărilor permanente, greu de previzionat;

5.3. Tipologia Deciziilor

(a). După importanța problemelor și orizontul de timp implicat

 decizii strategice - ce definesc obiective principale și derivate de gradul I pe termene

mai mari de 1 an;
 decizii tactice - definesc obiective derivate de gradul II, pe termene mai mici de 1 an;
 decizii curente – definesc obiective operationale, pe termen scurt și foarte scurt (câteva
zile, săptămâni);

(b). După numarul criteriilor de optimizare a deciziei

  unidimensionale (unicriteriale)
 multidimensionale (multicriteriale)

(c). Dupa gradul de cunoaștere a condițiilor de mediu

 decizii în condiții de certitudine - caracterizate de o singură stare a condițiilor obiective

cu o probabilitate de manifestare egală cu 1 , variantele de realizare a obiectivelor sunt
cunoscute iar variabilele cu care se operează sunt controlabile, evoluția lor putând fi
estimată;
 decizii în condiții de risc - caracterizate prin mai multe stări ale condițiilor obiective cu
probabilitate de manifestare în intervalul [0,1] cunoscută, variantele de realizare sunt
influențate de nivelul consecințelor;
 decizii în condiții de incertitudine - caracterizate prin mai multe stări ale condițiilor
obiective pentru care nu se cunoaște nici măcar probabilitatea manifestării acestora și
operează cu variabile necontrolabile a căror evolutie nu poate fi estimată;

(d). Dupa numarul decidentilor

 decizii individuale - fundamentate, elaborate și adoptate de către o singură persoană,

caracteristice firmelor mici;
 decizii de grup - fundamentate, elaborate și adoptate de catre un colectiv, aplicând
principiul managementului participativ în demersul adoptării deciziilor, caracteristice
firmelor mari, moderne;

(e). Dupa periodicitatea elaborarii

 decizii unice - se iau o singură data, la intervale mari de timp;

 decizii repetitive - sunt periodice (elaborate la intervale regulate de timp) sau
aleatorii (elaborate în funcție de acţiunea neregulată a factorilor necontrolabili);

(f). Dupa domeniul de activitate pentru care se iau deciziile

 Decizii pentru cercetare – dezvoltare;

 Decizii de producție;
 Decizii financiar - contabile;
 Decizii comerciale;
 Decizii de personal;
(g). Dupa numărul stadiilor succesive de realizare

 decizii unistadiale;
 decizii multistadiale;

5.4. Etapele procesului decizional

Fundamentarea oricărei decizii trebuie să se faca utilizand metode și tehnici de calcul și să

respecte totodată etapele adoptării unei decizii și anume: 00:25

I. Recoltarea unui set complet de informații pentru recunoașterea și definirea problemei – aceasta
etapă se realizează în trei pași:

(1) Observarea - este momentul în care un manager observă că ceva nu este în regulă în
organizația în care lucrează și consideră ca este momentul să ia o decizie de soluționare a problemei;

(2) Recunoașterea problemei - dupa un timp de reflecție și colectarea de dovezi că problema

există se concluzionează ca aceasta este de natură decizională (există mai multe variante de
soluționare);

(3) Definirea problemei - este faza în care se formulează problema, importantă fiind aici
corectitudinea definirii care va afecta modul de soluționare. Atunci când problema este bine delimitată
și diagnosticarea și decizia sunt simple;

II. Stabilirea elementelor constitutive ale deciziei (criterii, variante și obiective decizionale)

În funcție de modul cum a fost definită problema, decizia poate fi caracterizată de criterii
solide și adoptată pe baza a mai mult de două variante decizionale.
III. Cercetarea prospectivă a evoluției variabilelor decizionale – definirea stărilor condițiilor
obiective;

IV. Stabilirea variantelor decizionale

Este etapa în care odată definite variantele decizionale, acestea sunt analizate la nivel de
detaliu și evaluate în vederea alegerii celei optime.

V. Selectarea variantei optime

Este <<Decizia propriu – zisă>> și se face în funcție de mediul decizional, alegându-se

varianta considerată cea mai buna în vederea implementarii. Selecția depinde de numărul decidenților
și de complexitatea metodelor utilizate.

VI. Implementarea variantei optime

În urma adoptării variantei considerate optime urmează etapa de implementare, de aplicare a soluției
în practică. Depinde foarte mult de manager să motiveze executanții în scopul îndeplinirii obiectivelor
decizionale.

VII. Monitorizarea rezultatelor

Evident, după implementarea variantei optime este necesar controlul și evaluarea rezultatelor
obținute, în speță soluționarea problemei definite inițial.

Care sunt etapele procesului

decizional? ..................................................................................................................
.....................................................................................................................................
. ............................................................................................................................
………………………………………….........................................................................................
...............................................................................................
Ciclul Procesului Decizional poate fi reprezentat astfel:
 STABILIREA
DEFINIREA
ELEMENTELOR
PROBLEMEI
DECIZIEI

ANALIZA
MONITORIZAREA
EVOLUTIEI
REZULTATELOR
VARIABILELOR

IMPLEMENTAREA STABILIREA
VARIANTEI VARIANTELOR
OPTIME DECIZIONALE

SELECTAREA
VARIANTEI
OPTIME

5.5. Metode și tehnici de fundamentare a deciziilor

Deoarece o anumită situație/problemă este vazută diferit de catre diferite persoane și perceperea
realității și solutionarea problemei este diferită.

00:45
De aceea, este necesară elaborarea unui model formal care să ajute pe decidenți în procesul adoptarii
deciziei.

Pentru a crea un astfel de model avem nevoie de:

 întelegerea variabilelor cheie luate în calcul pentru adoptarea deciziei ;

 identificarea influențelor de tip cauză – efect ale variabilelor;
 identificarea și aplicarea formulelor matematice în vederea generarii modelelor
decizionale;

Scopul elaborarii unor modele decizionale este:

 de a stimula creativitatea participanților la soluționarea problemei;

 de a spori gradul de întelegere a problemei în discuție;
 de a contribui la evaluarea variantelor posibile ale unei decizii.

Cele mai utilizate modele matematice pentru adoptarea deciziilor sunt modelele cantitative
aparținând cercetarilor operationale. Cercetările Operaționale au fost utilizate în perioade de criză
pentru soluționarea problemelor economice, sociale și tehnologice în procesul de dezvoltare al
societății. Astfel Cercetarile Operaționale s-au dezvoltat pe de-o parte în direcția fundamentării
științifice a deciziilor manageriale la orice nivel cu ajutorul modelării, iar pe de alta pentru creerea de
modele standard care să poata rezolva orice problemă decizională din orice domeniu.

Printre modelele utilizate în management sunt:

 modele de programare liniara

 modele derivate din teoria jocurilor
 modelele firelor de așteptare
 simularea