Suport de Curs URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI
ŞI DISCIPLINA ÎN CONSTRUCŢII
Lector: BIANCA ROXANA BUMBAC
E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

1. Natura şi specificul activităţilor de urbanism
Activitatea de amenajarea a teritoriului şi de urbanism trebuie sa se

desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului,
transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în
procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora
deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fără a compromite
dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare proprie.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale răspund, potrivit Legii

nr.350/2001, de activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
a) Amenajarea teritoriului

Activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întregul teritoriu al
României, pe baza principiului ierarhizării, coeziunii economice, sociale şi
teritoriale şi integrării spaţiale, la nivel naţional, regional şi judeţean. Această
activitate trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici
sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de
cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune;
prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare pe termen lung a
fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi să ţină
seama de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a
reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor.
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul

întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite
la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor
zone ale tarii, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficientei relaţiilor economice şi
sociale dintre acestea.
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe întregul teritoriu al

României, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii şi integrării spaţiale, la nivel
naţional, regional şi judeţean.

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
- dezvoltarea economică şi socială echilibrata a regiunilor şi zonelor, cu

respectarea specificului acestora;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
- gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a resurselor naturale şi a peisajelor

naturale şi culturale;
- utilizarea raţională a teritoriului.
- conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.
Autoritatea publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a

teritoriului/teritoriilor aflat/aflate în raza sa de competenţă. În acest scop,
operatorii economici sau instituţiile care deţin imobile, instalaţii şi/sau
echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public au obligaţia de
a pune la dispoziţia autorităţii publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia,
informaţiile necesare în acţiunile de planificare a dezvoltării teritoriului a
localităţii în cauză.
b) Urbanismul
Activitatea de urbanism cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea,

pe baza ierarhizării şi distribuţiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea
obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al oraşelor şi comunelor
sau zone din acestea.
Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:
- operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de

amenajare a teritoriului;
- integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea

teritoriului localităţilor;
- normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea
destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări şi
plantaţii.
Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a

localităţilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi
lung.
Urbanismul urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării spatiale a localităţilor

urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.
Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:
- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor,

asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile
pentru toţi locuitorii;

- crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor,
vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;
- utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;

extinderea controlată a zonelor construite;
- protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
- asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile

urbane şi rurale;
- protejarea localităţilor impotriva dezastrelor naturale.

2. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de

urbanism se înţelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism,
Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi
aprobate conform prezentei legi.
a) Documentaţii de amenajare a teritoriului
Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter

director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu
la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice
în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.

Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:
a) Planul de amenajare a teritoriului naţional;
b) Planul de amenajare a teritoriului judeţean;
c) Planul de amenajare a teritoriului zonal.
Planul de amenajare a teritoriului naţional
- are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe

termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării.
- este compus din secţiuni specializate.
- devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le

detaliază.

- secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Căi de
comunicaţie, Ape, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural,
Turismul, Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean
- are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare

socioeconomică a judeţului.
- se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de

amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum
şi cu alte programe de dezvoltare.
- devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de

urbanism care le detaliază.

- fiecare judeţ trebuie să deţină Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi să îl
reactualizeze periodic, la 5 - 10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de
dezvoltare ale judeţului.
Planul de amenajare a teritoriului zonal
- are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme specifice

ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-

teritoriale de bază, comune şi oraşe;
b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;
c) regionale, compuse din mai multe judeţe.

b) Documentaţii de urbanism
Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare

urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia
existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi
de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se elaborează
de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile
legii.
Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:
- Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
- Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
- Planul urbanistic de detaliu.

Planul urbanistic general
Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter
de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională,
constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.
Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10
ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali,
geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte o

singură dată, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic
general, dar fără a se depăşi 10 ani de la data depăşirii termenului de valabilitate.
Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de

prelungire a valabilităţii documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărâre a
Consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la propunerea

primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de
specialitate al arhitectului-şef.
Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul

întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul

administrativ al localităţii;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
- zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
- delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a

siturilor arheologice reperate;

- zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în
vigoare;
- formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
- precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,

amenajate şi plantate;
- zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la

măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor
şi realizarea construcţiilor în aceste zone;
- zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.
Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire

la:
- evoluţia în perspectivă a localităţii;
- direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

- traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean;
- zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la

măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor
şi realizarea construcţiilor în aceste zone;
- lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de

construire;
- delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de

regenerare urbană.
Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe

suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara
1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ-
teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate
imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile

administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza
ortofotoplanurilor.
Termenul de valabilitate a planurilor de urbanism generale elaborate şi

aprobate până în anul 2014 poate fi prelungit prin hotărâre a consiliului local al
Municipiului Cluj până la data aprobării, în condiţiile legii, a noii documentaţii de
urbanism, dar nu mai târziu de 22 decembrie 2024.
Planul urbanistic zonal
Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de

reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată
a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau
printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea
programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.

Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
- organizarea reţelei stradale;
- organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii

urbane;
- modul de utilizare a terenurilor;
- dezvoltarea infrastructurii edilitare;
- statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
- protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale

acestora.
Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
- zonelor centrale ale localităţilor;
- zonelor construite protejate şi de protecţie a monumentelor;

- zonelor de agrement şi turism;
- zonelor/parcurilor industriale, tehnologice şi zonelor de servicii;
- parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;
- infrastructurii de transport;
- zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane;
- altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii.
Planul urbanistic de detaliu
Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o

parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate
modifica planurile de nivel superior.

Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care
detaliază cel puţin:
- modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea

arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate;
- retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
- procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului;
- accesele auto şi pietonale;
- conformarea arhitectural-volumetrică;
- conformarea spaţiilor publice.
Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea

amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul
urbanistic zonal.
Regulamentul general de urbanism
Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice,

juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi
a regulamentelor locale de urbanism.
Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-

teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia,
aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la
modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi
realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori,
pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora,
stabilite în baza unui studiu de specialitate.

Iniţierea şi finanţarea activităţilor de urbanism
Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de

urbanism aparţine exclusiv autorităţilor administraţiei publice, cu excepţia
planurilor urbanistice zonale şi a planurilor urbanistice de detaliu, care pot fi
iniţiate şi de către persoane fizice şi juridice interesate, numai în baza unui
certificat de urbanism şi, după caz, a unui aviz de oportunitate.
Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism prevăzute în Legea

350/2001 se finanţează din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi
din bugetul de stat, precum şi din alte surse legal constituite.
Activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism de interes naţional şi

regional, care se finanţează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Turismului, sunt:
- elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României;

- elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului naţional;
- elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
- elaborarea Regulamentului general de urbanism;
- elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru

zonele cu monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
- elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, hărţi de

hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
- programe de susţinere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de

documentaţii în domeniile: amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar şi
al proiectelor de dezvoltare urbană integrată.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia sa prevadă în bugetele

anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de
amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a hartilor de risc natural,
precum şi a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.

Metodologia finanţării de la bugetul de stat a hartilor de risc pentru
cutremure şi alunecări de teren se elaborează de către Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.
Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului şi de

urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene
se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condiţiile legii, cu persoane juridice
sau fizice din ţara sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.
Planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu privind

realizarea unor obiective de interes public, precum şi pentru zone protejate se
finanţează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu

caracter deosebit, pentru zone şi localităţi care necesita cercetări şi studii
complexe, se face şi din fonduri destinate cercetării, dezvoltării regionale şi altele,
în condiţiile stabilite de ministere şi de alţi factori implicaţi.

În cazul documentaţiilor de urbanism aprobate, entitatea achizitoare poate
organiza, în condiţiile legii, concurs de soluţii urbanistice, deschis specialiştilor din
domeniu.
Indiferent de iniţiativa sau de sursa de finanţare, autorităţile administraţiei

publice locale în competenţa cărora se află elaborarea, avizarea şi aprobarea
documentaţiei de amenajare a teritoriului şi urbanism sunt responsabile pentru
întregul conţinut al reglementărilor adoptate, cu excepţia cazurilor în care legea
dispune altfel.
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de

urbanism se fac de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale
interesate.

Documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate
conform legislaţiei în vigoare, care au avizele şi acordurile prevăzute de lege şi
solicitate prin certificatul de urbanism se promovează de către primar, în vederea
aprobării prin hotărâre a consiliului local/general, pe baza referatului de
specialitate al arhitectului-şef, în termen de maximum 30 de zile de la data
înregistrării documentaţiei la registratura primăriei.
În termen de maximum 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi

înaintarea expunerii de motive elaborate de primar/preşedintele consiliului
judeţean şi a raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-şef, consiliul
judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge
documentaţia de amenajare a teritoriului sau urbanism.
Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop

intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau
care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.
Anularea hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism emise cu

încălcarea prevederilor legale se cere, în condiţiile legii, de prefect, în urma
controlului de legalitate sau la sesizarea inspectorului general al Inspectoratului

de Stat în Construcţii, a arhitectului-şef al judeţului sau a autorităţilor centrale de
specialitate, în termenele prevăzute de lege.
Participarea publicului la activitătile de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de

urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional
referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.
Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi

acces la justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism,
potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de
urbanism şi amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului şi în corelare cu procedurile specifice ce
decurg din legislaţia de mediu.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea
organizării, desfăşurării şi finanţării procesului de participare a publicului în
cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Informarea publicului este activitatea prin care autorităţile administraţiei

publice fac publice:
- obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi

dezvoltarea urbanistică a localităţilor;
- conţinutul strategiilor de dezvoltare teritorială şi a documentaţiilor de

urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum şi al documentaţiilor
aprobate, potrivit legii;
- rezultatele consultării publicului;
- deciziile adoptate;
- modul de implementare a deciziilor.

Consultarea publicului este procesul prin care autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile
publicului privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea
teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor de
dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de
dezvoltare urbanistică a localităţilor.
Informarea şi consultarea publicului se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de

amploarea şi de importanţa documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de
urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Locuinţei.

Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
aprobate
Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de

urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul
propriu al consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, după caz,
precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
In situaţia neactualizarii documentaţiilor de urbanism pana la expirarea

termenelor de valabilitate prevăzute prin hotărârile de aprobare a acestora, se
suspenda eliberarea autorizaţiilor de construire/desfiinţare, conform legii.
Compartimentele de specialitate vor urmări corelarea realizării programelor

de dezvoltare cu prevederile documentaţiilor aprobate.

3. Atribuţiile administraţiei publice centrale, judeţene şi locale privind respectarea
dispoziţiilor Legii nr.350/2001
a) Atribuţiile administraţiei publice centrale
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este

coordonată de Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare,
prin Programul de guvernare, linii directoare, politici sectoriale, programe şi
proiecte prioritare.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este autoritatea administraţiei

publice centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi
urbanism, având în această calitate următoarele atribuţii:
Elaborează
- strategia de dezvoltare teritorială a României;

- planul de amenajare a teritoriului naţional;
- planul de amenajare a teritoriului regional;
- regulamentul general de urbanism.
Colaborează
- cu ministerele;
- cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea din punct
de vedere al amenajării teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice
sectoriale;
- cu consiliile pentru dezvoltare regională;
- cu consiliile judeţene şi locale.

Avizează
- proiectele de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de

urbanism;
- documentaţiile de amenajare a teritoriului
b) Atribuţiile administraţiei publice judeţene
Consiliul Judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de

urbanism la nivel judeţean.
Asigură
- preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional,

regional şi zonal.

Elaborează
- planul de amenajare a teritoriului judeţean;

- orientările generale privind amenajarea teritoriului, organizarea şi dezvoltarea
urbanistică a localităţilor.
c) Atribuţiile administraţiei publice locale
- În domeniul urbanismului şi amenajarea teritoriului
Asigură
- întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-

teritoriale;
- preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului judeţean
- realizarea programului de dezvoltare urbanistică;

- finanţarea din bugetul propriu a PUG, PUZ şi PUD privind realizarea unor obiective de
interes public;
- organizarea, desfăşurarea şi finanţarea procesului de participare a publicului în cadrul
activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
- înfiinţarea comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism, care este formată
din specialişti din domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului.
Colaborează
- cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului

şi de urbanism;
- cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii neguvernamentale de interes
naţional, judeţean sau local.

- În domeniul protecţiei monumentelor istorice
Elaborează
- studiile de fundamentare, delimitare şi instituire a zonelor de protecţie a monumentelor

istorice;
- documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism care conţin monumente istorice;
- planurile anuale de gestiune şi protecţie a monumentelor, care sunt înscrise în Lista
patrimoniului mondial şi asigură monitorizarea acestora prin personalul propriu;
- măsurile tehnice şi administrative necesare în vederea prevenirii degradării
monumentelor istorice.
Asigură
- protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul public sau privat al

municipiului;
- compartimente specializate, posturi ori sarcini de serviciu precise în domeniul protejării
monumentelor istorice;
- finanţarea lucrărilor de protejare, în parte.

Colaborează
- cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale;

- cu direcţia pentru cultură, culte şi patrimonial cultural naţional, judeţean;
- cu proprietari, administratori de monumente istorice.

4. Atribuţiile administraţiei publice judeţene şi locale privind respectarea
dispoziţiilor Legii nr.50/1991
Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei

autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei Legii
nr.50/1991, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren
şi/sau construcţii - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu
dispune altfel.
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii reprezintă exercitarea

autorităţii de către administraţia publică judeţeană şi locală, după caz, precum şi
de către administraţia publică centrală, în situaţiile prevăzute de Lege, cu privire
la punerea în aplicare a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului
şi de urbanism, aprobate potrivit legii, care se constituie în temei juridic pentru
realizarea de lucrări de construcţii. Procedura de autorizare începe odată cu
depunerea cererii de emitere a certificatului de urbanism, cu menţionarea în mod

expres a scopului solicitării actului, prin care solicitantul îşi anunţă intenţia de a
obţine, ca act final, autorizaţia de construire, constituie ansamblul operaţiunilor la
nivelul administraţiei publice locale/judeţene care au ca finalitate autorizarea
executării lucrărilor de construcţii.
a) Certificatul de urbanism
Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin

care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul
juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării
unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.
Certificatul de urbanism poate fi emis si comunicat solicitantului fie in format

scriptic, fie in format digital, prin intermediul postei electronice, daca solicitantul

si-a exprimat acordul in acest sens prin cererea-tip de emitere a certificatului de
urbanism.
Certificatul de urbanism emis in format digital se semneaza cu semnatura

electronica calificata sau avansata, definite potrivit prevederilor art. 3 pct. 11 si 12
din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European si al Consiliului
din 23 iulie 2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru
tranzactiile electronice pe piata interna si abrogare a Directivei 1999/93/CE,
documentul avand aceeasi valoare juridica cu certificatul de urbanism emis in
format scriptic.

Scopul certificatului de urbanism
Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitaţie a

lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru
întocmirea documentaţiilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a
terenurilor în cel puţin 3 parcele, atunci când operaţiunile respective au ca obiect
împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de
construcţii şi de infrastructură, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu
privire la un imobil. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, certificatul de
urbanism cuprinde informaţiile privind consecinţele urbanistice ale operaţiunii
juridice, solicitarea certificatului de urbanism atunci când operaţiunile de
împărţeli ori comasări de parcele fac obiectul ieşirii din indiviziune este
facultativă, cu excepţia situaţiei în care solicitarea este făcută în scopul realizării
de lucrări de construcţii şi/sau de lucrări de infrastructură.
Certificatul de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:

- în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
- în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza

de "Studiu de fezabilitate", potrivit legii;
- pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale privind circulaţia

imobiliară atunci când operaţiunile respective au ca obiect comasarea, respectiv
dezmembrarea terenurilor din/in cel putin 3 parcele, împărţeli ori comasări de
parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi
constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice
menţionate, efectuate în lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate.
Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană

fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a
reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.

Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de
construire, amenajare sau plantare.
În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul

eliberării acestuia.

Elementele certificatului de urbanism
Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi

servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului -
teren şi/sau construcţiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale
documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului -
zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este
înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în
cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului
potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege. Informaţiile privind dreptul de
proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform
extrasului de carte funciară pentru informare;
b) regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul

local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind
funcţiuni permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;

c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent
documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de
urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după
caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de
utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu
utilităţi, edificabil admis pe parcelă, circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje
necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului,
înălţimea minimă şi maximă admisă;
d) regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a

regulamentelor locale aferent - în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în
prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu
privire la:
- imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
- necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;

- posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără
aviz de oportunitate conform prezentei legi.
Dreptul de construire
Dreptul de construire se acordă , potrivit prevederilor legale, cu respectarea

documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente.
Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit

legii, poate fi condiţionată de:
- asigurarea căilor de acces;

- a dotărilor publice;
- echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.

Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, în cazul
parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi parametrii zonei
proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, poate fi
condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul
proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal.
Emitentul certificatului de urbanism
Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autorităţi ale administraţiei

publice locale care, potrivit competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit
autorizaţiile de construire.

Documente necesare emiterii certificatului de urbanism
Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică

sau juridică interesată - trebuie să depună la emitent o documentaţie cuprinzând:
a) cererea-tip (formularul-model F.1 <<CERERE pentru emiterea certificatului

de urbanism>>), în conformitate cu precizările privind completarea acesteia,
cuprinzând:
1. elementele de identificare a solicitantului;
2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea

certificatului de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte
funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;
3. elementele care definesc scopul solicitării;
b) planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilelor în cauză, astfel:

1. pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară:
plan de încadrare în zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000,
1:500, după caz, eliberat, la cerere, de către oficiul de cadastru şi publicitate
imobiliară;
2. pentru imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară:

extras din planul cadastral de pe ortofotoplan şi extras de carte funciară pentru
informare actualizat la zi, eliberate, la cerere, de către biroul de cadastru şi
publicitate imobiliară.
c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în

copie.
Certificatul de urbanism este un act de informare privind regimul juridic,

economic şi tehnic al imobilului, precum şi cerinţele urbanistice specifice
amplasamentului, determinate în conformitate cu prevederile documentaţiilor de

urbanism avizate şi aprobate, document care se eliberează, la cerere, oricărui
solicitant - persoană fizică sau persoană juridică - nefiind necesară prezentarea
titlului asupra imobilului sau a altui act care să ateste dreptul de proprietate.
Se interzice emitentului să condiţioneze emiterea certificatului de urbanism de

elaborarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism pentru imobilul în cauză,
precum şi a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării.
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi

nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 15 zile

lucratoare de la data înregistrării cererii acestuia.
Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este
egală cu suma stabilită conform tabelului următor:
________________________________________________________
| Suprafaţa pentru care se obţine | - lei - |
| certificatul de urbanism | |
|__________________________________|___________________|
| a) până la 150 m2, inclusiv |5-6 |
|____________________________________|___________________|
| b) între 151 şi 250 m2, inclusiv | 6 - 7 |
|____________________________________|___________________|
| c) între 251 şi 500 m2, inclusiv | 7 - 9 |

|____________________________________|___________________|
| d) între 501 şi 750 m2, inclusiv | 9 - 12 |
|____________________________________|___________________|
| e) între 751 şi 1.000 m2, inclusiv | 12 - 14 |
|____________________________________|___________________|
| f) peste 1.000 m2 | 14 + 0,01 lei/m2, |

| | pentru fiecare m2 |
| | care depăşeşte |
| | 1.000 m2 |
|____________________________________|___________________|

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este
egală cu 50% din taxa stabilită conform alin. (1).
Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din
cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.
Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism

şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din
cadrul consiliului judeţean se stabileşte de consiliul local în sumă de până la 15 lei,
inclusiv.
Avizul primarului
În situaţia în care emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de

construire/desfiinţare este de competenţa preşedintelui consiliului
judeţean/primarului general al municipiului Bucureşti, este necesar avizul
favorabil al primarului unităţii administrativ-teritoriale/sectorului municipiului
Bucureşti, pe al cărei/cărui teritoriu este situat imobilul în cauză, în care vor fi

menţionate elementele caracteristice ale regimului juridic, economic şi tehnic ale
imobilului - teren şi/sau construcţii -, rezultate din documentaţiile de urbanism şi
amenajarea teritoriului aprobate, precum şi din hotărârile consiliului local.
Arhitectul-şef al judeţului/municipiului Bucureşti are obligaţia de a solicita

avizul primarului/primarului de sector în termen de 3 zile de la data înregistrării
cererii, utilizând formularul-model F.2 "Cerere pentru emiterea avizului
primarului".
Avizul primarului se emite şi este valabil:
- numai pentru emiterea certificatului de urbanism, dacă scopul declarat de

solicitant este pentru cererile în justiţie şi operaţiunile juridice prevăzute la art. 6
alin. (6) din Lege;
- atât pentru emiterea certificatului de urbanism, cât şi pentru emiterea

autorizaţiei de construire/desfiinţare, dacă scopul declarat de solicitant este

pentru executarea de lucrări de construcţii ori pentru adjudecarea prin licitaţie a
proiectării lucrărilor publice.
Primarul are obligaţia de a emite avizul în termen de 5 zile de la primirea

solicitării, utilizând formularul-model F.3 "Avizul primarului".
Avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean
În situaţia în care în cadrul primăriilor comunelor şi oraşelor, precum şi, după

caz, ale municipiilor, nu sunt constituite structuri de specialitate proprii potrivit
legii sau nu au niciun angajat-funcţionar public cu atribuţii în domeniul
urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării excutării lucrărilor de
construcţii, avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean este
obligatoriu în situaţiile în care emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei
de construire/desfiinţare este de competenţa primarilor de comune şi oraşe,

precum şi, după caz, a primarilor de municipii, pentru toate categoriile de
construcţii, altele decât locuinţele şi anexele gospodăreşti ale acestora.
Arhitectul-şef al judeţului, în calitate de şef al structurii (compartimentului)

de specialitate, emite avizul structurii de specialitate după cum urmează:
- pentru certificatele de urbanism în termen de maximum 10 zile de la data

primirii solicitării;
- pentru autorizaţiile de construire/desfiinţare, în termen de maximum 15 zile.
Structurile de specialitate constituite în cadrul aparatului propriu al

consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de specialitate primarilor unităţilor
administrativ-teritoriale care nu au constituite structuri de specialitate pe bază de
convenţie încheiată între primari şi preşedintele consiliului judeţean:
a) eliberarea avizului structurii de specialitate în vederea emiterii de către

primarii comunelor, oraşelor şi municipiilor a autorizaţiilor de
construire/desfiinţare pentru toate categoriile de construcţii, altele decât locuinţele
individuale şi anexele gospodăreşti, la cererea acestora;

b) emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare de către preşedinţii
consiliilor judeţene, pe termen limitat şi la solicitarea consiliilor locale ale
comunelor şi oraşelor interesate.
Avize şi acorduri
Certificatul de urbanism se va completa cu toate avizele şi acordurile

solicitate de furnizori/administratori de utilităţi urbane (alimentare cu apă,
canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii, salubritate, transport
urban - inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la
infrastructura edilitară, după caz) inclusiv pentru restricţiile impuse pentru
siguranţa funcţionării reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de
amplasament, după caz.
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu

nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate
atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau
penală, după caz, potrivit legii.

Semnarea certificatului de urbanism
Certificatul de urbanism se emite şi se semnează de aceeaşi autoritate

abilitată să emită autorizaţia de construire/desfiinţare, respectiv de către
preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de
arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei
publice emitente, acolo unde nu este instituită funcţia de arhitect şef.
Responsabilitatea emiterii certificatului de urbanism revine tuturor semnatarilor
acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.
Durata de valabilitate a certificatului de urbanism

Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către
emitent conform legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei ( cel mult 24
luni)
Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism
Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate

face numai de către emitent, la cererea titularului formulată cu cel puţin 15 zile
înaintea expirării acestuia, pentru o perioadă de timp de maximum 12 luni, după
care, în mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism.
Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism se completează şi se

depune la emitent o cerere-tip (potrivit <<Formularului - model F.7 - CERERE
pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism>>) însoţită de
certificatul de urbanism emis, în original.

Odată cu depunerea cererii de prelungire a valabilităţii certificatului de
urbanism, solicitantul va face dovada achitării taxei de prelungire a acesteia
Modificări ale prevederilor documentelor de urbanism
Autoritatea publică locală are dreptul, după caz, prin certificatul de

urbanism:
- să respingă cererea în mod justificat;

- să solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil de
oportunitate întocmit de către structura specializată condusă de arhitectul-şef şi
aprobat de către consiliul local, prin care se stabilesc:
- teritoriul care urmează să fie reglementat prin P.U.Z.
- categoria funcţională a dezvoltării şi eventualele servituţi;
- reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare.
- să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.

Asigurarea caracterului public
Lista certificatelor de urbanism este publică.
Lista se afişează lunar la sediul emitentului şi cuprinde enumerarea

certificatelor de urbanism emise în luna precedentă (în ordinea eliberării),
făcându-se evidenţierea fiecărui imobil prin menţionarea: adresei, a numărului
cadastral şi de carte funciară, a numelui şi prenumelui solicitantului, precum şi a
scopului pentru care a fost eliberat actul.
Documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, precum şi

celelalte reglementări care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor
putea fi consultate la cererea solicitanţilor certificatelor de urbanism, în
conformitate cu un regulament aprobat prin hotărâre a consiliului judeţean/local,
după caz.
b) Autorizaţia de construire/desfiinţare

Autorizaţia de construire/desfiinţare este actul final de autoritate al
administraţiei publice competente potrivit legii, în baza căruia se pot executa
lucrări de construcţii şi pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor legale
referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea
construcţiilor cu privire la construirea, respectiv desfiinţarea construcţiilor,
inclusiv a instalaţiilor aferente, precum şi a amenajărilor, după caz.
Lucrările de execuţie a instalaţiilor aferente construcţiilor se autorizează, de

regulă, odată cu lucrările de construcţii, constituind împreună cu acestea lucrările
de bază. În anumite situaţii, lucrările de execuţie a instalaţiilor aferente
construcţiilor se pot autoriza separat.
Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei

autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la
solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii -
identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Drept de execuţie a lucrărilor de construcţii

Dreptul asupra construcţiei şi/sau terenului care conferă titularului dreptul
de a obţine, potrivit legii, din partea autorităţii competente, autorizaţia de
construire/desfiinţare:
- dreptul real principal: drept de proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute

(dobândit prin: contract de vânzare-cumpărare, de schimb, de donaţie, certificat
de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească);
- drept de creanţă dobândit prin: contract de cesiune, concesiune, comodat,

locaţiune. Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract de
comodat/locaţiune se poate face numai pentru construcţii cu caracter provizoriu şi
acordul expres al proprietarului de drept. Prin excepţie, în baza unui contract de
închiriere încheiat în condiţiile legislaţiei specifice din domeniul petrolului şi
gazelor naturale, de către titularii de licenţe/permise/autorizaţii cu proprietarii

terenurilor din perimetrul de exploatare, se poate autoriza inclusiv executarea
lucrărilor de construcţii necesare pentru derularea operaţiunilor de
explorare/prospectare geologică şi exploatare a petrolului şi gazelor naturale,
altele decât construcţiile cu caracter provizoriu, dacă respectivele contracte
cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcţii
pe aceste terenuri.
Lucrări fără autorizaţie

Se pot executa fara autorizatie de construire/desfiintare urmatoarele lucrari
care nu modifica structura de rezistenta si/sau aspectul arhitectural al
constructiilor, cu exceptia cazurilor in care acestea se executa la categoriile de
constructii prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) :
a) reparatii la imprejmuiri, atunci cand nu se schimba forma acestora si

materialele din care sunt executate;
b) reparatii la acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba

forma acestora;
c) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara;
d) reparatii si inlocuiri de tamplarie exterioara, daca se pastreaza forma,

dimensiunile golurilor si tamplariei, inclusiv in situatia in care se schimba
materialele din care sunt realizate respectivele lucrari;
e) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit si ale cosurilor de fum aferente;

f) tencuieli, zugraveli, vopsitorii, placaje si alte finisaje interioare, precum si
pardoseli interioare;
g) reparatii la tencuieli, zugraveli, vopsitorii, placaje si alte finisaje

exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor;
h) reparatii sau inlocuiri la instalatiile interioare, precum si reparatii la

bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in
limitele proprietatii;
i) montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde

menajere, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de
contorizare a consumurilor de utilitati;
j) lucrari de reparatii, inlocuiri ori reabilitari, fara modificarea calitatii si

formei arhitecturale a elementelor de fatada, astfel:
- trotuare, ziduri de sprijin ori scari de acces, terase exterioare;
- lucrari de reabilitare energetica a anvelopei si/sau a acoperisului - daca
nu se schimba sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasa/sarpanta - la
cladiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri;

k) lucrari de intretinere periodica si reparatii curente la infrastructura de
transport si la instalatiile aferente;
l) abrogat
m) abrogat
n) modificari de compartimentare nestructurala, demontabila, realizata din

materiale usoare;
o) schimbarea de destinatie, numai in situatia in care pentru realizarea

acesteia nu sunt necesare lucrari de construire/ desfiintare pentru care legea
prevede emiterea autorizatiei de construire/desfiintare, cu incadrarea in
prevederile documentatiilor de urbanism aprobate;
p) introducerea de retele si echipamente de comunicatii electronice in

infrastructurile fizice subterane existente, construite cu aceasta destinatie, precum
si introducerea de retele si echipamente de comunicatii electronice in
infrastructurile fizice interioare existente;

q) lucrari de interventii in scopul implementarii masurilor necesare conform
legislatiei prevenirii si stingerii incendiilor in vigoare, respectiv executarea
instalatiilor specifice prevenirii si stingerii incendiilor, in vederea obtinerii
autorizatiei de securitate la incendiu;
r) lucrari de plantare a perdelelor forestiere de protectie si impaduriri pe

terenuri degradate;
s) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul

administratiei cimitirului;
s) lucrari pentru amplasarea de structuri usoare demontabile pentru

acoperirea terenurilor de sport existente sau destinate desfasurarii evenimentelor
culturale care vor fi realizate in baza unui aviz de amplasare.
(2) Se pot executa fara autorizatie de construire/desfiintare urmatoarele

lucrari care nu modifica structura de rezistenta si/sau aspectul arhitectural al
constructiilor amplasate in zone de protectie a monumentelor sau in zone
construite protejate, care nu sunt monumente istorice clasate sau in curs de

clasare, ori daca acestea nu reprezinta constructii cu valoare arhitecturala sau
istorica, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate:
a) lucrari de reparatii si/sau intretinere la constructii existente, care nu

afecteaza volumul, forma cladirii si decoratia fatadelor si care nu reprezinta
extinderi, demolari sau modificari structurale:
- lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a
componentelor artistice ale constructiilor, cu avizul autoritatii administratiei
publice centrale competente in domeniul protejarii patrimoniului cultural sau al
serviciilor deconcentrate ale acesteia, dupa caz;
- lucrari de reparatii minore la finisaje exterioare cu conditia sa se pastreze
materialul, culoarea si textura finisajului;
- lucrari de uniformizare a culorii si texturii finisajelor exterioare, in cazul in
care aspectul a fost deteriorat prin mai multe interventii de reparatii;
- reparatii/inlocuiri de tamplarie exterioara, cu conditia sa se pastreze
materialul, forma, dimensiunile golurilor si tamplariei;
b) lucrari de reparatii interioare la tencuieli, zugraveli, vopsitorii, placaje,

precum si inlocuiri de tamplarie interioara, cu pastrarea dimensiunii golurilor;

c) lucrari de reparatii si inlocuiri la pardoseli;
d) reparatii sau inlocuiri la instalatiile interioare;
e) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit si ale cosurilor de fum aferente,

pastrandu-se forma, dimensiunile si materialele acestora;
f) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, trotuare, ziduri

de sprijin ori scari de acces, atunci cand nu se schimba forma acestora si
materialele din care sunt executate;
g) modificari de compartimentari nestructurale, demontabile, realizate din

materiale usoare si care nu modifica conceptia spatiala interioara;
h) schimbarea de destinatie, numai in situatia in care pentru realizarea

acesteia nu sunt necesare lucrari de construire/desfiintare pentru care legea
prevede emiterea autorizatiei de construire/desfiintare, cu incadrarea in
prevederile documentatiilor de urbanism aprobate;

i) lucrari de interventii in scopul implementarii masurilor necesare conform
legislatiei prevenirii si stingerii incendiilor in vigoare, respectiv executarea
instalatiilor specifice prevenirii si stingerii incendiilor, in vederea obtinerii
autorizatiei de securitate la incendiu.
Se pot executa fara autorizatie de construire:

a) lucrari pentru amplasarea de tonete si pupitre acoperite sau inchise,
destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor, care sunt amplasate
direct pe sol, fara fundatii si platforme, in suprafata de maximum 12 mp, in baza
avizului de amplasare si care nu determina congestionarea sau blocarea traficului
pietonal pe trotuar, fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane, cu
exceptia energiei electrice;
b) lucrari de reparatii/reabilitari/retehnologizari, inclusiv modificarea,

inlocuirea sau adaugarea de echipamente retelelor de comunicatii electronice, in
cazul in care pentru acestea nu sunt necesare si lucrari asupra infrastructurilor
fizice de sustinere, efectuate de beneficiarii regimului de autorizare generala din
domeniul comunicatiilor electronice si/sau de operatorii de retea;
c) lucrarile geofizice de cercetare si prospectiune a potentialului petroligen,

cu respectarea legislatiei privind protectia mediului: prospectiuni seismice,
vibrare controlata, prospectiuni gravimetrice, prospectiuni magnetometrice,
prospectiuni geoelectrice, prospectiuni radiometrice, teledetectie, in conditiile in
care acestea nu presupun foraje sau lucrari de natura lucrarilor de constructii.

d) lucrari de bransamente aeriene in zonele in care nu sunt interzise prin
regulamentul local de urbanism;
e) lucrari de bransamente si racorduri executate pe domeniul public la

infrastructura tehnico-edilitara existenta in zona, cu acordul/autorizatia
administratorului drumului;
f) montarea pe cladiri, anexe gospodaresti si pe sol a sistemelor fotovoltaice

pentru producerea energiei electrice de catre prosumatori asa cum sunt ei definiti
la art. 2 lit. x1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, si/sau a panourilor solare pentru incalzirea sau
prepararea apei calde pentru consumul casnic, cu instiintarea prealabila a
autoritatilor administratiei publice locale si cu respectarea legislatiei in vigoare.
Sistemele fotovoltaice si/sau panourile solare vor fi sustinute de o structura
formata din elemente constructive capabile sa asigure stabilitatea intregului
ansamblu si sa preia incarcarile rezultate din greutatea proprie a acesteia si a
panourilor, precum si cele rezultate din actiunea vantului si a depunerilor de
zapada.

Emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare
Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de

primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor
municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor
definite la art. 3, după cum urmează:
a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care

se execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale;
2. în intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale ale căror

primării nu au niciun angajat - funcţionar public cu atribuţii în domeniul
urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de
construcţii, în structurile de specialitate organizate conform legii;

a^1) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul prealabil al secretarului
unităţii administrativ-teritoriale sau al persoanei numite de către prefect în
condiţiile art. 55 alin. (8^1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile excepţionale în
care lucrările se execută la imobile situate pe raza unităţilor administrativ-
teritoriale unde consiliul local este dizolvat şi primarul nu îşi poate exercita
atribuţiile:
1. ca urmare a încetării sau suspendării mandatului în condiţiile legii;
2. în situaţia în care faţă de primar au fost dispuse potrivit legii penale măsuri
preventive, altele decât cele care determină suspendarea mandatului şi care fac
imposibilă exercitarea de către acesta a atribuţiilor prevăzute de lege;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul

administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor

sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută:

1. pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi cele
din extravilan;
2. la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);
3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de

transport urban subteran sau de suprafaţă, de transport şi de distribuţie, pentru:
apă/canal, gaze, electrice, termoficare, precum şi lucrări şi/sau reabilitări pentru
străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se

execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la lit.
c), inclusiv branşamente şi racorduri aferente reţelelor edilitare;
e) de primarii unităţilor administrativ-teritoriale care au în aparatul de

specialitate angajaţi - funcţionari publici cu atribuţii în domeniul urbanismului,
amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii pentru
lucrările care se execută:

1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a)
pct. 1;
2. la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în

procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile
art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul arhitectului-şef al judeţului.
Pentru investiţiile care se realizează pe amplasamente ce depăşesc limita

administrativ-teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, în unităţi
administrativ-teritoriale limitrofe, în vederea armonizării condiţiilor de autorizare
pentru întreaga investiţie, autoritatea administraţiei publice centrale competente
cu atribuţii de reglementare, potrivit legii, în domeniul din care face parte
investiţia supusă autorizării, va emite un aviz coordonator, în baza căruia
preşedinţii consiliilor judeţene implicate, respectiv primarul general al
municipiului Bucureşti, după caz, vor emite autorizaţii de construire pentru
executarea lucrărilor aferente părţilor din investiţie amplasate în unităţile
administrativ-teritoriale din aria lor de competenţă.
Pentru lucrările de instalare şi dezvoltare a reţelelor de comunicaţii

electronice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va emite un aviz

coordonator, în baza căruia preşedinţii consiliilor judeţene implicate, respectiv
primarul general al municipiului Bucureşti vor emite autorizaţii de construire
pentru toate lucrările din aria lor de competenţă.
Documente necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare
Pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare sunt necesare

următoarele:
- cererea adresată autorităţii administraţiei publice locale competentă, potrivit

Legii, să emită autorizaţia;
- formularul cererii şi anexa completate corespunzător;
- certificatul de urbanism în valabilitate, iar scopul eliberării sale coincide cu

obiectul cererii pentru autorizare;

- dovada titlului solicitantului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii,
precum şi, după caz, a extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte
funciară de informare, actualizate la zi, dacă legea nu dispune altfel;
- documentatia tehnica - D. T pentru autorizarea executarii lucrarilor de

constructii, completă şi conformă cu prevederile anexei nr. 1 la Legea nr.50/199 şi
a Normelor de aolicare a legii nr.839/2009; documentatia tehnica - D. T. si pentru
acordul/autorizatia administratorului drumului executat pe domeniul public la
infrastructura tehnico-edilitara existenta in zona
- avizele şi acordurile favorabile şi, după caz, studiile cerute prin certificatul de
urbanism; pentru proiectele de infrastructura transeuropeana de transport,
avizele/si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al
autoritatii competente pentru protectia mediului si, dupa caz, actul administrativ
al acestuia, avizele/acordurile de principiu sau, dupa caz, avizele de amplasament
favorabile conditionate pentru relocarea sistemelor/retelelor de transport si de
distributie a energiei electrice, gazelor naturale si a titeiului, precum si a altor
retele de utilitati situate pe coridorul de expropriere .

- dovada achitării taxelor legale necesare emiterii autorizaţiei de
construire/desfiinţare;
- parafa emisă de Ordinul Arhitecţilor din România, care confirmă dreptul

arhitectului/conductorului arhitect, după caz, de a proiecta şi semna
documentaţiile, aplicată pe piesele scrise şi desenate.
Pentru lucrari de modificare a compartimentarilor interioare se va emite

autorizatie de construire/desfiintare in baza unei documentatii de autorizare a
lucrarilor cu continut simplificat, avand urmatorul cuprins: memoriu de
arhitectura, releveu, propunerea de compartimentare/desfiintare si avizul
proiectantului initial sau, dupa caz, expertiza tehnica pentru unitatea
locativa/spatiul aflat in proprietatea solicitantului indiferent de functiune, care
urmeaza sa fie supus compartimentarii interioare.
Pentru lucrari de inchidere a balcoanelor/logiilor existente se va emite

autorizatie de construire in baza unei documentatii de autorizare cu continut
simplificat avand urmatorul cuprins: memoriu de arhitectura, releveu, fatada,
propunerea de inchidere a balcoanelor/logiilor si avizul proiectantului initial sau,
dupa caz, expertiza tehnica pentru unitatea locativa/spatiul aflat in proprietatea

solicitantului, indiferent de functiune.
În situaţia în care, în urma analizei documentaţiei depuse, se constată faptul

că documentaţia tehnică - D.T. este incompletă, necesita clarificari tehnice sau
modificari, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Lege, acest lucru se notifică în
scris solicitantului, în termen de 5 zile lucratoare de la data înregistrării, cu
menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia.
Începand cu data notificarii, termenul pentru emiterea autorizatiei de

construire/desfiintare se decaleaza cu numarul de zile necesar solicitantului
pentru a elabora, a depune si a inregistra modificarile/completarile aduse
documentatiei initiale ca urmare a notificarii, cu conditia depunerii acestora intr-
un termen de maximum 3 luni de la primirea notificarii.
În situatia necompletarii documentatiei in termenul prevazut anterior ,

documentatia se poate restitui la cerere solicitantului, potrivit legii.

Taxe în procedura de autorizare
Baza de calcul pentru determinarea valorii autorizate a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora este cea evidenţiată la capitolul 4 -
Cheltuieli pentru investiţia de bază, subcapitolul 4.1. - Construcţii şi instalaţii în
conformitate cu Metodologia privind elaborarea devizului general pentru
obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi
lucrări de intervenţii, coroborată cu prevederile Legea nr. 277/2015 privind Codul
fiscal.
Valoarea autorizată a lucrărilor de organizare a execuţiei lucrărilor

(organizare de şantier) va avea ca bază de calcul Capitolul 5 - Alte cheltuieli,
subcapitolul 5.1 - Organizare de şantier, pct. 5.1.1. Lucrări de construcţii şi

instalaţii aferente organizării de şantier, în conformitate cu Metodologia privind
elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-
cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi
a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii.
Emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare în vederea executării

lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă pentru punerea în siguranţă a
construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, care prezintă pericol
public, indiferent de destinaţie, precum şi a lucrărilor la lăcaşuri de cult ori la
monumente istorice clasate ori aflate în curs de clasare, indiferent de proprietar,
este scutită de la plata taxelor de autorizare. Dacă în clădirile cu statut de
monument se desfăşoară activităţi comerciale, scutirea de la plata taxei de
autorizare nu se aplică.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire

rezidenţială sau clădire-anexă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a
lucrărilor de construcţii.

Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru alte construcţii, este
egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv valoarea
instalaţiilor aferente.
Taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate

de persoana care solicită autorizaţia şi se plăteşte înainte de emiterea acesteia;
Valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât

valoarea impozabilă a clădirii stabilită.
Taxa pentru prelungirea unei autorizaţii de construire este egală cu 30% din
cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei

construcţii este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă stabilită pentru
determinarea impozitului pe clădiri, aferentă părţii desfiinţate.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesare lucrărilor

de cercetare şi prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi
a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol şi alte excavări se

datorează de către titularii drepturilor de prospecţiune şi explorare şi se
calculează prin înmulţirea numărului de metri pătraţi de teren ce vor fi efectiv
afectaţi la suprafaţa solului de foraje şi excavări cu o valoare cuprinsă între 0 şi 15
lei. În termen de 30 de zile de la finalizarea fazelor de cercetare şi prospectare,
contribuabilii au obligaţia să declare suprafaţa efectiv afectată de foraje sau
excavări, iar în cazul în care aceasta diferă de cea pentru care a fost emisă
anterior o autorizaţie, taxa aferentă se regularizează astfel încât să reflecte
suprafaţa efectiv afectată.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare

de şantier în vederea realizării unei construcţii, care nu sunt incluse în altă
autorizaţie de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de
organizare de şantier.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi,

căsuţe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a
lucrărilor de construcţie.
Taxa pentru autorizarea amplasării de chioşcuri, containere, tonete, cabine,

spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame situate pe căile şi

în spaţiile publice este de până la 8 lei, inclusiv, pentru fiecare metru pătrat de
suprafaţă ocupată de construcţie.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi

branşamente la reţele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică,
telefonie şi televiziune prin cablu se stabileşte de consiliul local şi este de până la
13 lei, inclusiv, pentru fiecare racord.
Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se

stabileşte de către consiliile locale în sumă de până la 9 lei, inclusiv.
Scutiri de taxe
Sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor

următoarele:
- certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt veterani de război,

văduve de război sau văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război;

- certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt persoanele
prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi
completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa
Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lăcaşuri de cult

sau construcţii-anexă;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru dezvoltarea,

modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin
domeniului public al statului;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lucrările de

interes public naţional, judeţean sau local;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul

construcţiei este o instituţie publică;

- autorizaţiile de construire pentru autostrăzile şi căile ferate atribuite prin
concesionare, conform legii;
- certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul

construcţiei este o instituţie sau o unitate care funcţionează sub coordonarea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi
Sportului;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul

construcţiei este o fundaţie înfiinţată prin testament, constituită conform legii, cu
scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de
a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul

construcţiei este o organizaţie care are ca unică activitate acordarea gratuită de
servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi
medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie
socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi
pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii;

- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, în cazul unei calamităţi
naturale.
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea taxei pentru
eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor pentru:
a) lucrări de întreţinere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere

în valoare a monumentelor istorice astfel cum sunt definite în Legea nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare,
datorate de proprietarii persoane fizice care realizează, integral sau parţial, aceste
lucrări pe cheltuială proprie;
b) lucrări destinate păstrării integrităţii fizice şi a cadrului construit sau natural

al monumentelor istorice definite în Legea nr. 422/2001, republicată, cu
modificările ulterioare, finanţate de proprietarii imobilelor din zona de protecţie a
monumentelor istorice, în concordanţă cu reglementările cuprinse în
documentaţiile de urbanism întocmite potrivit legii;

c) lucrări executate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind
măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare;
d) lucrări executate în zone de regenerare urbană, delimitate în condiţiile Legii

nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare, lucrări în care se desfăşoară operaţiuni de regenerare
urbană coordonate de administraţia locală, în perioada derulării operaţiunilor
respective.
Semnarea autorizaţiei de construire/desfiinţare
Semnarea autorizaţiei de construire/desfiinţare se face de către autoritatea

administraţiei publice judeţene/locale, după caz, potrivit competenţelor prevăzute
la art. 4 din Lege. Alături de autoritatea administraţiei publice emitente,
autorizaţia de construire/desfiinţare se mai semnează de secretarul general ori de
secretar, precum şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în
domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al

autorităţii administraţiei publice emitente, acolo unde nu este instituită funcţia de
arhitect-şef. Responsabilitatea emiterii actului revine tuturor semnatarilor
acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.
Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare
Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se constituie din:
a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul căruia

solicitantul este obligat să înceapă lucrările autorizate;
b) în cazul îndeplinirii condiţiei specificate la lit. a), începând cu data anunţată

a începerii lucrărilor, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de
execuţie a lucrărilor prevăzută prin autorizaţie.
Durata executării lucrărilor, se stabileşte de către emitentul autorizaţiei de
construire/desfiinţare, pe baza datelor înscrise în cerere - respectiv în anexa la
autorizatie.
În cazul schimbării investitorului, valabilitatea autorizaţiei de

construire/desfiinţare se menţine, cu condiţia respectării în continuare a
prevederilor acesteia, precum şi a înscrierii în cartea funciară a modificărilor
intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare. În această situaţie, autorizaţia
împreună cu celelalte acte - avize, acorduri, documentaţii etc. -, care au stat la
baza eliberării acesteia, aparţin de drept noului investitor (proprietar).
In situatia neinceperii lucrarilor in termenul de valabilitate al autorizatiei de

construire sau a schimbarii de tema si daca nu au fost aprobate reglementari
urbanistice diferite fata de cele in temeiul carora a fost emisa autorizatia initiala,
se va putea emite o noua autorizatie de construire in baza aceleiasi documentatii
pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire/desfiintare, fara a fi necesar
un nou certificat de urbanism si fara obtinerea unor noi avize/acorduri, in masura
in care aceasta noua autorizatie de construire este solicitata intr-un interval de
timp egal cu termenul de valabilitate al autorizatiei de construire initiale. In cazul
schimbarii regimului de protectie al imobilului sau al zonei in care se afla acesta,

de la data emiterii autorizatiei pana la noua solicitare de autorizatie este necesara
reconfirmarea avizului emis de catre autoritatea emitenta responsabila cu
problematica protectiei.
- In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul de valabilitate al autorizatiei

de construire se va putea emite o noua autorizatie de construire, corespunzator
stadiului fizic al realizarii lucrarilor autorizate la data solicitarii, pentru
continuarea lucrarilor cu respectarea prevederilor documentatiei pentru
autorizarea lucrarilor de construire/desfiintare initiale, fara a fi necesar un nou
certificat de urbanism si fara obtinerea unor noi avize/acorduri.
- In cazul intreruperii executiei lucrarilor pe o perioada care depaseste

durata de executie inscrisa in autorizatia de construire/desfiintare, fara aplicarea
masurilor de conservare, continuarea lucrarilor ramase de executat se va putea
face numai avand la baza o documentatie tehnica intocmita in conformitate cu
concluziile unui raport de expertiza tehnica a lucrarilor executate privind
respectarea cerintelor fundamentale aplicabile.

Prin exceptie de la prevederile mentionate anterior , in cazul justificat in care
lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la
termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea
valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile lucratoare inaintea expirarii acesteia.
Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru

o perioada nu mai mare de 12 luni.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se va solicita cu

cel puţin 15 zile înaintea datei expirării termenului de valabilitate şi se poate
acorda, potrivit Legii, o singură dată pentru cel mult 12 luni.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se înscrie în

originalul autorizaţiei iniţial emise, fără a fi necesară prezentarea unei alte
documentaţii. În această situaţie emitentul autorizaţiei are obligaţia de a

comunica decizia sa solicitantului, în termen de maximum 15 zile de la depunerea
cererii.
Pierderea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare
Autorizaţia de construire/desfiinţare îşi pierde valabilitatea prin:
a) neînceperea lucrărilor în termenul de valabilitate stabilit prin autorizaţia de

construire/desfiinţare ori nefinalizarea acestora conform duratei de execuţie
stabilite prin autorizaţie, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii
autorizaţiei;
b) nefinalizarea lucrărilor în termenul acordat ca prelungire a valabilităţii

autorizaţiei;
c) modificarea condiţiilor, datelor sau conţinutului documentaţiei care a stat la

baza emiterii autorizaţiei.
Asigurarea caracterului public
Caracterul public al autorizaţiilor de construire/desfiinţare prevăzut se

asigură fără a se aduce atingere restricţiilor impuse de legislaţia în vigoare privind
secretul comercial şi industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului
public şi privat, garantarea şi protejarea drepturilor fundamentale ale
persoanelor fizice cu privire la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.
Lista la zi cu autorizaţiile de construire/desfiinţare se pun la dispoziţia

publicului, pe pagina proprie de internet a autorităţii administraţiei publice
competente, emitentă, sau prin afişare la sediul acesteia .

Recepţia la terminarea lucrărilor
Lucrările de construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au

realizat toate elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la
terminarea lucrărilor. Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor este
obligatorie pentru toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia
realizării acestor lucrări în regie proprie.
Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit

obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de
execuţie. Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi a instalaţiilor
aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp
asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări, modificări,
modernizări, extinderi şi altele asemenea) şi se realizează în două etape:
1. recepţia la terminarea lucrărilor;
2. recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

Recepţia la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului
administraţiei publice, desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.
Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea

prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea
lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea
funciară. În această situaţie se aplică în continuare sancţiunile prevăzute de lege.
Construcţiile realizate înainte de 1 august 2001, se intabulează, în lipsa

autorizaţiei de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se
atestă achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii
administraţiei publice locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum şi a
documentaţiei cadastrale. În cazul în care construcţiile nu sunt înregistrate la
autoritatea administraţiei publice locale competente, acestea se înregistrează dacă

se achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declaraţiei fiscale,
inclusiv pentru anul în curs.
Regularizarea taxelor şi cotelor legale
Odată cu efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, solicitantul

(investitorul/beneficiarul) are obligaţia de a regulariza taxele şi cotele legale. În
acest scop, investitorul/beneficiarul are următoarele obligaţii:
- în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcţie, dar nu mai

târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizaţia respectivă, persoana care a
obţinut autorizaţia trebuie să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de
construcţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice
locale;

- până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală
privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al
autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorată pe
baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;
- până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de

specialitate al autorităţii administraţiei publice locale a comunicat valoarea
stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice diferenţă de taxă datorată de către
persoana care a primit autorizaţia sau orice diferenţă de taxă care trebuie
rambursată de autoritatea administraţiei publice locale.
Toate construcţiile proprietate particulară se declară, în vederea impunerii,

la organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora.

5. Legea nr.50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Presedinţii consiliilor judeţene, primarii si organele de control din cadrul

autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească
respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii
în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi în funcţie de incălcarea
prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti
şi organelor de urmărire penală, dupa caz.
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau

cu amendă următoarele fapte:
a) executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu

nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor:
- lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,

restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor,

care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute
de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, inclusiv la anexele acestora, identificate în
acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de
protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori
la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin
documentaţii de urbanism aprobate;
- lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare

şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere,
lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la
reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de
îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi
capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice,
precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
- lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a

prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi
balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă,
subterane sau subacvatice;

- organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către

organele de control competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori semnarea documentaţiilor tehnice - D.T. necesare pentru

autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a proiectelor tehnice şi a
documentaţiilor de execuţie, pentru alte specialităţi decât cele certificate prin
diplomă universitară.
Instanţa de judecată, prin hotărârea prin care soluţionează fondul cauzei,

poate dispune încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei sau desfiinţarea
construcţiilor realizate nelegal.
Procurorul sau instanţa de judecată poate dispune, din oficiu sau la cerere,
oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel

de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:

- executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie cu excepţia
celor menţionate la infracţiuni, de către investitor şi executant;
- executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a

proiectului tehnic, cu excepţia celor prevăzute la infracţiuni, precum şi
continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de
construire în situaţiile în care în timpul executării lucrărilor şi numai în perioada
de valabilitate a autorizaţiei de construire survin modificări de temă privind
lucrările de construcţii autorizate, care conduc la necesitatea modificării acestora,
titularul are obligaţia de a solicita o nouă autorizaţie de construire, potrivit
prevederilor prezentei legi.de către investitor şi executant;
- aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de

branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;
- menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după

terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele
prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter
provizoriu;

- neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea
lucrărilor de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare,
modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile
forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi
racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii,
lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură,
lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei
electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor
existente, precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare,
după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe
durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
- neîndeplinirea obligaţiei de repunere în starea anterioară a terenurilor care

au făcut obiectul contractelor de închiriere de către titularii de
licenţe/permise/autorizaţii, de către titularii de licenţe/permise/autorizaţii cu
proprietarii terenurilor din perimetrele de exploatare constituie titluri pentru
emiterea autorizaţiei de construire, dacă respectivele contracte cuprind explicit
acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcţii pe aceste
terenuri.la desfiinţarea acestora;

- împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea
accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a
actelor solicitate;
- neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate
- neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut de lege, precum şi

emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin
lista cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de
investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a unei
documentaţii de urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice de definire a
scopului solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori
condiţionarea furnizării informaţiilor de interes public; neemiterea avizelor si
autorizatiilor de construire in termenul prevazut de prezenta lege
- ; refuzul nejustificat de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare si/sau a

certificatului de urbanism in termenul prevazut de lege pentru documentatiile
complete;

- emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
- în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a

solicita autorizaţia de construire/desfiinţare;
- în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de

urbanism, aprobate potrivit legii;
- în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă

cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru
al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu
conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit
legii;
- în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii

construcţii, în cazul lucrărilor de consolidare;
- în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;

- neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi
executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul
aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor
administrativ-teritoriale, precum şi neurmărirea modului de îndeplinire a celor
dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii;
- neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de

Stat în Construcţii la controlul anterior;
- refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului

persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele de
interes public;
- neefectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii;
- neconstituirea bazei de date de catre autoritatile publice responsabile sau

netransmiterea de catre posesorii de retele tehnico-edilitare in termenele legale a
planurilor cadastrale prevazute la art. 45 alin. (6)

Încadrarea faptei contravenţionale, respectiv valoarea amenzii
contravenţionale, se stabileşte de organul de control şi se înscrie în formularul
tipizat "PROCES-VERBAL de constatare şi sancţionare a contravenţiei".
Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de

control ale administraţiei publice locale, se înainteaza, în vederea aplicării
sancţiunii, şefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a
teritoriului şi de urbanism sau, dupa caz, preşedintelui consiliului judeţean ori
primarului unităţii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului
Bucureşti în a cărui rază s-a săvârşit contravenţia.
Contravenţiile se constată şi se sancţionează de către organele de control ale

administraţiei publice locale şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
O data cu aplicarea amenzii se dispune oprirea executarii lucrărilor, precum

şi, dupa caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei
de construire sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu
nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de
constatare a contravenţiei.

Organul de control care a sancţionat contravenţional pentru fapta de a se
executa lucrări de construcţii fără autorizaţie sau cu încălcarea dispoziţiilor
acesteia, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligaţia de a dispune luarea
măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei, sau de
desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie, într-un termen pe care îl va
stabili prin procesul-verbal.
Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie

de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către
autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a
regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, dupa caz, de
instanţă. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. 3 lit. b) este
necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
Masura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea

termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a
contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară.

6. Disciplina în construcţii
Respectarea prevederilor legale privind disciplina în procedura autorizării,

precum şi în aplicarea în execuţie a prevederilor autorizaţiilor, în toate fazele, are
efecte în plan social, nerespectarea acestora fiind sancţionată potrivit Legii.
Disciplina autorizării şi execuţiei se asigură:
a) la nivelul administraţiei publice locale prin: individualizarea răspunderii

personalului cu atribuţii tehnice în administraţia publică locală, întărirea rolului
instituţiei arhitectului-şef, la toate nivelurile unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi prin stabilirea competenţelor de control ale organelor cu atribuţii din
cadrul aparatului propriu al administraţiei publice judeţene şi locale;

b) la nivelul administraţiei publice centrale competente în condiţiile Legii, prin
individualizarea răspunderii personalului propriu cu atribuţii tehnice în domeniul
autorizării;
c) la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcţii - în toate etapele autorizării şi

execuţiei lucrărilor.
a) Atribuţiile autorităţilor judeţene
Arhitectul-şef al judeţului şi personalul imputernicit al compartimentului

de specialitate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în
domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii pe teritoriul administrativ
al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism si amenajarea
teritoriului legată de procesul de autorizare a construcţiilor, prin organizarea şi
exercitarea controlului propriu.

Preşedinţii consiliilor judeţene şi organele de control din cadrul
autorităţilor administratiei publice judeţene au obligaţia să urmărească
respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii
în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi în funcţie de incălcarea
prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti
şi organelor de urmărire penală, dupa caz.
Faptele de nerespectare a prevederilor legale, potrivit gravităţii şi

importanţei sociale a acestora constituie infracţiuni sau, după caz, contravenţii. În
cazul săvârşirii faptelor incadrate ca infracţiuni, organele de control care au
constatat fapta sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.
Arhitectul-şef al judeţului, împreună cu personalul împuternicit al

compartimentului de specialitate din subordinea acestuia - în conformitate cu
atribuţiile conferite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
judeţean, urmăreşte, în unităţile administrativ-teritoriale de pe raza judeţului,
respectarea disciplinei în construcţii privind execuţia lucrărilor de construcţii
numai pe baza unor autorizaţii de construire/desfiinţare, precum şi respectarea
disciplinei în urbanism şi amenajarea teritoriului, legată de procedura de
autorizare.

b) Atribuţiile autorităţilor locale
Primarii si organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei

publice locale au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul
autorizării executării lucrărilor in construcţii în cadrul unităţilor lor
administrativ-teritoriale si în funcţie de incălcarea prevederilor legale, să aplice
sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire
penală, dupa caz.
Faptele de nerespectare a prevederilor legale, potrivit gravităţii şi

importanţei sociale a acestora constituie infracţiuni sau, după caz, contravenţii.
In cazul savarsirii faptelor incadrate ca infractiuni, organele de control care au

constatat fapta sunt obligate sa sesizeze organele de urmarire penala
Autorităţile administraţiei publice locale, prin organele proprii cu atribuţii

de control, potrivit legii, au obligaţia de a organiza şi de a efectua permanent

acţiuni de control vizând disciplina în autorizare pe raza unităţii administrativ-
teritoriale, potrivit competenţelor stabilite de legislatie, privind:
a) emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare;
b) executarea lucrărilor de construcţii numai pe bază de autorizaţii valabile;
c) executarea lucrărilor de construcţii cu respectarea prevederilor autorizaţiilor

de construire/desfiinţare şi a proiectelor tehnice.
c) Atribuţiile Inspectoratului de Stat în construcţii
Personalul din cadrul Inspectoratului de Stat în construcţii asigură

întărirea disciplinei în autorizare şi în cadrul lucrărilor autorizate, în toate etapele
legate de autorizare şi execuţie.

Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune
oprirea executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz, atunci
când constată că acestea se realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, a
cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori pe baza
unor autorizaţii nelegal emise.
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale

încunoştinţează autoritatea administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a efectuat
controlul şi Ministerul Transporturilor, după caz, asupra constatărilor şi
măsurilor dispuse. În această situaţie, organele de control ale consiliilor judeţene,
locale sau ale Ministerului Transporturilor, după caz, au obligaţia să urmărească
modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

d)Atribuţiile poliţiei locale
Prin implicarea serviciului „Disciplina în construcţii, protecţia mediului şi

afişaj stradal”, poliţia locală are următoarele atribuţii:
a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcţii executate

fără autorizaţie de construire sau desfiinţare, după caz, inclusiv a construcţiilor cu
caracter provizoriu;
b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă

autorizaţia de executare a lucrărilor de reparaţii ale părţii carosabile şi pietonale;
c) verifică respectarea normelor legale privind afişajul publicitar, afişajul

electoral şi orice altă formă de afişaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la
amplasarea firmei la locul de desfăşurare a activităţii economice;
d) participă la acţiunile de demolare/dezmembrare/dinamitare a construcţiilor

efectuate fără autorizaţie pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale ori pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor instituţii/servicii publice de interes local,

prin asigurarea protecţiei perimetrului şi a libertăţii de acţiune a personalului
care participă la aceste operaţiuni specifice;
e) constată, după caz, conform atribuţiilor stabilite prin lege, contravenţiile

privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii şi
înaintează procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, în vederea aplicării
sancţiunii, şefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea
de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului
judeţean, primarului unităţii administrativ-teritoriale ori al sectorului
municipiului Bucureşti în a cărui rază de competenţă s-a săvârşit contravenţia sau
persoanei împuternicite de aceştia.

7. Alte prevederi în domeniul ubanismului şi amenajării teritoriului
Codul civil
- Picătura streşinii
Proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele
provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.
- Distanţa minimă în construcţii

Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul
fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de
hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism,
astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice
derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat
printr-un înscris autentic.

- Distanţa minimă pentru arbori
În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a

obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia
de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.
În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să

ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor,
plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care
acestea sunt ridicate.
Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor

aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a
păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.

- Fereastra sau deschiderea în zidul comun
Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu

acordul proprietarilor.
- Distanţa minimă pentru fereastra de vedere
Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul,
îngrădit sau neîngrădit, aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru
vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond.
Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu

linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un
metru.

Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar,
existent pe faţa zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia
exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanţa, şi în cazul lucrărilor
neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării
de linia de hotar şi până la această linie.
- Fereastra de lumină
Dispoziţiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără

limită de distanţă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice
vederea spre fondul învecinat.

- Dreptul de trecere
Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul
să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului
propriu.
Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă

stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea
publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică,
trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.
Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care

fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.

- Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale
Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt
act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de
teren pe care se făcea anterior trecerea.
Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde

trecerea, aceasta poate fi stabilită numai cu consimţământul proprietarului
fondului care are acces la calea publică şi cu plata dublului despăgubirii.
- Întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere
Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate

prin înţelegerea părţilor, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă
continuă pe timp de 10 ani.

- Prescripţia acţiunii în despăgubire şi restituirea despăgubirii încasate
Termenul de prescripţie pentru dreptul la acţiunea în despăgubire pe

care o are proprietarul fondului aservit împotriva proprietarului fondului
dominant începe să curgă din momentul stabilirii dreptului de trecere.
În cazul în care încetează dreptul de trecere, proprietarul fondului

aservit este dator să restituie despăgubirea încasată, cu deducerea pagubei suferite
în raport cu durata efectivă a dreptului de trecere.
- Dreptul de trecere pentru utilităţi
Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor

edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura

conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice,
subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale
cu acelaşi scop.
Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă
parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.
În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste.

Dacă este vorba despre utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă.
Clădirile, curţile şi grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de

trecere, dacă ea are ca obiect conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea
sunt utilităţi noi.

- Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări
De asemenea, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său

pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul
vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor, în schimbul
unei despăgubiri, dacă este cazul.
- Dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie
Proprietarul unui fond nu poate împiedica accesul altuia pentru a

redobândi posesia unui bun al său, ajuns întâmplător pe fondul respectiv, dacă a
fost înştiinţat în prealabil.
În toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justă despăgubire

pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea în posesie, precum şi pentru cele pe
care bunul le-a cauzat fondului.

Acordul vecinilor
Acordul vecinilor este necesar în următoarele situaţii:
a) pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în

imediata lor vecinătate - şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru
protejarea acestora;
b) pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în

clădiri existente;
c) în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor

învecinate.
Acordul vecinilor se va da condiţionat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. şi

autorizaţia de construire/desfiinţare, a măsurilor de punere în siguranţă a

construcţiei preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică
întocmit la comanda investitorului noii construcţii.
Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică. Refuzul nejustificat

de a-şi da acordul se constată de către instanţa de judecată competentă, hotărârea
acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizaţiei de
construire/desfiinţare în locul acordului vecinilor.
Calitatea în construcţii
Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de

comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de
existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor.
Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de

producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui
domeniu de activitate.

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi
menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor
cerinţe fundamentale aplicabile:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale**).
Aplicarea cerinţelor fundamentale se stabileşte pe domenii/subdomenii şi

categorii de construcţii şi pe specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor,
prin regulamente şi reglementări tehnice în construcţii.
Sistemul calităţii în construcţii se compune din:
a) activitatea de reglementare în construcţii;
b) certificarea performanţei şi a conformităţii produselor pentru construcţii;
c) agrementul tehnic în construcţii;
d) verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor;
e) verificarea calităţii lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuţiei

lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi auditul energetic al clădirilor;
f) managementul calităţii în construcţii;
g) acreditarea şi/sau autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în

construcţii;
h) activitatea metrologică în construcţii;
i) recepţia construcţiilor;

j) urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii la construcţiile existente,
precum şi postutilizarea construcţiilor;
k) exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii;
l) atestarea tehnico-profesională şi autorizarea specialiştilor care desfăşoară

activitate în construcţii.
Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la investitori, la

unităţile de proiectare, de execuţie, de exploatare şi de postutilizare a
construcţiilor, privind existenţa şi respectarea sistemului calităţii în construcţii.
Controlul de stat al calităţii în construcţii se exercită de către Inspectoratul

de Stat în Construcţii - I.S.C., care răspunde de executarea controlului statului cu
privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii
construcţiilor.
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi

furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul
tehnic cu execuţia autorizat, dirigintele de şantier autorizat, expertul tehnic

atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale
construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după
împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru
viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare
şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.
Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori

executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice
privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau
integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
Investitorii sau proprietarii au obligaţia să vireze către Inspectoratul de

Stat în Construcţii - I.S.C. o sumă echivalentă cu o cotă de 0,5% din valoarea, fără
TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcţiilor noi şi a lucrărilor de intervenţie
la construcţiile existente pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de
construire/desfiinţare, cu excepţia investitorilor/proprietarilor care realizează
lucrări de intervenţie pentru consolidarea clădirilor de locuit încadrate în clasa I
de risc seismic.

LEGISLAŢIE
- LEGEA Nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
- ORDINUL Nr. 233/2016 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism
- LEGEA Nr. 50 din 29 iulie 1991 *** Republicată privind autorizarea

executării lucrărilor de construcţii
- ORDINUL Nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii

- LEGEA Nr. 10/1995 din 18 ianuarie 1995 *** Republicată privind calitatea în
construcţii
- LEGEA Nr. 155 din 12 iulie 2010 *** Republicată privind Legea poliţiei locale
- LEGEA Nr. 287 din 17 iulie 2009 *** Republicată privind Codul civil
- LEGEA Nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
- HOTĂRÂREA Nr. 1/2016 din 6 ianuarie 2016 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Suport de Curs URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI

Lector: BIANCA ROXANA BUMBAC

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

Activitatea de amenajarea a teritoriului şi de urbanism trebuie sa se

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale răspund, potrivit Legii

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul

Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe întregul teritoriu al

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

- dezvoltarea economică şi socială echilibrata a regiunilor şi zonelor, cu

- îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;

- gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a resurselor naturale şi a peisajelor

- utilizarea raţională a teritoriului.

- conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.

Autoritatea publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a

Activitatea de urbanism cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea,

Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:

- operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de

- integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea

Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a

Urbanismul urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării spatiale a localităţilor

Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:

- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor,

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

- utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;

- protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;

- asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile

- protejarea localităţilor impotriva dezastrelor naturale.

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de

a) Documentaţii de amenajare a teritoriului

Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

a) Planul de amenajare a teritoriului naţional;

b) Planul de amenajare a teritoriului judeţean;

c) Planul de amenajare a teritoriului zonal.

Planul de amenajare a teritoriului naţional

- are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe

- este compus din secţiuni specializate.

- devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

Planul de amenajare a teritoriului judeţean

- are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare

- se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de

- devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

Planul de amenajare a teritoriului zonal

- are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme specifice

a) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-

b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;

c) regionale, compuse din mai multe judeţe.

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare

Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:

- Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;

- Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;

- Planul urbanistic de detaliu.

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte o

Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de

E-mail: contact@trianbia.ro Web: www.trianbia.ro FB: https://www.facebook.com/trianbia

Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul

- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul