Peisaj Cultural şi Dezvoltare

Curs 2 : Convenţia Europeană a Peisajului şi CEMAT

Sursa imaginilor din curs: unsplash.com (licenţa de utilizare gratuită a imaginilor: https://unsplash.com/license)
Convenţia Europeană a Peisajului
- Convenţia Europeană a Peisajului a fost promovată de către Congresul
Puterilor Regionale şi Locale al Consiliului Europei, de la Florenţa din 2002

- România a fost prima ţară care a ratificat Convenţia

- Convenţia este expresia unei noi atitudini faţă de dezvoltarea spaţială
- Prevederile convenţiei au un impact direct asupra activităţilor din domeniul
amenajării teritoriului.
- Convenţia propune o abordare culturală a teritoriului + armonizarea
transformărilor induse de evoluţiile sociale, economice şi de mediu.
Convenţia Europeană a Peisajului
- Peisajul = element important al calităţii vieţii oamenilor
- Convenţia se referă la teritoriu ca peisaj, propunându-l ca instrument de
control al dezvoltării spaţiale
- Peisajul devine o componentă importantă a interesului general, pe plan
cultural, ecologic, social
- Peisajul constituie o resursă care favorizează dezvoltarea economică
- Convenţia se referă la: peisajele remarcabile, peisajele obişnuite, peisajele
degradate, peisajele “urâte”
- Obiectivul principale este îmbinarea a trei acţiuni principale: protecţie,
gestiune, amenajare
- Peisajul trebuie să fie întreţinut pentru a putea face faţă transformărilor
societăţii.
Elemente operaţionale
- Categorii de peisaje
- Instrumente de aplicare a conveţiei
- Implicarea asupra elaborării documentaţiilor
Categorii de peisaje
- Convenţia se adresează teritoriului European în totalitatea sa
- Ce este Peisajul? Este o zonă, aşa cum este ea percepută de oameni, al
cărei caracter constituie rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi
umani - adică, putem vorbi de fapt de Peisaj Cultural
- În accepţiunea Convenţiei - Peisajul este constituit din: zone urbane, zone
suburbane, zone rurale, zone naturale, apele din interiorul ţărilor, apele
marine
Instrumente de aplicare a Convenţiei
- Modalităţi de punere în aplicare: prin protecţie, gestionare, amenajare/creare.
- Peisajele care sunt luate în considerare? Toate: cele care au calităţi care
trebuie protejate, peisaje a căror transformare trebuie gestionată, peisaje
deteriorate care trebuie amenajate sau create.
- Categorii de intervenţii: identificarea, calificarea peisajelor (delimitări, analize,
caracterizări).
- Intervenţiile vor avea caracteristici diferenţiate în funcţie de tipul de peisaj
căruia îi sunt destinate: peisajul valoros trebuie protejat, peisajul afectat de
procesele de transformare, peisajul deteriorat trebuie re-creat.
Aplicarea Convenţiei
Benefică pentru:

- Conştientizarea populaţiei cu privire

la valorile tradiţionale ale peisajului
- Promovarea valorii peisajului şi a
beneficiilor protejării acestora
- Integrarea peisajului în studiile de
specialitate
Convenţia şi CEMAT
- În 2006, CEMAT elaborează un Glosar de termeni în care defineşte, printre
altele, şi termeni precum: trasee culturale, peisaj, planificarea peisajului,
politici de peisaj, dezvoltare rurală, dezvoltare spaţială durabilă, potenţial
teritorial
- Definiţia peisajului este luată din Convenţia Europeană a Peisajului: “peisaj
înseamnă o zonă, aşa cum este ea percepută de oameni, a cărei
caracteristică este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau
umani”
- Definiţia politicii de peisaj este luată tot din CEP: “politica peisajului înseamnă
enunţarea de către autorităţile publice competente a principiilor generale, a
strategiilor şi a liniilor directoare care permit luarea unor măsuri menite a
proteja, gestiona şi planifica peisajele”
Elaborarea documentaţiilor
- Integrarea peisajului în politicile de
amenajare a teritoriului şi urbanism
- Peisajul devine un instrument de
control al dezvoltării spaţiale
- Obiectivul de calitate al peisajului se
defineşte prin formulările autorităţilor
cu privire la viaţa socială.

- Studiul de peisaj – componentă a

documentaţiilor de urbanism şi
amenajarea teritoriului.
Studiul de Peisaj (Cultural)
- Elementele fundamentale vor fi forma fizică a teritoriului şi evoluţiile care au
determinat-o.
- Studiul de peisaj este un proiect de dezvoltare spaţială – se ocupă de forma
fizică a teritoriului.
- Studiul de peisaj – în directă legătură cu studiul de fundamentare istorică a
documentaţiei.
- Va utiliza metoda analizei morfologice şi tipologice a formei fizice a teritoriului
urban/rural, extra urban.
- Studiile de peisaj trebuie să identifice unităţile de peisaj componente –
caracter operaţional.
- Unităţile de peisaj vor fi delimitate şi analizate în relaţie cu vecinătăţile –
unitatea de peisaj este o porţiune de teritoriu cu o anumită coerenţă a
caracteristicilor formei sale.
Politici de peisaj (conform CEMAT)
CEMAT face din nou referire la CEP când vine vorba să identifice diferite tipuri de
politici de peisaj:

- Protecţia peisajului = măsuri de conservare

- Managementul peisajului = acţiune pentru a asigura întreţinerea regulată a
unui peisaj
- Planificare peisajului = acţiune fermă de îmbunătăţire, restabilire sau creare
de noi peisaje
- Politica de dezvoltare spaţială poate contribui la protejarea, managementul şi
îmbunătăţirea peisajelor prin adoptarea de măsuri corespunzătoare
Trasee culturale (conform CEMAT)
În glosarul de termeni apare definiţia traseelor culturale:

- “Traseele culturale sunt itinerare care adună laolaltă elemente importante de

patrimoniu şi de tradiţii, care stau mărturie şi ilustrează perioade şi
evenimente specifice ale istoriei europene. Traseele culturale se
caracterizează prin mobilitate şi implică şi o dinamică intangibilă şi spaţială pe
care nu o posedă peisajul cultural, care este mai static şi limitat la natură”.
Patrimoniul şi Peisajul Cultural
- Resursă şi subiect al dezvoltării
- Întrebări de cercetare
- Aspecte metodologice
Patrimoniul

- Tipuri de patrimoniu: natural şi cultural (material şi imaterial)

- Abordarea patrimonială este necesară prin chiar natura peisajului cultural

- Patrimoniul ca resursă a dezvoltării este natural şi antropic

- Principiul de abordare a cercetării şi dezvoltării pleacă de la dinamica celor
două feluri de patrimoniu identificate.
- Peisajul cultural poate fi privit din punctul strict al relaţiei sale cu dinamica
dezvoltării unui areal ca o resursă.
- Rezultă problema balanţei între consum/impacte/capacitate de refacere
Peisajul ca resursă
- Toate structurile teritoriale implicate în procesul de dezvoltare evoluează cu
viteze diferite (diferite rate ale schimbării)
- Semnificaţia schimbării este diferită pentru fiecare structură funcţională
teritorială în parte

- Viziuni asupra peisajului cultural ca resursă: ecologizantă şi exclusiv

patrimonială – rezultă abordări de natură protecţionistă.
- Direcţiile de cercetare specifice – identificarea impactelor specifice diferitelor
tipuri de dezvoltare: intensiv, extensiv, regresiv, izolat, integrat,
monodimensional, pluridimensional + necesitatea de a imagina noi tipuri de
dezvoltare prin adaptarea la situaţii concrete
Peisajul ca resursă
Pe baza celor stabilite în Convenţia Europeană a Peisajului şi a hotărârilor
CEMAT, fiecare stat care a ratificat convenţia propune integrarea lor în cadrul
propriilor acte normative.

În cazul României, OuG 111/11.02.2011 pentru modificare Legii 350/2001 spune:

- Art.9 lit.c “prevede gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a resurselor

naturale şi a peisajelor naturale şi culturale”
- Art.18 “întocmirea de regulamente cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj,
care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile
urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la pct c2 în vederea
conservării şi punerii în valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale”
Întrebări de cercetare
- este megatendinţa globalizării economice şi culturale în mod necesar opusă
diversităţii ilustrate de Peisajul Cultural?
- este în mod necesar vorba de o contradicţie de termeni în ceea ce priveşte
Peisajul Cultural şi Dezvoltarea?
- cum poate fi controlabil raportul peisaj cultural – dezvoltare?
- cum pot fi conciliaţi indicatorii dezvoltării economice şi sociale (cantitativi) cu
aprecierile calitative ale peisajului cultural?
Aspecte metodologice
- peisajul cultural devine o componentă analitică şi de acţiune pentru diferite
abordări ale dezvoltării pe un anumit teritoriu
- peisajul cultural poate fi abordat şi din perspectiva altor domenii ale dezvoltării
- ambele sensuri ale relaţiei peisaj cultural <=> dezvoltare presupun integrarea
obiectivelor sectoriale şi a metodelor de cercetare analitică

- Peisajul cultural devine o viziune posibilă de abordare sintetică a dezvoltării

pentru un teritoriu

- Peisajul cultural poate constitui un generator de principii pentru strategii

coerente ale dezvoltării
Rezumat:
1. CEP este expresia unei noi atitudini faţă de dezvoltarea spaţială şi propune
peisajul ca instrument de control al dezvoltării spaţiale
2. CEP defineşte peisajele şi propune modalităţi de punere în aplicare: prin
protecţie, gestionare, amenajare/creare
3. CEMAT subliniază importanţa CEP şi justifică integrarea peisajului în politicile
de amenajare şi urbanism - Studiul de peisaj devine componentă a
documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului
4. Peisajul devine resursă şi este reglementată utilizarea sa prin acte normative
5.
To-Do list:
Obligatoriu - Citiţi următoarele:

- Convenţia Europeană a Peisajului

- Glosarul CEMAT