URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI

DISCIPLINA ÎN CONSTRUCŢII

- Suport de curs -

Lectori:

Conf.univ.dr. Gabriel MOINESCU

ing. Viorica MOISE

2019

www.asociatiacolumna.ro
1
 1. Natura şi specificul activităţilor de urbanism

Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie sa se desfăşoare cu respectarea

autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice,
participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora
deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare
la existenta şi dezvoltare proprie.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale răspund, potrivit Legii nr.350/2001, de
activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

a) Amenajarea teritoriului

Activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întregul teritoriu al României, pe baza

principiului ierarhizării, coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi integrării spaţiale, la nivel naţional,
regional şi judeţean. Această activitate trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici
sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de cadrul natural şi construit
bazat pe valori de cultură şi interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare
pe termen lung a fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi să ţină seama
de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la
adoptarea deciziilor.
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a
politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea
echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficientei relaţiilor
economice şi sociale dintre acestea.
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe întregul teritoriu al României, pe baza
principiului ierarhizarii, coeziunii şi integrării spaţiale, la nivel naţional, regional şi judeţean.
Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
- dezvoltarea economică şi socială echilibrata a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului
acestora;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
- gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a resurselor naturale şi a peisajelor naturale şi culturale;
- utilizarea raţională a teritoriului.
- conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.
Autoritatea publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului/teritoriilor aflat/aflate
în raza sa de competenţă. În acest scop, operatorii economici sau instituţiile care deţin imobile, instalaţii
şi/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public au obligaţia de a pune la
dispoziţia autorităţii publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia, informaţiile necesare în acţiunile de
planificare a dezvoltării teritoriului a localităţii în cauză.

2
 b) Urbanismul

Activitatea de urbanism cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea, pe baza ierarhizării şi
distribuţiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu
administrativ al oraşelor şi comunelor sau zone din acestea.
Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:
- operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
- integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor;
- normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şi gabaritelor
de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări şi plantaţii.
Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin realizarea
strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.
Urbanismul urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării spatiale a localităţilor urbane şi rurale, în
acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.
Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:
- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
- crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu
handicap;
- utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a
zonelor construite;
- protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
- asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi rurale;
- protejarea localităţilor impotriva dezastrelor naturale.

2. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism se înţelege

planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi
regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform prezentei legi.

a) Documentaţii de amenajare a teritoriului

Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director care stabilesc

strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt
detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.
Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:
3
 a) Planul de amenajare a teritoriului naţional;
b) Planul de amenajare a teritoriului judeţean;
c) Planul de amenajare a teritoriului zonal.

Planul de amenajare a teritoriului naţional

- are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung
pentru întregul teritoriu al ţării.
- este compus din secţiuni specializate.
- devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.
- secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Căi de comunicaţie, Ape, Zone protejate,
Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba şi alte
secţiuni.

Planul de amenajare a teritoriului judeţean

- are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socioeconomică a

judeţului.
- se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu
programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.
- devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.
- fiecare judeţ trebuie să deţină Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi să îl reactualizeze periodic,
la 5 - 10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului.

Planul de amenajare a teritoriului zonal

- are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste
teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune şi
oraşe;
b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;
c) regionale, compuse din mai multe judeţe.

b) Documentaţii de urbanism

4
 Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un
teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile,
procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se
elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii.
Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:
- Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
- Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
- Planul urbanistic de detaliu.

Planul urbanistic general

Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi
reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea
programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze
la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali,
geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte o singură dată, pe bază de
hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a
noului plan urbanistic general, dar fără a se depăşi 10 ani de la data depăşirii termenului de valabilitate.
Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de prelungire a valabilităţii
documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de
specialitate al arhitectului-şef.
Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi
administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
- zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
- delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;
- zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare;
formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
- precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate;
- zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice
privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone;

5
 - zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.
Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
- evoluţia în perspectivă a localităţii;
- direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
- traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului
naţional, zonal şi judeţean;
- zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice
privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone;
- lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
- delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.
Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări
1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de
ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi
publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice
locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe
baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.
Termenul de valabilitate a planurilor de urbanism generale elaborate şi aprobate până în anul 2003
poate fi prelungit prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti până la
data aprobării, în condiţiile legii, a noii documentaţii de urbanism, dar nu mai târziu de 30 decembrie
2018.

Planul urbanistic zonal

Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care
se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad
ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea
programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.
Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
- organizarea reţelei stradale;
- organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
- modul de utilizare a terenurilor;
- dezvoltarea infrastructurii edilitare;
- statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
- protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
- zonelor centrale ale localităţilor;
6
 - zonelor construite protejate şi de protecţie a monumentelor;
- zonelor de agrement şi turism;
- zonelor/parcurilor industriale, tehnologice şi zonelor de servicii;
- parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;
- infrastructurii de transport;
- zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane;
- altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii.

Planul urbanistic de detaliu

Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu
parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior.
Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care detaliază cel puţin:
- modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia,
în baza unui studiu de specialitate;
- retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
- procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului;
- accesele auto şi pietonale;
- conformarea arhitectural-volumetrică;
- conformarea spaţiilor publice.
Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor
stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.

Regulamentul general de urbanism

Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care
stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului
urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază
prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi
realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate
cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.

7
 Iniţierea şi finanţarea activităţilor de urbanism

Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aparţine exclusiv

autorităţilor administraţiei publice, cu excepţia planurilor urbanistice zonale şi a planurilor urbanistice de
detaliu, care pot fi iniţiate şi de către persoane fizice şi juridice interesate, numai în baza unui certificat de
urbanism şi, după caz, a unui aviz de oportunitate.
Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism prevăzute în Legea 350/2001se finanţează
din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din bugetul de stat, precum şi din alte surse
legal constituite.
Activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism de interes naţional şi regional, care se
finanţează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, sunt:
- elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României;
- elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului naţional;
- elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
- elaborarea Regulamentului general de urbanism;
- elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente
istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
- elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, hărţi de hazard/risc în vederea
prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
- programe de susţinere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de documentaţii în domeniile:
amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar şi al proiectelor de dezvoltare urbană integrată.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia sa prevadă în bugetele anuale fonduri pentru
elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a
hartilor de risc natural, precum şi a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.
Metodologia finanţării de la bugetul de stat a hartilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren
se elaborează de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi se aproba prin hotărâre a
Guvernului.
Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pentru
realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene se pot asocia sau, după caz, pot colabora,
în condiţiile legii, cu persoane juridice sau fizice din ţara sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri
suplimentare.
Planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de
interes public, precum şi pentru zone protejate se finanţează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu caracter deosebit, pentru
zone şi localităţi care necesita cercetări şi studii complexe, se face şi din fonduri destinate cercetării,
dezvoltării regionale şi altele, în condiţiile stabilite de ministere şi de alţi factori implicaţi.
În cazul documentaţiilor de urbanism aprobate, entitatea achizitoare poate organiza, în condiţiile
legii, concurs de soluţii urbanistice, deschis specialiştilor din domeniu.

8
 Indiferent de iniţiativa sau de sursa de finanţare, autorităţile administraţiei publice locale în
competenţa cărora se află elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi
urbanism sunt responsabile pentru întregul conţinut al reglementărilor adoptate, cu excepţia cazurilor în
care legea dispune altfel.

Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac de către

autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate.
Documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislaţiei în
vigoare, care au avizele şi acordurile prevăzute de lege şi solicitate prin certificatul de urbanism se
promovează de către primar, în vederea aprobării prin hotărâre a consiliului local/general, pe baza
referatului de specialitate al arhitectului-şef, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării
documentaţiei la registratura primăriei.
În termen de maximum 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de
motive elaborate de primar/preşedintele consiliului judeţean şi a raportului de specialitate elaborat de
către arhitectul-şef, consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau
respinge documentaţia de amenajare a teritoriului sau urbanism.
Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor
construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de
construire.
Anularea hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism emise cu încălcarea prevederilor
legale se cere, în condiţiile legii, de prefect, în urma controlului de legalitate sau la sesizarea
inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a arhitectului-şef al judeţului sau a
autorităţilor centrale de specialitate, în termenele prevăzute de lege.

Participarea publicului la activitătile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în

implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului
şi urbanism.
Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la justiţie, referitor
la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării
strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi în corelare cu procedurile specifice ce decurg din
legislaţia de mediu.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea organizării, desfăşurării şi
finanţării procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism.
Informarea publicului este activitatea prin care autorităţile administraţiei publice fac publice:

9
 - obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a
localităţilor;
- conţinutul strategiilor de dezvoltare teritorială şi a documentaţiilor de urbanism care urmează a fi
supuse aprobării, precum şi al documentaţiilor aprobate, potrivit legii;
- rezultatele consultării publicului;
- deciziile adoptate;
- modul de implementare a deciziilor.
Consultarea publicului este procesul prin care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico-
sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor de
dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a
localităţilor.
Informarea şi consultarea publicului se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de amploarea şi de
importanţa documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate

Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se face

prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti
şi comunale, după caz, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
In situaţia neactualizarii documentaţiilor de urbanism pana la expirarea termenelor de valabilitate
prevăzute prin hotărârile de aprobare a acestora, se suspenda eliberarea autorizaţiilor de
construire/desfiinţare, conform legii.
Compartimentele de specialitate vor urmări corelarea realizării programelor de dezvoltare cu
prevederile documentaţiilor aprobate.

3. Atribuţiile administraţiei publice centrale, judeţene şi locale privind respectarea dispoziţiilor Legii
nr.350/2001
a) Atribuţiile administraţiei publice centrale

Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Guvern,

care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare, prin Programul de guvernare, linii directoare,
politici sectoriale, programe şi proiecte prioritare.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este autoritatea administraţiei publice centrale
pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, având în această calitate următoarele
atribuţii:

10
Elaborează

- strategia de dezvoltare teritorială a României;

- planul de amenajare a teritoriului naţional;
- planul de amenajare a teritoriului regional;
- regulamentul general de urbanism.

Colaborează

- cu ministerele;
- cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea din punct de vedere al
amenajării teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
- cu consiliile pentru dezvoltare regională;
- cu consiliile judeţene şi locale.

Avizează

- proiectele de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;

- documentaţiile de amenajare a teritoriului

b) Atribuţiile administraţiei publice judeţene

Consiliul Judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel

judeţean.

Asigură

- preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal.

Elaborează

- planul de amenajare a teritoriului judeţean;

- orientările generale privind amenajarea teritoriului, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a
localităţilor.
11
c) Atribuţiile administraţiei publice locale

- În domeniul urbanismului şi amenajarea teritoriului

Asigură

- întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

- preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului judeţean
- realizarea programului de dezvoltare urbanistică;
- finanţarea din bugetul propriu a PUG, PUZşi PUD privind realizarea unor obiective de interes
public;
- organizarea, desfăşurarea şi finanţarea procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism;
- înfiinţarea comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism, care este formată din specialişti
din domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului.

Colaborează

- cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului şi de

urbanism;
- cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii neguvernamentale de interes naţional,
judeţean sau local.

- În domeniul protecţiei monumentelor istorice

Elaborează

- studiile de fundamentare, delimitare şi instituire a zonelor de protecţie a monumentelor istorice;

- documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism care conţin monumente istorice;
- planurile anuale de gestiune şi protecţie a monumentelor, care sunt înscrise în Lista patrimoniului
mondial şi asigură monitorizarea acestora prin personalul propriu;
- măsurile tehnice şi administrative necesare în vederea prevenirii degradării monumentelor istorice.

Asigură
12
 - protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul public sau privat al___;
- compartimente specializate, posturi ori sarcini de serviciu precise în domeniul protejării
monumentelor istorice;
- finanţarea lucrărilor de protejare, în parte.

Colaborează

- cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale;

- cu direcţia pentru cultură, culte şi patrimonial cultural naţional, judeţean;
- cu proprietari, administratori de monumente istorice.

4. Atribuţiile administraţiei publice judeţene şi locale privind respectarea dispoziţiilor Legii nr.
50/1991

Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de
desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei Legii nr.50/1991, la solicitarea titularului unui drept real asupra
unui imobil - teren şi/sau construcţii - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune
altfel.
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii reprezintă exercitarea autorităţii de către
administraţia publică judeţeană şi locală, după caz, precum şi de către administraţia publică centrală, în
situaţiile prevăzute de Lege, cu privire la punerea în aplicare a prevederilor documentaţiilor de amenajare
a teritoriului şi de urbanism, aprobate potrivit legii, care se constituie în temei juridic pentru realizarea de
lucrări de construcţii. Procedura de autorizare începe odată cu depunerea cererii de
emitere a certificatului de urbanism, cu menţionarea în mod expres a scopului solicitării actului, prin
care solicitantul îşi anunţă intenţia de a obţine, ca act final, autorizaţia de construire, constituie ansamblul
operaţiunilor la nivelul administraţiei publice locale/judeţene care au ca finalitate autorizarea executării
lucrărilor de construcţii.

a) Certificatul de urbanism

Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea
administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al
imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor
operaţiuni imobiliare, potrivit legii.

13
Scopul certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de
execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de comasare,
respectiv dezmembrare a terenurilor în cel puţin 3 parcele, atunci când operaţiunile respective au ca obiect
împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii şi de infrastructură,
precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. În cazul vânzării sau cumpărării de
imobile, certificatul de urbanism cuprinde informaţiile privind consecinţele urbanistice ale operaţiunii
juridice, solicitarea certificatului de urbanism atunci când operaţiunile de împărţeli ori comasări de
parcele fac obiectul ieşirii din indiviziune este facultativă, cu excepţia situaţiei în care solicitarea este
făcută în scopul realizării de lucrări de construcţii şi/sau de lucrări de infrastructură.
Certificatul de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:
- în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
- în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza de "Studiu de
fezabilitate", potrivit legii;
- pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară atunci când
operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de
lucrări de construcţii, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile
juridice menţionate, efectuate în lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate.
Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care
poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.
Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau
plantare.
În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.

Elementele certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate
publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în
intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra
imobilului - zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în
Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară
exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege.
Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară,
conform extrasului de carte funciară pentru informare;

14
 b) regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism
aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau interzise, reglementări
fiscale specifice localităţii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism
aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului
hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul
de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil
admis pe parcelă, circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a
construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă admisă;
d) regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale
aferent - în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism
aprobate, informarea solicitantului cu privire la:
- imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
- necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;
- posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără aviz de oportunitate
conform prezentei legi.

Dreptul de construire

Dreptul de construire se acordă , potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de

urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente.
Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată
de:
- asigurarea căilor de acces;
- a dotărilor publice;
- echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, în cazul parcelelor cu geometrii
neregulate, incompatibile cu structura şi parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau
amenajare a teritoriului, poate fi condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul
proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal.

Emitentul certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autorităţi ale administraţiei publice locale care, potrivit
competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit autorizaţiile de construire.

15
Documente necesare emiterii certificatului de urbanism

Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică sau juridică interesată -
trebuie să depună la emitent o documentaţie cuprinzând:
a) cererea-tip (formularul-model F.1 <<CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism>>), în
conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cuprinzând:
1. elementele de identificare a solicitantului;
2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism,
respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;
3. elementele care definesc scopul solicitării;
b) planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilelor în cauză, astfel:
1. pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: plan de încadrare în
zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat, la cerere, de către
oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară;
2. pentru imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: extras din planul
cadastral de pe ortofotoplan şi extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate, la
cerere, de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.
c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie.
Certificatul de urbanism este un act de informare privind regimul juridic, economic şi tehnic al
imobilului, precum şi cerinţele urbanistice specifice amplasamentului, determinate în conformitate cu
prevederile documentaţiilor de urbanism avizate şi aprobate, document care se eliberează, la cerere,
oricărui solicitant - persoană fizică sau persoană juridică - nefiind necesară prezentarea titlului asupra
imobilului sau a altui act care să ateste dreptul de proprietate.
Se interzice emitentului să condiţioneze emiterea certificatului de urbanism de elaborarea prealabilă a
unei documentaţii de urbanism pentru imobilul în cauză, precum şi a oricăror documentaţii tehnice de
definire a scopului solicitării.
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a
executa lucrări de construcţii.
Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării
cererii acestuia.

Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită
conform tabelului următor:
________________________________________________________
| Suprafaţa pentru care se obţine | - lei - |
16
| certificatul de urbanism | |
|____________________________________|___________________|
| a) până la 150 m2, inclusiv |5-6 |
|____________________________________|___________________|
| b) între 151 şi 250 m2, inclusiv | 6 - 7 |
|____________________________________|___________________|
| c) între 251 şi 500 m2, inclusiv | 7 - 9 |
|____________________________________|___________________|
| d) între 501 şi 750 m2, inclusiv | 9 - 12 |
|____________________________________|___________________|
| e) între 751 şi 1.000 m2, inclusiv | 12 - 14 |
|____________________________________|___________________|
| f) peste 1.000 m2 | 14 + 0,01 lei/m2, |
| | pentru fiecare m2 |
| | care depăşeşte |
2
| | 1.000 m |
|____________________________________|___________________|

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxa
stabilită conform alin. (1).
Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru
eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.
Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului,
de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judeţean se stabileşte de consiliul
local în sumă de până la 15 lei, inclusiv.

Avizul primarului

În situaţia în care emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare este de

competenţa preşedintelui consiliului judeţean/primarului general al municipiului Bucureşti, este
necesar avizul favorabil al primarului unităţii administrativ-teritoriale/sectorului municipiului Bucureşti,
pe al cărei/cărui teritoriu este situat imobilul în cauză, în care vor fi menţionate elementele caracteristice
ale regimului juridic, economic şi tehnic ale imobilului - teren şi/sau construcţii -, rezultate din
documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate, precum şi din hotărârile consiliului local.

17
 Arhitectul-şef al judeţului/municipiului Bucureşti are obligaţia de a solicita avizul
primarului/primarului de sector în termen de 3 zile de la data înregistrării cererii, utilizând formularul-
model F.2 "Cerere pentru emiterea avizului primarului".
Avizul primarului se emite şi este valabil:
- numai pentru emiterea certificatului de urbanism, dacă scopul declarat de solicitant este pentru
cererile în justiţie şi operaţiunile juridice prevăzute la art. 6 alin. (6) din Lege;
- atât pentru emiterea certificatului de urbanism, cât şi pentru emiterea autorizaţiei de
construire/desfiinţare, dacă scopul declarat de solicitant este pentru executarea de lucrări de construcţii ori
pentru adjudecarea prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice.
Primarul are obligaţia de a emite avizul în termen de 5 zile de la primirea solicitării, utilizând
formularul-model F.3 "Avizul primarului".

Avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean

În situaţia în care în cadrul primăriilor comunelor şi oraşelor, precum şi, după caz, ale municipiilor,
nu sunt constituite structuri de specialitate proprii potrivit legii sau nu au niciun angajat-funcţionar public
cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării excutării lucrărilor de
construcţii, avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean este obligatoriu în situaţiile în
care emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare este de competenţa
primarilor de comune şi oraşe, precum şi, după caz, a primarilor de municipii, pentru toate categoriile de
construcţii, altele decât locuinţele şi anexele gospodăreşti ale acestora.
Arhitectul-şef al judeţului, în calitate de şef al structurii (compartimentului) de specialitate, emite
avizul structurii de specialitate după cum urmează:
- pentru certificatele de urbanism în termen de maximum 10 zile de la data primirii solicitării;
- pentru autorizaţiile de construire/desfiinţare, în termen de maximum 15 zile.
Structurile de specialitate constituite în cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene acordă
asistenţă tehnică de specialitate primarilor unităţilor administrativ-teritoriale care nu au constituite
structuri de specialitate pe bază de convenţie încheiată între primari şi preşedintele consiliului judeţean:
a) eliberarea avizului structurii de specialitate în vederea emiterii de către primarii comunelor, oraşelor şi
municipiilor a autorizaţiilor de construire/desfiinţare pentru toate categoriile de construcţii, altele decât
locuinţele individuale şi anexele gospodăreşti, la cererea acestora;
b) emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare de către preşedinţii consiliilor judeţene, pe termen
limitat şi la solicitarea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor interesate.

Avize şi acorduri

Certificatul de urbanism se va completa cu toate avizele şi acordurile solicitate de

furnizori/administratori de utilităţi urbane (alimentare cu apă, canalizare, electricitate, gaze, termoficare,
telecomunicaţii, salubritate, transport urban - inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a
18
acestora la infrastructura edilitară, după caz) inclusiv pentru restricţiile impuse pentru siguranţa
funcţionării reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, după caz.
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea
prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate atrage răspunderea disciplinară,
administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

Semnarea certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism se emite şi se semnează de aceeaşi autoritate abilitată să emită autorizaţia de

construire/desfiinţare, respectiv de către preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de
secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, acolo unde nu este
instituită funcţia de arhitect şef. Responsabilitatea emiterii certificatului de urbanism revine tuturor
semnatarilor acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.

Durata de valabilitate a certificatului de urbanism

Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent conform legii, în

raport cu importanţa zonei şi a investiţiei ( cel mult 24 luni)

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de către

emitent, la cererea titularului formulată cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acestuia, pentru o perioadă
de timp de maximum 12 luni, după care, în mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism.
Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism se completează şi se depune la emitent o
cerere-tip (potrivit <<Formularului - model F.7 - CERERE pentru prelungirea valabilităţii certificatului de
urbanism>>) însoţită de certificatul de urbanism emis, în original.
Odată cu depunerea cererii de prelungire a valabilităţii certificatului de urbanism, solicitantul va face
dovada achitării taxei de prelungire a acesteia

Modificări ale prevederilor documentelor de urbanism

Autoritatea publică locală are dreptul, după caz, prin certificatul de urbanism:
- să respingă cererea în mod justificat;

19
 - să solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate
întocmit de către structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat de către consiliul local,
prin care se stabilesc:
- teritoriul care urmează să fie reglementat prin P.U.Z.
- categoria funcţională a dezvoltării şi eventualele servituţi;
- reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare.
- să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.

Asigurarea caracterului public

Lista certificatelor de urbanism este publică.

Lista se afişează lunar la sediul emitentului şi cuprinde enumerarea certificatelor de urbanism emise
în luna precedentă (în ordinea eliberării), făcându-se evidenţierea fiecărui imobil prin menţionarea:
adresei, a numărului cadastral şi de carte funciară, a numelui şi prenumelui solicitantului, precum şi a
scopului pentru care a fost eliberat actul.
Documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, precum şi celelalte reglementări care au
stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitanţilor certificatelor
de urbanism, în conformitate cu un regulament aprobat prin hotărâre a consiliului judeţean/local, după
caz.

b) Autorizaţia de construire/desfiinţare

Autorizaţia de construire/desfiinţare este actul final de autoritate al administraţiei publice

competente potrivit legii, în baza căruia se pot executa lucrări de construcţii şi pe baza căruia se asigură
aplicarea măsurilor legale referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea
construcţiilor cu privire la construirea, respectiv desfiinţarea construcţiilor, inclusiv a instalaţiilor aferente,
precum şi a amenajărilor, după caz.
Lucrările de execuţie a instalaţiilor aferente construcţiilor se autorizează, de regulă, odată cu
lucrările de construcţii, constituind împreună cu acestea lucrările de bază. În anumite situaţii, lucrările de
execuţie a instalaţiilor aferente construcţiilor se pot autoriza separat.
Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de
desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil -
teren şi/sau construcţii - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Drept de execuţie a lucrărilor de construcţii

Dreptul asupra construcţiei şi/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obţine, potrivit
legii, din partea autorităţii competente, autorizaţia de construire/desfiinţare:

20
 - dreptul real principal: drept de proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute (dobândit prin: contract
de vânzare-cumpărare, de schimb, de donaţie, certificat de moştenitor, act administrativ de restituire,
hotărâre judecătorească);
- drept de creanţă dobândit prin: contract de cesiune, concesiune, comodat, locaţiune. Emiterea
autorizaţiei de construire în baza unui contract de comodat/locaţiune se poate face numai pentru
construcţii cu caracter provizoriu şi acordul expres al proprietarului de drept. Prin excepţie, în baza unui
contract de închiriere încheiat în condiţiile legislaţiei specifice din domeniul petrolului şi gazelor naturale,
de către titularii de licenţe/permise/autorizaţii cu proprietarii terenurilor din perimetrul de exploatare, se
poate autoriza inclusiv executarea lucrărilor de construcţii necesare pentru derularea operaţiunilor de
explorare/prospectare geologică şi exploatare a petrolului şi gazelor naturale, altele decât construcţiile cu
caracter provizoriu, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea
lucrărilor de construcţii pe aceste terenuri.

Lucrări fără autorizaţie

Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de
rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:
- reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi
materialele din care sunt executate;
- reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile
golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate
respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;
- reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
- zugrăveli şi vopsitorii interioare;
- zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
- reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente
construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde
menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de
contorizare a consumurilor de utilităţi;
- reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
- lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a
elementelor de faţadă, 1. finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea;
- trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
- lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului - dacă nu se schimbă sistemul
constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă - la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri,
care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de
protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;
- lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;

21
 - lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale
construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii
administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;
- lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în
afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
- lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului;
- lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.
- amplasare de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor
şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau
branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.

Emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare

Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al

municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi
comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale;
2. în intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale ale căror primării nu au niciun
angajat - funcţionar public cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării
executării lucrărilor de construcţii, în structurile de specialitate organizate conform legii;
a^1) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul prealabil al secretarului unităţii administrativ-
teritoriale sau al persoanei numite de către prefect în condiţiile art. 55 alin. (8^1) din Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile
excepţionale în care lucrările se execută la imobile situate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale unde
consiliul local este dizolvat şi primarul nu îşi poate exercita atribuţiile:
1. ca urmare a încetării sau suspendării mandatului în condiţiile legii;
2. în situaţia în care faţă de primar au fost dispuse potrivit legii penale măsuri preventive, altele decât
cele care determină suspendarea mandatului şi care fac imposibilă exercitarea de către acesta a atribuţiilor
prevăzute de lege;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu
excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului
Bucureşti, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi cele din extravilan;
2. la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);

22
 3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de transport urban
subteran sau de suprafaţă, de transport şi de distribuţie, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare,
precum şi lucrări şi/sau reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului
Bucureşti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută în teritoriul
administrativ al sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la lit. c), inclusiv branşamente şi racorduri
aferente reţelelor edilitare;
e) de primarii unităţilor administrativ-teritoriale care au în aparatul de specialitate angajaţi -
funcţionari publici cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării
lucrărilor de construcţii pentru lucrările care se execută:
1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
2. la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură de clasare potrivit
legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul
arhitectului-şef al judeţului.
Pentru investiţiile care se realizează pe amplasamente ce depăşesc limita administrativ-teritorială a
judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, în unităţi administrativ-teritoriale limitrofe, în vederea
armonizării condiţiilor de autorizare pentru întreaga investiţie, autoritatea administraţiei publice centrale
competente cu atribuţii de reglementare, potrivit legii, în domeniul din care face parte investiţia supusă
autorizării, va emite un aviz coordonator, în baza căruia preşedinţii consiliilor judeţene implicate,
respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, vor emite autorizaţii de construire pentru
executarea lucrărilor aferente părţilor din investiţie amplasate în unităţile administrativ-teritoriale din aria
lor de competenţă.
Pentru lucrările de instalare şi dezvoltare a reţelelor de comunicaţii electronice, Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului va emite un aviz coordonator, în baza căruia preşedinţii consiliilor
judeţene implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti vor emite autorizaţii de construire
pentru toate lucrările din aria lor de competenţă.

Documente necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare

Pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare sunt necesare următoarele:

- cererea adresată autorităţii administraţiei publice locale competentă, potrivit Legii, să emită
autorizaţia;
- formularul cererii şi anexa completate corespunzător;
- certificatul de urbanism în valabilitate, iar scopul eliberării sale coincide cu obiectul cererii pentru
autorizare;
- dovada titlului solicitantului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, precum şi, după caz, a
extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte funciară de informare, actualizate la zi, dacă legea nu
dispune altfel;
- documentaţia tehnică - D.T. completă şi conformă cu prevederile anexei nr. 1 la Legee nr.50/199 şi a
Normelor de aolicare a legii nr.839/2009;

23
 - avizele şi acordurile favorabile şi, după caz, studiile cerute prin certificatul de urbanism;
- referatele de verificare a proiectului şi, după caz, nota tehnică justificativă/raportul de expertiză
tehnică, raportul de audit energetic, raportul de expertiză a sistemelor tehnice, certificatul de performanţă
energetică a clădirii, precum şi studiul privind posibilitatea montării/utilizării unor sisteme alternative de
producere a energiei acolo unde este cazul;
- dovada achitării taxelor legale necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare;
- parafa emisă de Ordinul Arhitecţilor din România, care confirmă dreptul arhitectului/conductorului
arhitect, după caz, de a proiecta şi semna documentaţiile, aplicată pe piesele scrise şi desenate
În situaţia în care, în urma analizei documentaţiei depuse, se constată faptul că documentaţia tehnică
- D.T. este incompletă sau necesită clarificări tehnice, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Lege, acest
lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării, cu
menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia. Începând cu data notificării, termenul
legal de 30 de zile calendaristice pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare se decalează cu
numărul de zile necesar solicitantului pentru a elabora, a depune şi înregistra modificările/completările
aduse documentaţiei tehnice iniţiale ca urmare a notificării.

Taxe în procedura de autorizare

Baza de calcul pentru determinarea valorii autorizate a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora este cea evidenţiată la capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază, subcapitolul 4.1. -
Construcţii şi instalaţii în conformitate cu Metodologia privind elaborarea devizului general pentru
obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind
aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi
a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii, coroborată cu prevederile Legea nr. 277/2015 privind Codul fiscal.
Valoarea autorizată a lucrărilor de organizare a execuţiei lucrărilor (organizare de şantier) va avea ca
bază de calcul Capitolul 5 - Alte cheltuieli, subcapitolul 5.1 - Organizare de şantier, pct. 5.1.1. Lucrări de
construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier, în conformitate cu Metodologia privind elaborarea
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente
investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.
Emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare în vederea executării lucrărilor de intervenţie în primă
urgenţă pentru punerea în siguranţă a construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, care prezintă
pericol public, indiferent de destinaţie, precum şi a lucrărilor la lăcaşuri de cult ori la monumente istorice
clasate ori aflate în curs de clasare, indiferent de proprietar, este scutită de la plata taxelor de autorizare.
Dacă în clădirile cu statut de monument se desfăşoară activităţi comerciale, scutirea de la plata taxei de
autorizare nu se aplică.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire rezidenţială sau clădire-anexă
este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru alte construcţii, este egală cu 1% din valoarea
autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv valoarea instalaţiilor aferente.
24
 Taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită
autorizaţia şi se plăteşte înainte de emiterea acesteia;
Valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii
stabilită.
Taxa pentru prelungirea unei autorizaţii de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru
eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii este egală cu
0,1% din valoarea impozabilă stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri, aferentă părţii
desfiinţate.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesare lucrărilor de cercetare şi
prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi a studiilor privind ridicările topografice,
sondele de gaze, petrol şi alte excavări se datorează de către titularii drepturilor de prospecţiune şi
explorare şi se calculează prin înmulţirea numărului de metri pătraţi de teren ce vor fi efectiv afectaţi la
suprafaţa solului de foraje şi excavări cu o valoare cuprinsă între 0 şi 15 lei. În termen de 30 de zile de la
finalizarea fazelor de cercetare şi prospectare, contribuabilii au obligaţia să declare suprafaţa efectiv
afectată de foraje sau excavări, iar în cazul în care aceasta diferă de cea pentru care a fost emisă anterior o
autorizaţie, taxa aferentă se regularizează astfel încât să reflecte suprafaţa efectiv afectată.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier în vederea
realizării unei construcţii, care nu sunt incluse în altă autorizaţie de construire, este egală cu 3% din
valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de şantier.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau rulote ori
campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie.
Taxa pentru autorizarea amplasării de chioşcuri, containere, tonete, cabine, spaţii de expunere,
corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame situate pe căile şi în spaţiile publice este de până la 8 lei,
inclusiv, pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă ocupată de construcţie.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţele
publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu se stabileşte
de consiliul local şi este de până la 13 lei, inclusiv, pentru fiecare racord.
Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se stabileşte de către
consiliile locale în sumă de până la 9 lei, inclusiv.

Scutiri de taxe

Sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor următoarele:

- certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt veterani de război, văduve de război sau
văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război;
- certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt persoanele prevăzute la art. 1 al
Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice
prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

25
 - certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lăcaşuri de cult sau construcţii-anexă;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau
reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lucrările de interes public naţional,
judeţean sau local;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie
publică;
- autorizaţiile de construire pentru autostrăzile şi căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie
sau o unitate care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a
Ministerului Tineretului şi Sportului;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o fundaţie
înfiinţată prin testament, constituită conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de
cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o organizaţie
care are ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură
găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie
socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane
aflate în dificultate, în condiţiile legii;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, în cazul unei calamităţi naturale.
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea taxei pentru eliberarea certificatelor,
avizelor şi autorizaţiilor pentru:
a) lucrări de întreţinere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare a monumentelor
istorice astfel cum sunt definite în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,
republicată, cu modificările ulterioare, datorate de proprietarii persoane fizice care realizează, integral sau
parţial, aceste lucrări pe cheltuială proprie;
b) lucrări destinate păstrării integrităţii fizice şi a cadrului construit sau natural al monumentelor
istorice definite în Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările ulterioare, finanţate de proprietarii
imobilelor din zona de protecţie a monumentelor istorice, în concordanţă cu reglementările cuprinse în
documentaţiile de urbanism întocmite potrivit legii;
c) lucrări executate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea
riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) lucrări executate în zone de regenerare urbană, delimitate în condiţiile Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, lucrări în care se
desfăşoară operaţiuni de regenerare urbană coordonate de administraţia locală, în perioada derulării
operaţiunilor respective.

Semnarea autorizaţiei de construire/desfiinţare

26
 Semnarea autorizaţiei de construire/desfiinţare se face de către autoritatea administraţiei publice
judeţene/locale, după caz, potrivit competenţelor prevăzute la art. 4 din Lege. Alături de autoritatea
administraţiei publice emitente, autorizaţia de construire/desfiinţare se mai semnează de secretarul general
ori de secretar, precum şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente,
acolo unde nu este instituită funcţia de arhitect-şef. Responsabilitatea emiterii actului revine tuturor
semnatarilor acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.

Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare

Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se constituie din:

a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul căruia solicitantul este obligat
să înceapă lucrările autorizate;
b) în cazul îndeplinirii condiţiei specificate la lit. a), începând cu data anunţată a începerii lucrărilor,
valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzută prin autorizaţie.
Durata executării lucrărilor, se stabileşte de către emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare, pe
baza datelor înscrise în cerere - respectiv în anexa la
În cazul schimbării investitorului, valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se menţine, cu
condiţia respectării în continuare a prevederilor acesteia, precum şi a înscrierii în cartea funciară a
modificărilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare. În această situaţie, autorizaţia împreună
cu celelalte acte - avize, acorduri, documentaţii etc. -, care au stat la baza eliberării acesteia, aparţin de
drept noului investitor (proprietar).

Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare

Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se va solicita cu cel puţin 15 zile

înaintea datei expirării termenului de valabilitate şi se poate acorda, potrivit Legii, o singură dată pentru
cel mult 12 luni.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se înscrie în originalul autorizaţiei iniţial
emise, fără a fi necesară prezentarea unei alte documentaţii. În această situaţie emitentul autorizaţiei are
obligaţia de a comunica decizia sa solicitantului, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii.

Pierderea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare

Autorizaţia de construire/desfiinţare îşi pierde valabilitatea prin:

a) neînceperea lucrărilor în termenul de valabilitate stabilit prin autorizaţia de construire/desfiinţare ori
nefinalizarea acestora conform duratei de execuţie stabilite prin autorizaţie, dacă nu a fost solicitată
prelungirea valabilităţii autorizaţiei;
27
 b) nefinalizarea lucrărilor în termenul acordat ca prelungire a valabilităţii autorizaţiei;
c) modificarea condiţiilor, datelor sau conţinutului documentaţiei care a stat la baza emiterii
autorizaţiei.

Asigurarea caracterului public

Caracterul public al autorizaţiilor de construire/desfiinţare prevăzut se asigură fără a se aduce

atingere restricţiilor impuse de legislaţia în vigoare privind secretul comercial şi industrial, proprietatea
intelectuală, protejarea interesului public şi privat, garantarea şi protejarea drepturilor fundamentale ale
persoanelor fizice cu privire la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

Lista la zi cu autorizaţiile de construire/desfiinţare se pun la dispoziţia publicului, pe pagina proprie

de internet a autorităţii administraţiei publice competente, emitentă, sau prin afişare la sediul acesteia .

Recepţia la terminarea lucrărilor

Lucrările de construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele
prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepţiei la
terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia
realizării acestor lucrări în regie proprie.
Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu
prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie. Recepţia lucrărilor de construcţii de orice
categorie şi a instalaţiilor aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp
asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi şi altele
asemenea) şi se realizează în două etape:
1. recepţia la terminarea lucrărilor;
2. recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
Recepţia la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administraţiei publice,
desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.
Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia,
precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră
finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situaţie se aplică în continuare sancţiunile
prevăzute de lege.
Construcţiile realizate înainte de 1 august 2001, se intabulează, în lipsa autorizaţiei de
construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligaţiilor fiscale
de plată datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum
şi a documentaţiei cadastrale. În cazul în care construcţiile nu sunt înregistrate la autoritatea administraţiei
publice locale competente, acestea se înregistrează dacă se achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani
anteriori depunerii declaraţiei fiscale, inclusiv pentru anul în curs.

28
Regularizarea taxelor şi cotelor legale

Odată cu efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, solicitantul (investitorul/beneficiarul) are

obligaţia de a regulariza taxele şi cotele legale. În acest scop, investitorul/beneficiarul are următoarele
obligaţii:
- în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la
data la care expiră autorizaţia respectivă, persoana care a obţinut autorizaţia trebuie să depună o declaraţie
privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei
publice locale;
- până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor
de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a
stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;
- până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale a comunicat valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice diferenţă de
taxă datorată de către persoana care a primit autorizaţia sau orice diferenţă de taxă care trebuie rambursată
de autoritatea administraţiei publice locale.
Toate construcţiile proprietate particulară se declară, în vederea impunerii, la organele financiare
teritoriale sau la unităţile subordonate acestora.

5. Legea nr.50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind autorizarea

executării lucrărilor de construcţii

Presedinţii consiliilor judeţene, primarii si organele de control din cadrul autorităţilor

administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul
autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi în funcţie
de incălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi
organelor de urmărire penală, dupa caz.
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă
următoarele fapte:
a) executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia
a lucrărilor:
- lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare,
precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de
monumente istorice prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi
imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone
construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită,
stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;

29
- lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind
căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-
edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii,
lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de
producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi
retehnologizare a celor existente;
- lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor
geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol,
precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice;
- organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control
competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori semnarea documentaţiilor tehnice - D.T. necesare pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, precum şi a proiectelor tehnice şi a documentaţiilor de execuţie, pentru alte
specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară.
Instanţa de judecată, prin hotărârea prin care soluţionează fondul cauzei, poate dispune încadrarea
lucrărilor în prevederile autorizaţiei sau desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
Procurorul sau instanţa de judecată poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporară a
executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit
legii, să fie considerate infracţiuni:
- executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie cu excepţia celor menţionate la
infracţiuni, de către investitor şi executant;
- executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, cu
excepţia celor prevăzute la infracţiuni, precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără
solicitarea unei noi autorizaţii de construire în situaţiile în care în timpul executării lucrărilor şi numai în
perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire survin modificări de temă privind lucrările de
construcţii autorizate, care conduc la necesitatea modificării acestora, titularul are obligaţia de a solicita o
nouă autorizaţie de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.de către investitor şi executant;
- aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de branşamente şi racorduri la
reţele pentru construcţii noi neautorizate;
- menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea lucrărilor
autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi
amenajărilor cu caracter provizoriu;
- neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor de construire,
reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de
orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi
racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri
funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport,
distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente,
precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a
terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
30
 - neîndeplinirea obligaţiei de repunere în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul
contractelor de închiriere de către titularii de licenţe/permise/autorizaţii, de către titularii de
licenţe/permise/autorizaţii cu proprietarii terenurilor din perimetrele de exploatare constituie titluri pentru
emiterea autorizaţiei de construire, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul proprietarilor
pentru executarea lucrărilor de construcţii pe aceste terenuri.la desfiinţarea acestora;
- împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de
control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;
- neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate
- neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut de lege, precum şi emiterea de certificate
de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele şi acordurile legale
necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a
unei documentaţii de urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării, cu
depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiţionarea furnizării informaţiilor de interes
public;
- neemiterea autorizaţiilor de construire în termenul prevăzut de lege;
- emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
- în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia de
construire/desfiinţare;
- în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
- în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile
certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu sunt
verificate potrivit legii;
- în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în cazul lucrărilor
de consolidare;
- în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
- neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de
construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al
primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale, precum şi neurmărirea modului de îndeplinire a celor
dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii;
- neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la
controlul anterior;
- refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al
reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele de interes public;
- neefectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii.
Încadrarea faptei contravenţionale, respectiv valoarea amenzii contravenţionale, se stabileşte de
organul de control şi se înscrie în formularul tipizat "PROCES-VERBAL de constatare şi sancţionare a
contravenţiei".
Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de control ale
administraţiei publice locale, se înainteaza, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului care
31
coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, dupa caz, preşedintelui consiliului
judeţean ori primarului unităţii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui
rază s-a săvârşit contravenţia.
Contravenţiile se constată şi se sancţionează de către organele de control ale administraţiei publice
locale şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
O data cu aplicarea amenzii se dispune oprirea executarii lucrărilor, precum şi, dupa caz, luarea
măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei de construire sau de desfiinţare a lucrărilor
executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-
verbal de constatare a contravenţiei.
Organul de control care a sancţionat contravenţional pentru fapta de a se executa lucrări de
construcţii fără autorizaţie sau cu încălcarea dispoziţiilor acesteia, pe lângă oprirea executării lucrărilor,
are obligaţia de a dispune luarea măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile
autorizaţiei, sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie, într-un termen pe care îl va stabili
prin procesul-verbal.
Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe
baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, dupa
caz, de instanţă.
Masura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare
in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut
autorizaţia necesară.

6. Disciplina în construcţii

Respectarea prevederilor legale privind disciplina în procedura autorizării, precum şi în aplicarea în

execuţie a prevederilor autorizaţiilor, în toate fazele, are efecte în plan social, nerespectarea acestora fiind
sancţionată potrivit Legii.
Disciplina autorizării şi execuţiei se asigură:
a) la nivelul administraţiei publice locale prin: individualizarea răspunderii personalului cu atribuţii
tehnice în administraţia publică locală, întărirea rolului instituţiei arhitectului-şef, la toate nivelurile
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi prin stabilirea competenţelor de control ale organelor cu
atribuţii din cadrul aparatului propriu al administraţiei publice judeţene şi locale;
b) la nivelul administraţiei publice centrale competente în condiţiile Legii, prin individualizarea
răspunderii personalului propriu cu atribuţii tehnice în domeniul autorizării;
c) la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcţii - în toate etapele autorizării şi execuţiei lucrărilor.

a) Atribuţiile autorităţilor judeţene

32
 Arhitectul-şef al judeţului şi personalul imputernicit al compartimentului de specialitate din
subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de
construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism si
amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcţiilor, prin organizarea şi exercitarea
controlului propriu.
Preşedinţii consiliilor judeţene şi organele de control din cadrul autorităţilor administratiei
publice judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării
lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi în funcţie de incălcarea
prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire
penală, dupa caz.
Faptele de nerespectare a prevederilor legale, potrivit gravităţii şi importanţei sociale a acestora
constituie infracţiuni sau, după caz, contravenţii. În cazul săvârşirii faptelor incadrate ca infracţiuni,
organele de control care au constatat fapta sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.
Arhitectul-şef al judeţului, împreună cu personalul împuternicit al compartimentului de specialitate
din subordinea acestuia - în conformitate cu atribuţiile conferite prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului judeţean, urmăreşte, în unităţile administrativ-teritoriale de pe raza judeţului,
respectarea disciplinei în construcţii privind execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza unor
autorizaţii de construire/desfiinţare, precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi amenajarea
teritoriului, legată de procedura de autorizare.

b) Atribuţiile autorităţilor locale

Primarii si organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale au obligaţia
să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor in construcţii în cadrul
unităţilor lor administrativ-teritoriale si în funcţie de incălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau
să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, dupa caz.
Faptele de nerespectare a prevederilor legale, potrivit gravităţii şi importanţei sociale a acestora
constituie infracţiuni sau, după caz, contravenţii.
In cazul savarsirii faptelor incadrate ca infractiuni, organele de control care au constatat fapta sunt
obligate sa sesizeze organele de urmarire penala
Autorităţile administraţiei publice locale, prin organele proprii cu atribuţii de control, potrivit
legii, au obligaţia de a organiza şi de a efectua permanent acţiuni de control vizând disciplina în autorizare
pe raza unităţii administrativ-teritoriale, potrivit competenţelor stabilite de legislatie, privind:
a) emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare;
b) executarea lucrărilor de construcţii numai pe bază de autorizaţii valabile;
c) executarea lucrărilor de construcţii cu respectarea prevederilor autorizaţiilor de construire/desfiinţare
şi a proiectelor tehnice.

33
 c) Atribuţiile Inspectoratului de Stat în construcţii

Personalul din cadrul Inspectoratului de Stat în construcţii asigură întărirea disciplinei în autorizare
şi în cadrul lucrărilor autorizate, în toate etapele legate de autorizare şi execuţie.
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării
lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz, atunci când constată că acestea se realizează cu
încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori
pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale încunoştinţează autoritatea
administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul şi Ministerul Transporturilor, după caz,
asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În această situaţie, organele de control ale consiliilor judeţene,
locale sau ale Ministerului Transporturilor, după caz, au obligaţia să urmărească modul de conformare
privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

d)Atribuţiile poliţiei locale

Prin implicarea serviciului „Disciplina în construcţii, protecţia mediului şi afişaj stradal”, poliţia
locală are următoarele atribuţii:
a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie de
construire sau desfiinţare, după caz, inclusiv a construcţiilor cu caracter provizoriu;
b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizaţia de executare a
lucrărilor de reparaţii ale părţii carosabile şi pietonale;
c) verifică respectarea normelor legale privind afişajul publicitar, afişajul electoral şi orice altă formă
de afişaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfăşurare a activităţii
economice;
d) participă la acţiunile de demolare/dezmembrare/dinamitare a construcţiilor efectuate fără autorizaţie
pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spaţii aflate în
administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor instituţii/servicii publice de interes
local, prin asigurarea protecţiei perimetrului şi a libertăţii de acţiune a personalului care participă la aceste
operaţiuni specifice;
e) constată, după caz, conform atribuţiilor stabilite prin lege, contravenţiile privind disciplina în
domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii şi înaintează procesele-verbale de constatare a
contravenţiilor, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului de specialitate care coordonează
activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului judeţean,
primarului unităţii administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază de
competenţă s-a săvârşit contravenţia sau persoanei împuternicite de aceştia.

7. Alte prevederi în domeniul ubanismului şi amenajării teritoriului

34
 Codul civil

- -Picătura streşinii

Proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu
se scurgă pe fondul proprietarului vecin.

- Distanţa minimă în construcţii

Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu
respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau
prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice
derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic.

- Distanţa minimă pentru arbori

În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii
trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a
plantaţiilor şi a gardurilor vii.
În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz,
tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului
fondului pe care acestea sunt ridicate.
Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului
vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.

- Fereastra sau deschiderea în zidul comun

Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor.

- Distanţa minimă pentru fereastra de vedere

Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit,
aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi
orientate către acest fond.

35
 Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul
învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru.
Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în
care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanţa, şi
în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de
linia de hotar şi până la această linie.

- Fereastra de lumină

Dispoziţiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără limită de distanţă, ferestre de
lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.

- Dreptul de trecere

Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea
pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.
Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului
de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au
acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.
Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant
dobândeşte un alt acces la calea publică.

- Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale

Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu
va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea.
Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi
stabilită numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea publică şi cu plata
dublului despăgubirii.

- Întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere

Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor,
prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.

- Prescripţia acţiunii în despăgubire şi restituirea despăgubirii încasate

36
 Termenul de prescripţie pentru dreptul la acţiunea în despăgubire pe care o are proprietarul
fondului aservit împotriva proprietarului fondului dominant începe să curgă din momentul stabilirii
dreptului de trecere.
În cazul în care încetează dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator să restituie
despăgubirea încasată, cu deducerea pagubei suferite în raport cu durata efectivă a dreptului de trecere.

- Dreptul de trecere pentru utilităţi

Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc
fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor
şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale
cu acelaşi scop.
Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă,
periculoasă sau foarte costisitoare.
În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este vorba despre
utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă.
Clădirile, curţile şi grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dacă ea are ca
obiect conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea sunt utilităţi noi.

- Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări

De asemenea, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor
lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor şi
culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri, dacă este cazul.

- Dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie

Proprietarul unui fond nu poate împiedica accesul altuia pentru a redobândi posesia unui bun al
său, ajuns întâmplător pe fondul respectiv, dacă a fost înştiinţat în prealabil.
În toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justă despăgubire pentru prejudiciile
ocazionate de reintrarea în posesie, precum şi pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului.

Acordul vecinilor

Acordul vecinilor este necesar în următoarele situaţii:

a) pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate - şi
numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora;

37
 b) pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente;
c) în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.
Acordul vecinilor se va da condiţionat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. şi autorizaţia de
construire/desfiinţare, a măsurilor de punere în siguranţă a construcţiei preexistente rezultate în urma
raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcţii.
Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică. Refuzul nejustificat de a-şi da acordul se
constată de către instanţa de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către
emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare în locul acordului vecinilor.

Calitatea în construcţii

Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a acestora în

exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi
colectivităţilor.
Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc
şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.
Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga
durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale**).
Aplicarea cerinţelor fundamentale se stabileşte pe domenii/subdomenii şi categorii de construcţii
şi pe specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, prin regulamente şi reglementări tehnice în
construcţii.
Sistemul calităţii în construcţii se compune din:
a) activitatea de reglementare în construcţii;
b) certificarea performanţei şi a conformităţii produselor pentru construcţii;
c) agrementul tehnic în construcţii;
d) verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor;
e) verificarea calităţii lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor,
precum şi auditul energetic al clădirilor;
f) managementul calităţii în construcţii;

38
 g) acreditarea şi/sau autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;
h) activitatea metrologică în construcţii;
i) recepţia construcţiilor;
j) urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii la construcţiile existente, precum şi postutilizarea
construcţiilor;
k) exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii;
l) atestarea tehnico-profesională şi autorizarea specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii.
Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la investitori, la unităţile de proiectare,
de execuţie, de exploatare şi de postutilizare a construcţiilor, privind existenţa şi respectarea sistemului
calităţii în construcţii.
Controlul de stat al calităţii în construcţii se exercită de către Inspectoratul de Stat în Construcţii -
I.S.C., care răspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale
în domeniul calităţii construcţiilor.
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi
produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia autorizat, dirigintele de şantier
autorizat, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale
construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui
termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din
nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.
Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale
acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este
pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
Investitorii sau proprietarii au obligaţia să vireze către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. o
sumă echivalentă cu o cotă de 0,5% din valoarea, fără TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcţiilor
noi şi a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii
de construire/desfiinţare, cu excepţia investitorilor/proprietarilor care realizează lucrări de intervenţie
pentru consolidarea clădirilor de locuit încadrate în clasa I de risc seismic.

39
 LEGISLAŢIE

- LEGEA Nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

- ORDINUL Nr. 233/2016 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a
documentaţiilor de urbanism

- LEGEA Nr. 50 din 29 iulie 1991 *** Republicată privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii

- ORDINUL Nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

- LEGEA Nr. 10/1995 din 18 ianuarie 1995 *** Republicată privind calitatea în construcţii

- LEGEA Nr. 155 din 12 iulie 2010 *** Republicată privind Legea poliţiei locale

- LEGEA Nr. 287 din 17 iulie 2009 *** Republicată privind Codul civil

- LEGEA Nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal

- HOTĂRÂREA Nr. 1/2016 din 6 ianuarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

40