curs 1 1. Clasificarea legilor 2. Amenajarea teritoriului in concept European Amenajarea Teritoriului in context european Documente ale Uniunii Europene.

elaborate de CEMAT - Conferinta ministrilor din Uniunea Europeana responsabili cu activitati de Amenajarea Teritoriului: 1968 - Adunarea Consultativa a Consiliului Europei Amenajarea Teritoriului devine o problema de nivel European 1970 Bonn - AT obiectiv politic fundamental la aceasta conferinta se stabilesc - principii - teme majore - obiective prioritare 1973 - La Grande Motte 1976 - Bari 1978 - Viena - se decide - elaborarea cartei AT - apare ca problema Spatiul rural 1980 - Londra - Bilant si perspective in AT in Europa Reuniunea de la Bonn -1970 principii - dezvoltarea regiunilor ramase in urma - integrarea economica a zonelor transfrontaliere - echilibru intre - mediu urban-mediu rural - economie-ecologie Teme majore - Readaptarea structurilor urbane - Revitalizarea zonelor rurale - Restructurarea regiunilor in declin - Conservarea si valorificarea resurselor naturale - politica pe termen lung pentru - infrastructura - cai de comunicatii - colaborari in domeniul cercetarii si armonizarii metodelor Obiective prioritare - reducerea dezechilibrului istoric intre centrele industrializate si urbanizate din N si V Europei si regiunile periferice - reducerea diferentelor standard general si nivel de populare - concilierea dezvoltarii economice cu protectia mediului - crearea de locuri de munca si noi activitati cu zonele de reconversie industriala - echilibrarea retelelor de transport si telecomunicatii

Problematica anilor '70 - se trece de la hegemonia centrului industrial la descentralizare - se stabilesc sectoarele cheie ale dezvoltarii - fluxuri de investitii - platforme industrial-portuare - structurile de schimb (intermodale) - fluxurile turistice - necesitatea reducerii disparitatilor - sociale - in infrasrtuctura - prelungirea axelor puternice catre - tari - regiuni adiacente - cooperarea transfrontaliera - echilibrul urban-rural - readaptare - revitalizare - echilibru economie-ecologie - conservare - valorificare resurse -rezultate ale politicilor comunitare prin Fonduri Structurale - politica agricola si spatiul rural - politica de mediu si conflictul economie-mediu - politicele -comerciale-industriale-concurentiale - politici de -formare profesionala -localizare a activitatilor - politica regionala ca o componenta de baza a AT - politica -transporturilor -retelelor urbane - cresterea rolului oraselor si rezolvarea problemelor urbane -relatia obiective europene - strategii nationale Carta Amenajarii Teritoriului - Terremolinos -Spania 1983 defineste Amenajarea Teritoriului - expresia spatiala a politicilor - economicsociala -culturala -ecologica a oricarei societati, cu urmatoarele obiective fundamentale: dezvoltarea socio-economica echilibrata a regiunilor, ameliorarea calitatii vietii, gestionarea rezsponsabila a resurselor naturale si protectia mediului, utilizarea rationala a solului. Amenajarea Teritoriului - dimensiune europeana Caracteristici - Democratica - Globala - Functionala - Prospectiva Aplicare - Armonizare - interese - piata - administratii - conditii socio-economice -mediu

Obiective majore - Dezvoltarea echilibrata a regiunilor - Ameliorarea calitatii vietii - locuire - cultura - locuri de munca - recreere - Gestiunea responsabila a resurselor naturale,protectia mediului -factori de mediu -arii naturale -resurse energetice -patrimoniu cultural - Utilizarea rationala a teritoriului - protejare terenuri -agricole -silvice Implementarea obiectivelor de Amenajarea Teritoriului - coordonare intersectoriala - coordonare si cooperare pe verticala (niveluri teritoriale) - nivel local - nivel regional - nivel national - nivel european - participarea populatiei Arii obiectiv - Regiuni rurale-urbane-frontaliere-montane-cu slabiciuni structurale -cu declin-costiere si insulare/ Dezvoltarea Turismului/Zonele maritime/Dezvoltarea echilibrata a regiunilor CELE 10 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILA A TERITORIULUI EUROPEAN (HANOVRA 2000) 1. promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio-economice echilibrate si prin ameliorarea competitivitatii; 2. promovarea impulsurilor de dezvoltare generate de functiunile urbane si de ameliorarea relatiilor dintre orase si sate; 3. promovarea conditiilor de accesibilitate mai echilibrate; 4. dezvoltarea accesului la informatii si cunoastere; 5. reducerea atentatelor asupra mediului; 6. valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural; 7. valorizarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; 8. dezvoltarea resurselor energetice in mentinerea securitatii; 9. promovarea turismului calitativ si durabil; 10. limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale.

Reteaua ESPON - European Spatial Planning Opservation Network - studii si cercetari din perspectiva europeana si trans-nationala - evidentierea implicatiilor politicilor de coeziune teritoriala in spatiile trasnationale - propunere de insrumente si institutii care sa puna in aplicare politicile de coeziune teritoriala - propuneri pentru mai buna coordonare a deciziilor relevante teritorial - crearea de punti intre - factori de decizie - administratori - profesionisti - crearea unei retele a comunitatii stiintifice europene in domeniul dezvoltarii spatiale Agenda Teritoriala a Uniunii Europene Leipzig 2007 - Reuniunea ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului din Uniunea Europeana -CEMAT Motto - Spre o Europa mai competitiva si durabila a regiunilor diverse Misiune - Consolidarea coeziunii teritoriale U.E. teritoriu > 4 milioane Kmp. populatie > 490 milioane locuitori Scop - In sensul solidaritatii teritoriale - asigurarea unor conditii de locuit mai bune si calitatii vietii cu sanse egale , orientate spre potentialul local si regional Coeziunea teritoriala se realizeaza prin: - dialog continuu intre factorii interesati - sector privat - comunitati stiintifice - sector public - ONG - etc. Provocari teritoriale majore: - efectele la nivel regional ale schimbarilor de clima - cresterea preturilor la energie - accelerarea integrarii regiunilor - inclusiv transfrontaliere - efectele extinderii U.E. asupra coeziunii - economice sociale- teritoriale - supraexploatarea resurselor - ecologice- culturale - pierderea biodiversitatii prin urbanizare accentuata - depopulare - efecte teritoriale ale schimbarilor demografice - imbatranirea - migratia - dezvoltarea structurii asezarilor umane

Prioritati teritoriale ale Uniunii Europene 1. - dezvoltarea unui sistem urban policentric si echilibrat- un nou parteneriat urban rural 2. - Asigurarea egalitatii in in accesul la - infrastructura - cunoastere 3. - Dezvoltarea durabila - management prudent Prioritati ale dezvoltarii teritoriale in Uniunea Europeana 1. Consolidarea dezvoltarii policentrice si a si a inovarii prin crearea unor retele de regiuni urbane si orase 2. Forme noi de parteneriat si guvernanta teritoriala intre zonele rurale si urbane 3. Promovarea grupurilor de activitati (clausterele) regionale de concurenta si inovare in Europa 4. Consolidarea si extinderea retelelor transeuropene Legea 350 -schema. intrebari3-4-5-6-

cap1. Domenuiul de aplicare Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismului asigura cadrul legal pentru intocmirea ,avizarea si aprobarea si implementarea documentatiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului ,in vederea armonizarii la nivelul ntregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice i culturale, stabilite la nivel naional i local pentru asigurarea echilibrului n dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmrindu se creterea coeziunii i eficientei relaiilor economice i sociale dintre acestea. Dispozitii generale Legea urbanismului i Amenajarea Teritoriului, cea mai important din Romnia referitoare la evoluia teritorial i la evoluia urbanistic, lege care a suferit o ntreag serie de modificri, ajustri, precizri, clarific o serie de elemente i proceses ale planificrii, proiectrii, implementrii i monitorizrii dezvoltrii spaiale.

Amenajarea teritoriului Gestionarea se realizeaz prin intermediul amenajrii teritoriului i al urbanismului, care constituie ansambluri de activiti complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protecia patrimoniului natural i construit, la mbuntirea condiiilor de viaa n localitile urbane i rurale, precum i la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naional i european. Amenajarea teritoriului este o activitate: global trebuie s coordoneze politicile sectoriale ntr-un ansamblu integrat pentru ndeplinirea scopului acestei activiti de dezvoltare spaial echilibrat a teritoriului, de protecie a patrimoniului natural i construit, de a mbunti condiiile de via n cadrul aezrilor umane i de a realiza coeziunea teritorial; funcional pentru a realiza funcionarea ntregii societi, armoniznd interesele comune i innd cont de cadrul natural i construit; prospectiv activitate capabil s analizeze i s determine tendinele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor i interveniilor economice, ecologice, sociale i culturale, i s creeze cadrul spaial adecvat acestor evoluii; democratic adaptarea deciziilor n problemele de gestiune spaial trebuie s fie fcut cu o larg participare a populaiei i a reprezentanilor ei politici.

Urbanismul trebuie s fie o activitate: - operaional s asigure preluarea, detalierea i delimitarea n teren a prevederilor planurilor de Amenajarea teritoriului; - integratoare integrarea tuturor politicilor sectoriale referitoare la gestionarea teritoriului localitilor; - normativ n sensul c trebuie s precizeze: modaliti de utilizare a terenului destinaii i gabarite cldiri infrastructur amenajare i plantaii. Capitolul II Domeniul de activitate Seciunea 1 Amenajarea teritoriului n cadrul acestei seciuni se definete scopul activitii de Amenajare a Teritoriului. Definirea scopului se realizeaz n respectul documentului european CEMAT Carta Amenajrii Teritoriului, Carta de la Torremolinos Spania, 1983. Scopul activitii de Amenajare a Teritoriului const n armonizarea la nivelul ntregului teritoriu a politicilor:economice, sociale, ecologice, culturale,stabilite la nivel naional i local, dar avndu-se n vedere asigurarea echilibrului n dezvoltarea diferentelor zone naionale i urmrindu-se: - creterea coeziunii - eficiena relaiilor economice i sociale. Obiectivele activitii de Amenajare a Teritoriului: a) dezvoltarea economic i social echilibrat a regiunilor i zonelor, cu respectarea specificului acestora; b) mbuntirea calitii vieii oamenilor i colectivitilor umane; c) gestionarea n spiritul dezvoltrii durabile a resurselor naturale i a peisajelor naturale si culturale; d) utilizarea raional a teritoriului; e) conservarea i dezvoltarea diversitii culturale. Seciunea a 2-a Urbanismul Scopul activitii de urbanism const n: stimularea evoluiei complexe a localitilor prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen: scurt,mediu,lung. Sfera de activitate a urbanismului: Activitatea de urbanism cuprinde toate localitile rii organizate n reea (conform PATN, seciunea Reeaua de localiti) pe baza ierarhizrii i distribuiei echilibrate a acestora n teritoriu.

Obiectivele activitii de urbanism: a) mbuntirea condiiilor de via prin eliminarea disfuncionalitilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice i locuine convenabile pentru toi locuitorii; b) crearea condiiilor pentru satisfacerea cerinelor speciale ale copiilor, vrstnicilor i ale persoanelor cu handicap; c) utilizarea eficient a terenurilor, n acord cu funciunile urbanistice adecvate; extinderea controlat a zonelor construite; d) protejarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural construit i natural; e) asigurarea calitii cadrului construit, amenajat i plantat din toate localitile urbane si rurale; f) protejarea localitilor mpotriva dezastrelor naturale. Seciunea a 3-a Strategia de dezvoltare teritorial, activiti de Amenajarea Teritoriului i de Urbanism Principalele activiti de Amenajarea Teritoriului i Urbanism Acestea constau n transpunerea la nivelul ntregului teritoriu naional al: - strategiilor,politicilor, programelor de dezvoltare durabil n profil teritorial, i urmrirea aplicrii acestora n conformitate cu documentaiile de specialitate aprobate legal. Principii strategice de elaborare a strategiei de dezvoltare teritorial a Romniei: a) racordarea teritoriului naional la reeaua european i intercontinental a polilor de dezvoltare i a coridoarelor de transport; b) dezvoltarea reelei de localiti i structurarea zonelor funcionale urbane; c) promovarea solidaritii urban-rural i dezvoltarea adecvat a diferitelor categorii de teritorii; d) consolidarea i dezvoltarea reelei de legturi interregionale; e) protejarea, promovarea i valorificarea patrimoniului natural i cultural. Activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism au ca obiect: a) cercetarea n domeniul amenajrii teritoriului i al urbanismului i elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor i documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism; b) constituirea, ntreinerea, extinderea i dezvoltarea bazei de date urbane i teritoriale standardizate i compatibile, c) elaborarea strategiilor, politicilor i programelor de dezvoltare urban i teritorial; d) elaborarea documentaiilor de amenajare a teritoriului; e) elaborarea documentaiilor de urbanism; f) gestionarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism; g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative n domeniu; h) monitorizarea i controlul privind transpunerea n fapt a strategiilor, politicilor, programelor i operaiunilor de amenajare a teritoriului i de urbanism.

Capitolul III Atribuii ale administraiei publice neinteresant! imi pare rau! explica atributiile gurvernului, consiliului, bla.bla. Seciunea a 4-a Certificatul de urbanism Aplicarea prevederilor documentaiilor de amenajarea teritoriului i urbanism aprobate se asigur prin elaborarea certificatului de urbanism. Definiie: Certificatul de urbanism este actul de informare obligatoriu prin care autoritatea administraiei publice judeene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic i tehnic al imobilelor (fonduri de teren i construcii sau numai terenuri) i condiiile necesare n vederea realizrii unor investiii, tranzacii imobiliare i a altor operaiuni imobiliare potrivit legii. Certificatul de urbanism este necesar a se obine pentru orice lucrare de: investiii tranzacii imobiliare operaiuni imobiliare conform legii adjudecarea prin licitaie a lucrrilor de proiectare i execuie pentru lucrri publice ntocmirea documentaiei cadastrale de comasare i dezmembrare a bunurilor imobile n cel puin 3 parcele Important: Certificatul de urbanism nu confer dreptul de executare a lucrrilor de: construire, amenajare, plantare! Certificatul de urbanism cuprinde urmtoarele elemente privind: a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului i servituile de utilitate public care greveaz asupra acestuia; -zonele de protectie; daca este inscris pe lista monumentelor istorice; b) regimul economic al imobilului - folosina actuala, destinaii admise sau neadmise, c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului ,dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa. Art. 33. (1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale care emit autorizatiile de construire. (2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia. (3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent conform legii.

Modificarea prevederilor P.U.G. pentru o anumit zon Aceast modificare poate fi solicitat prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism n dou cazuri: 1. beneficiarul solicit modificarea prevederilor documentaiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiv din varii motive; 2. condiiile specifice ale amplasamentului are natura obiectivelor de investiii o impun n aceste situaii autoritatea public responsabil cu emiterea certificatului de urbanism poate adopta urmtoarele soluii prin intermediul certificatului de urbanism: a) s resping n mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaiilor de urbanism aprobate; b) s condiioneze autorizarea investiiei de elaborarea i aprobarea de ctre autoritatea public local competent a unui plan urbanistic zonal; c) s condiioneze autorizarea investiiei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat, n condiiile legii, i de aprobarea acestuia de ctre autoritatea public local, numai n situaia solicitrii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de producie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezideniale noi, infrastructur de transport, n situaia extinderii intravilanului localitii cu cel puin 10.000 m2 pentru funciuni de locuire sau cu cel puin 5.000 m2 pentru funciuni de servicii sau producie; d) s condiioneze autorizarea investiiei de elaborarea i aprobarea unui plan urbanistic de detaliu; e) s permit ntocmirea documentaiei tehnice pentru autorizaia de construire, n situaia solicitrii construirii pe o parcel n cadrul unui front continuu construit preexistent n care cldirile de pe parcelele adiacente au acelai regim de nlime cu cel solicitat. (2) Pentru situaiile prevzute la alin. (1) lit. c), iniierea planului urbanistic zonal se face dup obinerea unui aviz de oportunitate ntocmit de arhitectul-ef i aprobat, dup caz, conform competenei, de preedintele consiliului judeean, cu avizul prealabil al primarului localitii, de primarul localitii, respectiv primarul general al municipiului Bucureti. (3) Avizul de oportunitate se emite n baza unei solicitri scrise, cuprinznd urmtoarele elemente: a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investiiei/operaiunii propuse, indicatorii propui, modul de integrare a acesteia n zon, prezentarea consecinelor economice i sociale la nivelul unitii teritoriale de referin i la nivelul localitii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privai i categoriile de costuri ce vor cdea n sarcina autoritii publice locale; b) piese desenate, respectiv ncadrarea n zon, plan topografic/cadastral cu zona de studiu actualizat, conceptul propus - plan de situaie cu prezentarea funciunilor, a vecintilor i a limitelor servituilor propus a fi instituite, modul de asigurare a acceselor, utilitilor.

Capitolul IV Documentaiile de Amenajare a Teritoriului i de Urbanism Prin documentaii de amenajarea teritoriului i urbanism se nelege: - planurile de amenajarea teritoriului - planurile de urbanism - regulamentul general de urbanism - regulamente locale de urbanism

Propunerile cu caracter director Stabilesc strategiile i direciile principale a evoluiei unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate i sunt obligatorii pentru toate autoritile publice. Propunerile cu caracter reglementator Sunt propuneri care detaliaz prin reglementri specifice propunerile cu caracter director, n limitele administrative ale oraelor i comunelor i sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice i juridice

1.Documentaii de Amenajarea Teritoriului: a) Planul de amenajare a teritoriului naional; b) Planul de amenajare a teritoriului zonal; c) Planul de amenajare a teritoriului judeean. Planul de Amenajarea Teritoriului Naional (P.A.T.N.) Planul de amenajare a teritoriului naional are caracter director i reprezint sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu i lung pentru ntregul teritoriu al rii. Planul de amenajare a teritoriului naional este compus din seciuni specializate. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naional i ale seciunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaz. Seciunile Planului de amenajare a teritoriului naional sunt: Ci de comunicaie, Ape, Zone protejate, Reeaua de localiti, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rural. Prin lege se pot aproba i alte seciuni. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean (P.A.T.J.) P.A.T.J. are de asemenea caracter director i reprezint expresia spaial a programelor de dezvoltare socio-economic a judeului. Prevederile acestuia sunt obligatorii pentru celelalte planuri de Amenajarea Teritoriului i de Urbanism. Judeele au obligaia de a realiza P.A.T.J. periodic la 5 -10 ani Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (P.A.T.Z.) P.A.T.Z. are rol director i are scopul soluionrii unor probleme specifice unor teritorii care pot fi: a) intercomunale sau interoreneti, compuse din uniti administrativteritoriale de baz, comune i orae; b) interjudeene, nglobnd pri din judee sau judee ntregi; c) regionale, compuse din mai multe judee.

2.Documentaii de urbanism Planul urbanistic general Este o documentaie de urbanism obligatorie pentru fiecare localitate cu caracter de reglementare specific(are att caracter director i strategic) prin care se stabilesc reguli ce se aplic direct asupra localitilor i constituie element de fundamentare obligatoriu pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Coninutul Reglementrilor Planului Urbanistic General: reglementri pe termen scurt, la nivelul ntregii uniti administrativ-teritoriale de baz a)stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan n relaie cu teritoriul administrativ al localitii; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea funcional n corelaie cu organizarea reelei de circulaie; d) delimitarea zonelor afectate de servitui publice; e) modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate i de protecie a monumentelor istorice i a siturilor arheologice reperate; f1) zonele care au instituite un regim special de protecie prevzut n legislaia n vigoare; g) formele de proprietate i circulaia juridic a terenurilor; h) precizarea condiiilor de amplasare i conformare a volumelor construite, amenajate i plantate; i) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform legii, precum i la msurile specifice privind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea construciilor n aceste zone. prevederi pe termen mediu i lung: a) evoluia n perspectiv a localitii; b) direciile de dezvoltare funcional n teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulaie i de echipare prevzute n planurile de amenajare a teritoriului naional, zonal i judeean; d) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform legii, precum i la msurile specifice privind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea construciilor n aceste zone; e) lista principalelor proiecte de dezvoltare i restructurare; f) stabilirea i delimitarea zonelor cu interdicie temporar i definitiv de construire; g) delimitarea zonelor n care se preconizeaz operaiuni urbanistice de regenerare urban.

Coninutul Planului Urbanistic General

Planul Urbanistic Zonal P.U.Z. este instrumentul de planificare urban i reglementare specific prin care se coordoneaz dezvoltarea urbanistic a unor zone din localitate caracterizate prin: - grad ridicat de complexitate - dinamica urban accentuat. Reglementri instituite prin P.U.Z. asupra zonei: a) organizarea reelei stradale; b) organizarea arhitectural-urbanistic n funcie de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul juridic i circulaia terenurilor; f) protejarea monumentelor istorice i servitui n zonele de protecie ale acestora. Zone ale localitilor pentru care exist obligativitatea elaborrii P.U .Z.: a) zonele centrale ale localitilor; b) zonele construite protejate; c) parcurile industriale, parcurile de activiti sau tehnologice; d) zonele destinate hipermagazinelor i/sau parcurilor comerciale; e) zonele de producie; f) parcurile culturale; g) zonele de dezvoltare a unor ansambluri rezideniale noi; h) infrastructura de transport; i) zonele supuse restructurrii sau regenerrii urbane; j) zona costier/zonele de protecie a rmului mrii, pe o adncime de minimum 200 m; k) alte zone stabilite de autoritile publice centrale sau locale, potrivit legii, pentru zone omogene din punct de vedere funcional i morfologic sau pentru suprafee mai mari de 10.000 m2.

Planul Urbanistic de Detaliu Este planul urbanistic care stabilete reglementri specifice exclusiv pe o parcel, n relaie cu parcelele nvecinate i: - nu poate modifica prevederile P.U.Z. sau P.U.G. - detaliaz modul specific de construire n raport cu funciunea zonei i identitatea arhitectural a acesteia. Planul urbanistic de detaliu reglementeaz retragerile fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei, accesurile auto i pietonale, conformarea arhitectural volumetric, modul de ocupare a terenului. 3. Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.) Definire: R.G.U. reprezint sistemul de norme tehnice, juridice i economice care st la baza elaborrii planurilor de urbanism i a Regulamentelor Locale de Urbanism. 4. Regulamentul Local de Urbanism i Regulamentul Zonal de Urbanism Aceste regulamente cuprind i detaliaz prevederile referitoare la modul concret de: - utilizare a terenurilor; - amplasare, dimensionare i realizare a volumelor construite; - amenajare i plantare a aterenului; - materiale i culori utilizate pe zone n conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice, pe baza unui studiu de specialitate. Important: Planurile de Urbanism General, Planurile de Urbanism Zonal i Planurile de Urbanism Local mpreun cu Regulamentele Locale de Urbansim, aprobate, sunt opozabile n justiie. Capitolele V i VI precizeaz sanciunile ce decurg din nclcarea prevederilor legii amenajrii teritoriului i urbanism precum i dispoziiile finale ale legii. Vom prezenta numai raspunderile si sanctiunile care privesc arhitectul si urbanistil in calitate de coordonator si proiectant al documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului. Constituie contravenie supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentaii de urbanism incomplete ori care conine date eronate; aceasta contraventie se sancioneaz cu amend de la 1.000 lei la 3.000 lei De asemenea semnarea documentaiilor de amenajarea teritoriului i urbanism care conin date eronate constituie contraventie si se sancioneaz cu amend de la 1.000 lei la 9.000 lei.

LEGEA 50/ 1991 Privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii cap1. Autorizarea lucrarilor de constructie Executarea oricaror tipuri de lucrari de constructie se face numai - pe baza autorizatiei de construire -pe baza unui drept asupra unui imobil- nr .cadastru Constructiile trebuie sa respecte : autorizatia de constructii emisa si reglementarile privind proiectarea si executia. Autorizaia de construire actul de autoritate al administraiei publice locale pe baza cruia se asigur aplicarea msurilor prevzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea i funcionarea construciilor. se emite n temeiul i cu respectarea prevederilor documentaiilor de urbanism, avizate i aprobatm potrivit legii.

Autorizatie de construire cuprinde: Certificatul de urbanism; Dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor; Proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii ; Avizele i acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; Dovada privind achitarea taxelor legale. ETAPELE obtinerii AC 1.cerere certificat urbanism : a) emitere CU- administratia publica b) evaluarea initiala a investitiei -stabilirea necesitatii evaluarii efectelor asupra mediului -autoritatea pentru protectia mediului c) notificare solicitant catre Administratia publica privind mentinerea cererii pt AC - in situatia in care Autoritatea pt protectia mediului stabileste necesitatea evaluarii efectelor investitiei asupra mediului d) emiterea avizelor si acordurilor stabilite prin CU(avizul de Mediu, avizul de la furnizorii de utilitati urbane-nr-ul de tipul de avize depinde de conditiile de plasament si natura constructiei) e) emitere act administrativ de autoritate pt protectia mediului f) elaborare documentatie tehnica g) depunere documentatie pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la AP h) emiterea autorizatiei de construire

CERTIFICAT DE URBANISM Este actul de informare prin care autoritatile fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic, tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale necesare in vederea autorizarii . Autoritatea de mediu emite act administrativ:- declaratia autoritatii de mediu -decizia etapei de incadrare -acordul de mediu -avizul Natura 2000 Pentru obtinerea certif. de urbanism,cerere va cuprinde: -elemente de identificare a imobilului -localitate -nr cadastral -nr de cart funciara !CU nu confera dreptul de a executa lucrari Elaborare Documentatie tehnica -cf cadru continut pt DT prevazut cu anexa la legea 50/91 -cf cerintelor certificatului de urb -cf avizelor solicitate prin CU -se semneaza si se verifica cf. legislatie Continutul -documentatiei de autorizare -toate in copie: a)certificatul de urbanism b)dovada in copie legalizata a titlului asupra imobilului - teren -constructie -extras carte funciara c)documentatia tehnica DT d)avize si acorduri solicitate prin CU e)actul administrativ al autoritatii competente pt protectia mediului f)dovada privind achitarea taxelor legale !!Valabilitatea AC- max 12 luni de la data emiterii in ac interval beneficiarul trebuie sa inceapa lucrarile.In acest caz valabilitatea AC se extinde pe durata de executie a lucrarilor prevazute in Ac. Neinceperea lucrarilor are nefinalizarea lor in aceste termene- conduce la pierderea valabilitatii AC. Cu 15 zileinainte de ex AC se poate solicita o prelungire a valabilitatii, o singura data cu 12 luni Semnatorii AC -presedinte CJ/ primar -secretar -arh sef/persoana resp cu AT si U Avizatori- sunt delegati sa emita avizut solicitat in 15 zile de la inregistrarea solicitarii

CONCESIONAREA TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII Terenurile aparinnd domeniului privat al statului sau al unitilor administrativteritoriale, destinate construirii, pot fi vndute, concesionate ori nchiriate prin licitaie public, potrivit legi. Terenurile aparinnd domeniului public al statului sau al unitilor administrativteritoriale se pot concesiona numai n vederea realizrii de construcii sau de obiective de uz i/sau de interes public. Pn la reglementarea prin lege a situaiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcii, aflate n administrarea consiliilor locale i care pot fi revendicate de fotii proprietari. Vanzare cumparare( instrainare ) : instrainarea unui teren presupune transmiterea dreptului de propietate cu toate dezmembramintele Inchiriere: transfera dreptul de folosinta si uzufructul mai putin posibilitatea de a construi se realizeaza pe perioade scurte de timp nu e caracteristica numai pentru domeniul privat al statului, poate fi facuta de orice propietar Concesionare: prin contractul de concesiune cedentul transmite catre concesionar; spre administrarea rentabila, pe un termen delimitat, in schimbul unei redevente Prin concesiune se transmite dreptul de: folosinta uzufructul Terenul la sfarsitul perioadei de concesionare revine cu toate drepturile de propietate la concesionar.

Terenurile ce se concesioneaz pentru realizarea de locuine i spaii construite asociate acestora, n funcie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea urmtoarele suprafee: 1.in localitatile urbane pn la 450 mp pentru un apartament ntr-o cldire cu parter sau parter i etaj pn la 300 mp pentru un apartament ntr-o cldire cu parter i etaj, cu dou apartamente pn la 250 mp pentru un apartament, n cazul cldirilor cu parter i mai multe etaje, avnd cel mult 6 apartamente pentru cldirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaa de teren va fi stabilit potrivit documentaiilor de urbanism 2.in localitati rurale n localitile rurale, pn la 1.000 mp pentru o locuin Pentru realizarea unei case de vacan se poate concesiona un teren n suprafa de pn la 250 mp. Durata concesionarii se stabileste de :CL,CJ,CGMP, in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism si natura constructiei.

ACHIZITII PUBLICE Achizitia publica dobandireadefinitiva sau temporara de catre o persoana juridica autoritate contractanta a unor produse, lucrari sau servicii rin atribuirea unui contract de achizitie publica. Contract de achizitie publica - contract incheiat cu forma scrisa intre autoritatea contractanta si contractant. Proceduri de atribuirea contractului de achizite publica 1. Licitatie deschisa - procedura prin care orice furnizor, executant, prestatar interesat are dreptul de a depune oferta. 2. Licitatie restransa procedura care se desfasoara in doua etape: - selectarea de catre autoritatea contractanta (AC) a candidatilor - invitatia ca acestea sa depuna oferta. 3. Negocierea negocierea competitiva procedura cu AC se consulta si negociaza clauzele contractuale excluziv pretul cu mai multi furnizori, executanti, prestatari. Negocierea competitiva se realizeaza in urmatoarele cazuri: a. daca la licitatie (deschisa sau restransa) nu a fost depusanici o oferta corespunzatoare b. in situatii exceptionale cand AC solicita servicii sau lucrri penru care nu se poate realiza o estimare initiala a valorii contractului de achizitie publica. c. Cand serviciile pe care AC le solicita sunt de asa natura incat contul de sarini nu poate fi elabrat cu precizie. d. Cand AC achizitioneaza produse lucrari ce urmeaza sa fie executate exclusiv cu scopul cercetarii stiintifice, experimentari, dezvoltari tehnologice. e. Cand dupa organizarea unui concurs de solutii trebuie sa atribuie contractul de servicii unuia dintre castigatorii concursului. Negocierea cu o singura sursa cand AC negociaza clauzele contractuale inclusiv pretul cu un singur furnizor, exxecutant, prestatart. Negocierea cu o singura sursa se poate face in urmatoarele cazuri a. cand produsele, lucrarile sau serviciile pot fi furnizate executate sau prestate de un sigur contractant din motive de natura tehnica,artistica sau legate de protectia unui drept de exclusivitate asupra acestora. b. Cand AC achizitioneaza aditional produse destinate inlocuirii partiale, suplimentare, extinderii echipamentelor, instalatiilor sau datorita achizitionarii anterioare de la un furnizor c. Cand AC achizitioneaza aditional servicii suplimenare sau lucrari suplimentare la un contract atribuit:

I. Atribuirirea trebuie sa fie catre acelasi contractant II. Valoarea noului contract nu depaseste 50% din primul atribuit. d. Cand dupa atribuirea unui contract AC isi propune sa achizitioneze noi servicii, lucrari, servicii. e. Cand dupa un concurs de solutii, contractul de servicii se atribuie castigatorului f. In situatii de forta majora, stare de necesitate. 4. cererea de oferta - AC solicita oferte de la mai multi furnizori, executanti, prestatari; cererea de oferta se utilizeaza numai in cazul in care valoarea estimatafara TVA a contractului este mai mica decat echivalentul in lei a urmatoarelor praguri: - pentru contract de furnizare mai mic/= 40.000eur - pentru contract de servicii mai mic/=40.000eur - pentru contractul de lucrari mai mic/= 40.000eur Documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei Continut informatii generale privind AC - cerinte minime de calificare selectate si documente ce urmeaza a fi prezentate - caiet de sarcini - instructiuni privind datele limita si formalitatile, garantia, mod de prezentare oferta, data e valabilitate - instructiuni pentru elaborarea si prezentarea oferta financiara - informatii privind criteriile pentru atribuirea contractului de achizitii publice