Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

Unitate de învăţare Nr. 4

AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISMUL PE

PLAN EUROPEAN

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4.............................................................................. 49

4.1 Documente adoptate pe plan european...................................................................... 49
4.2 “EUROCITIES“ – Reţeaua marilor oraşe europene................................................ 52
4.3 Agenda Locală 21...................................................................................................... 53
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4............................................................... 55
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 55
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4............................................................................. 55

48
Elemente de urbanism
 Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 4

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:

 Cunoaşterea principalelor documente adoptate pe plan european

privind amenajarea teritoriului;
 Cunoaşterea principalelor documente adoptate pe plan european în
materie de urbanism.

4.1 Documente adoptate pe plan european

Amenajarea Conceptul de amenajare a teritoriului (planificare spaţială /
teritoriului regională) a fost definit încă din anul 1960 de Adunarea Parlamentară şi
Conferinţa Autorităţilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europei
drept “expresie geografică a politicilor economice, sociale, culturale şi
ecologice ale societăţii”.
Factorii de influenţă asupra amenajării teritoriului sunt:
- decidenţii individuali şi instituţionali;
- incertitudinea tuturor studiilor previzionale;
- presiunea pieţei;
- particularităţile sistemelor administrative;
- condiţiile socio-economice şi de mediu diferite.
Obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului pe plan
european sunt:
- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii;
- mangementul responsabil al resurselor naturale;
- utilizarea raţională a pământului.
Din punct de vedere instituţional, din 1968, la nivelul Consiliului
Europei s-a hotărât organizarea următoarelor structuri: Conferinţa
Europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului
ai statelor membre ale Consiliului Europei (CEMAT) – la fiecare 3 ani;
2 seminarii sau conferinţe – în fiecare an şi 2 întâlniri ale Comitetului
Miniştrilor – în fiecare an.
Din 1970 CEMAT s-a reunit în 12 sesiuni şi a adoptat, de-a lungul
timpului, documente fundamentale pentru amenajarea teritoriului
european. După 1991 România a participat constant la Sesiunile
CEMAT prin reprezentanţi ai ministerului responsabil cu amenajarea
teritoriului.
Carta În 1983 a fost adoptată de CEMAT „Carta Europeană a
Europeană a Amenajării Teritoriului” la Torremolinos - Spania care defineşte
Amenajării pentru prima oară obiectivele majore europene care trebuie să stea la
Teritoriului baza politicilor de planificare spaţială, la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi
la organizarea activităţilor de zi cu zi în spaţiul fizic european. Prin
acest document se defineşte amenajarea teritoriului ca „expresia
spaţială ale politicilor economice, sociale, culturale şi ecologice a
tuturor societăţilor” cu următoarele obiective fundamentale:
 Dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor;
 Ameliorarea calităţii vieţii;
49
Elemente de urbanism
 Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

 Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;

 Utilizarea raţională a solului.
Principalele coordonate ale Cartei se referă la:
1. Principiile de bază ale politicii de amenajare a teritoriului:
• construirea şi consolidarea unor reţele de localităţi echilibrate şi
descentralizate în teritoriu;
• restructurarea şi fortificarea zonelor deficiente structural şi
stabilirea capacităţii lor de adaptare şi dezvoltare endogenă;
• estimarea condiţiilor de viaţă şi de muncă din zone cu aflux de
resurse şi intensitate diferită a dezvoltării.
2. Obiectivele dezvoltării în profil teritorial a spaţiului comunitar,
actualizate prezentului şi pentru viitor sunt:
• crearea unui spaţiu european unic;
• promovarea unui progres economic, social echilibrat şi durabil;
• diminuarea disparităţilor în dezvoltarea diferitelor regiuni şi a
rămânerii în urmă a celor mai defavorizate zone, inclusiv a zonelor
rurale;
• constituirea şi extinderea reţelelor transeuropene (infrastructurile
pentru transport, telecomunicaţii şi energie);
• conservarea şi protecţia mediului şi ameliorarea calităţii lui;
• utilizarea precaută şi raţională a resurselor naturale;
• asigurarea unei instruiri la nivel înalt.
3. Politicile de amenajare a teritoriului privind integrarea întregului
continent european se concretizează prin:
• susţinerea şi întărirea unui sistem descentralizat, policentric,
ierarhizat pe zone urbane, care concentrează funcţiuni de nivel
european;
• stabilirea de legături suficiente între zonele urbane europene prin
mijloace de comunicaţie adecvate (reţele transeuropene) şi dezvoltarea
unor infrastructuri de transport, eficiente şi bine încadrate mediului
natural, interconectarea modurilor şi nivelurilor diferite de
transport pentru a susţine structura descentralizată a reţelei de
localităţi;
• conservarea şi ameliorarea spaţiilor naturale şi integrarea
europeană din punct de vedere ecologic;
• asigurarea resurselor vitale pe termen lung;
• ameliorarea şi promovarea echivalenţei condiţiilor de viaţă, de
muncă şi de mediu între localităţi.
Schema de Comisia Europeană a adoptat şi ea un document (la Postdam, în anul
dezvoltare a 1999), intitulat Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar (SDEC)
spaţiului - Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii
comunitar Europene, care venea cu o serie de clarificări referitoare la raporturile
(SDEC) complexe dintre politicile de dezvoltare şi dimensiunea spaţială a
acestora şi care stabilea principii directoare pentru dezvoltarea
teritorială durabilă a continentului european.
Documentele la Principalele documente la care România îşi aliniază politicile în
care România materie de amenajare a teritoriului sunt:
îşi aliniază o Carta Europeană a Amenajării Teritoriului – document al
politicile în Consiliului Europei, adoptat de cea de a 6-a Conferinţă Europeană a

50
Elemente de urbanism
 Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

materie de Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), care a

amenajare a avut loc la Torremolinos, Spania (mai 1983);
teritoriului o Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC) –
Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii
Europene - document al Uniunii Europene, adoptat la Consiliul
Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din
ţările Uniunii Europene – Potsdam, Germania (mai 1999);
o Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a
continentului european – document al Consiliului Europei, adoptat la
Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea
Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (septembrie 2000);
o Agenda Teritorială Europeană - document al Comisiei Europene
(mai 2007).
Urbanism În materie de urbanism, Comisia Europeană a lansat “Ghidul
Ghidul dimensiunii urbane în contextul politicilor comunitare”, instrument
dimensiunii adresat managerilor urbani şi oricăror altor instituţii relevante în
urbane în domeniul dezvoltării urbane. Acesta identifică iniţiativele cu implicaţii
contextul directe şi indirecte asupra dezvoltării urbane şi furnizează o imagine
politicilor globală a politicilor comunitare aferente perioadei 2007-2013.
comunitare În sesiunea plenară anuală a Congresului Autorităţilor Locale şi
Regionale din Europa (CLRAE) (17-19 martie 1992, Strasbourg) a
Carta Urbană fost adoptată Carta Urbană Europeană.
Europeană Aceasta includea Declaraţia Europeană a Drepturilor Urbane şi
prevedea principiile dezvoltării oraşelor din Europa. Potrivit acestei
declaraţii, considerând că exercitarea următoarelor drepturi trebuie să se
bazeze pe solidaritatea şi responsabilitatea cetăţenilor, implicând o
egală acceptare a îndatoririlor, cetăţenii oraşelor europene au dreptul la:
1. Securitate;
2. Un mediu sănătos şi nepoluat;
3. Locuri de muncă;
4. Locuire;
5. Mobilitate;
6. Sport şi divertisment;
7. Cultură;
8. Integrare multiculturală;
9. Bună calitate arhitecturală şi a ambianţei fizice;
10. Armonizarea funcţiunilor;
11. Participare;
12. Dezvoltare economică;
13. Dezvoltare durabilă;
14. Servicii şi bunuri;
15. Bogăţie naturală şi resurse;
16. Împlinire personală;
17. Colaborare inter-municipală;
18. Structuri şi mecanisme financiare;
19. Egalitate.
În urma evoluţiei viziunilor internaţionale şi europene asupra căilor
şi modalităţilor de dezvoltare în general şi, în special, de dezvoltare a
aşezărilor umane, prin apariţia a noi concepte şi obiective strategice,

51
Elemente de urbanism
 Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

precum şi prin elaborarea a noi principii, Carta Urbană Europeană a fost

reluată în dezbatere, în cadrul Conferinţei Internaţionale organizată la
Sofia (Bulgaria), în perioada 16 – 17 mai 2002, de către Congresul
Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa (CLRAE), împreună cu
oraşul Sofia şi Asociaţia Naţională a Municipalităţilor din Bulgaria.
Test de autoevaluare 4.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
1. Care sunt obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului pe plan
european?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 55.

4.2 “EUROCITIES“ – Reţeaua marilor oraşe europene

“EUROCITIES“ – Reţeaua marilor oraşe europene, înfiinţată în anul
1986 şi care astăzi reuneşte 135 dintre cele mai mari orașe din Europa și
peste 45 de orașe partenere, care guvernează 130 de milioane de
cetățeni din 39 de țări din Uniunea Europeană.
Scop Aceasta s-a angajat într-un dialog susţinut cu instituţiile europene,
cu privire la o gamă largă de politici care afectează aceste oraşe:
 dezvoltarea economică;
 mediul;
 transport şi mobilitate;
 probleme sociale;
 cultură;
 informaţia şi societatea bazată pe cunoaştere;
 servicii de interes general.
Obiective Obiectivele strategice, propuse de EUROCITIES în documentul
strategice “Lucrând împreună pentru o mai bună calitate a vieţii pentru toţi“,
vizează schimbări pe termen lung, grupate în cinci mari dimensiuni de
politici urbane:
1. Dimensiunea Socială: "Mari oraşe INCLUZIVE"
• Promovarea acţiunii de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale;
• Promovarea oportunităţilor egale pentru toţi, respectând diversitatea;
• Asigurarea drepturilor pentru toţi la Societatea Informaţională şi
Bazată pe Cunoaştere;
2. Dimensiunea Economică: "Mari oraşe PROSPERE"
• Promovarea dezvoltării economice urbane durabile;
• Promovarea constituirii de noi oportunităţi de angajare;
• Promovarea accesului tuturor la servicii de înaltă calitate;
• Promovarea acţiunii de îmbunătăţire a securităţii urbane;
3. Dimensiunea Mediului: "Mari oraşe DURABILE"
• Promovarea abordărilor integrate pentru planificarea urbană şi a
mediului;
• Promovarea acţiunii de îmbunătăţire a calităţii mediului;
• Promovarea reţelelor de transport accesibile, sigure şi integrate;
• Promovarea unor norme de consum responsabile / rezonabile;

52
Elemente de urbanism
 Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

4. Dimensiunea Culturală: "Mari oraşe CREATIVE"

• Promovarea recunoaşterii tot mai mare a culturii ca aspect vital al
politicilor publice la toate nivelurile;
• Promovarea accesului la participare şi participarea la cultură pentru
toţi;
5. Dimensiunea Administrării: "PARTICIPARE ŞI COOPERARE"
• Promovarea implicării cetăţeneşti în realizarea şi executarea
politicilor;
• Promovarea şi modernizarea administraţiei publice şi a e-
administraţie;
• Promovarea lucrului în reţele internaţionale şi colaborarea între
marile oraşe.
Test de autoevaluare 4.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
1. Care sunt politicile care afectează oraşele EUROCITIES?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 55.

4.3 Agenda Locală 21

"Agenda 21 "Agenda 21 Locală" este un plan de dezvoltare la nivel local,
Locală" promovat de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1992 la Rio de Janeiro, în
cadrul Conferinţei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare.
"Agenda 21 Locală" promovează principiile dezvoltării durabile la
nivelul administraţiilor locale, fiind aplicată în peste 3000 de oraşe din
Europa. Succesul acestui program este condiţionat de participarea
publică a comunităţii locale şi de promovarea dezvoltării
descentralizate, oferind o abordare integrată a problemelor sociale,
economice şi de protecţie a mediului. Implementarea ei trebuie să
conducă la definirea obiectivelor, politicilor şi acţiunilor care să facă
posibilă creşterea bunăstării şi dezvoltarea comunităţii locale.
Capitolul 28 al Agendei 21 face apel către toate comunităţile locale
ca acestea să-şi creeze propria lor agendă, care preia scopurile generale
ale Agendei 21 pentru a le transpune în planuri şi acţiuni concrete
pentru o anumită localitate. Mecanismul de identificare şi soluţionare a
problemelor este reflectat în Planul Strategic de Acţiuni pentru
Dezvoltare Durabilă a localităţii. Acest plan este elaborat cu
participarea nemijlocită a grupurilor majore (ONG-urile, societăţile
comerciale, autorităţile publice locale, instituţiile academice,
sindicatele, etc.). Succesul acestui program este condiţionat de
participarea publică a comunităţii locale şi de promovarea dezvoltării
descentralizate, oferind o abordare integrată a problemelor sociale,
economice şi de protecţie a mediului.
România, ca parte semnatară a Convenţiei de la Rio, s-a angajat să
întreprindă demersuri pentru realizarea acestui document, atât la nivel
naţional, cât şi la nivel local.
Principiile Principiile care stau la baza întocmirii acestui document sunt:
programului  Progresul social, condiţionat de recunoaşterea şi admiterea nevoilor
fiecărui individ;
53
Elemente de urbanism
 Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

 Protejarea eficientă a mediului;

 Utilizarea raţională a rezervelor naturale;
 Păstrarea unui nivel ridicat de creştere economică şi ocupare a forţei
de muncă.
Avantajele Avantajele Agendei Locale 21 sunt:
programului  Dezvoltare descentralizată;
 Promovarea de proiecte cheie pentru comunitatea locală;
 Asigurarea cadrului pentru finanţarea proiectelor locale de
infrastructură;
 Promovarea parteneriatului public-privat;
 Implicarea tuturor actorilor locali.
Instrumentele Instrumentele programului Agenda Locală 21 sunt:
programului  Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă;
 Planul Local de Acţiune;
 Portofoliul de Proiecte Prioritare.
Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilă este un document pe
termen lung, realizat prin efortul administraţiei publice şi prin
implicarea instituţiilor locale. Structura sa poate atinge trei părţi:
• Istoric şi capital natural (cadrul geografic, calitatea factorilor de
mediu);
• Capitalul antropic, situaţia economică a zonei;
• Obiective propuse în vederea dezvoltării localităţii.
Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă
planificarea reală pe termen mediu şi lung în vederea îndeplinirii
obiectivelor prevăzute în strategia locală. Măsurile respective se
concretizează prin programe şi proiecte.
Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe şi
proiecte care răspund la problemele comunităţii locale, şi care pot
conţine indicatorii de implementare, ce urmează a fi realizaţi în viitorul
apropiat.
Test de autoevaluare 4.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
1. Ce reprezintă programul "Agenda 21 Locală"?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 55.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 4.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 4 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

54
Elemente de urbanism
 Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4

1. Care sunt principalele documente la care România îşi aliniază

politicile în materie de amenajare a teritoriului?
2. Prezentați obiectivele strategice propuse de EUROCITIES.
3. Prezentați instrumentele programului Agenda Locală 21.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 4.1
1. Obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului pe plan european
sunt:
- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii;
- mangementul responsabil al resurselor naturale;
- utilizarea raţională a pământului.
Răspuns 4.2
1. Politicile care afectează oraşele EUROCITIES sunt:
‒ dezvoltarea economică;
‒ mediul;
‒ transport şi mobilitate;
‒ probleme sociale;
‒ cultură;
‒ informaţia şi societatea bazată pe cunoaştere;
‒ servicii de interes general.
Răspuns 4.3
1. Programul "Agenda 21 Locală" este un plan de dezvoltare la nivel
local pentru o dezvoltare durabilă, cu participarea publică a comunităţii
locale.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4

1. Dincă D., Dumitrică C., Dezvoltare și planificare urbană, Editura

Pro Universitaria, 2010, Bucureşti, pp. 242-250

55
Elemente de urbanism