UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

PREZENTARE SINTEZE CURS URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA -AN III Lector drd. Arh. Doina Marilena CIOCANEA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

CUPRINS:
Date generale - Terminologie de specialitate - Contextul national si International - Relatii teritoriale in context regional si european Curs II Amenajarea Teritoriului - obiectivele si documentatiile specifice; - Curs III Urbanism - obiectivele si documentatiile specifice ; - Curs IV Metode de abordare in domeniul Urbanismului si Amenajarii Teritoriului in Administratia Publica, legislatie; - Curs V Documentele de Urbanism si Amenajarea Teritoriului eliberate de catre Administratia Publica ; - Curs VI Studiu de caz aplicatie urbanism -Concept urbanistic; Curs VII Politici publice ; - Curs VIII Actorii implicati in luarea deciziei in domeniul Urbanismului si Amenajarii Teritoriului ; Curs IX Institutii ale Administratiei Publice; - Curs X Atributiile Administratiei Publice centrala, judeteana, locala - Curs XI Dreptul proprietatii-proprietetea publica; - Curs XII Finantarea documentatiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului; - Curs XIII Avizarea si aprobarea documentatiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului ; - Curs XIV Participarea populatiei, implementarea, sanctiuni, derogari, haosul urbanistic, modele europene; Curs I

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

I Date generale - Terminologie de specialitate - Contextul national si International - Relatii teritoriale in context regional si european -

CONTEXT EUROPEAN In concordanta cu harta Europei a retelei coridoarelor de transport Pan European, Bucurestiul este un important nod al acesteia ; Coridor 4, directia vest-Est : Berlin/Nuremberg Prague Budapest BucharestConstantaIstanbul/Thessaloniki, penetratii in Bucuresti pe sectiunea Pitesti-Bucuresti; Coridor 9, directia Nord-Sud : Helsinki St. Petersburg Kiev/Moscow Chisinau/Odessa Bucharest Dimitrovgrad Alexandropolis ; Coridor 7 Fluviul Dunarea este la 65 km distanta fata de Bucuresti, incluzand si canalul Dunare Marea Neagra.

Surse: TINA, 2000

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Dezvoltarea actuala a Europei indica internationalizarea si globalizarea problemelor economice, constientizarea de sine si promovarea intereselor nationale;

Astfel in vederea valorificarii potentialului propriu si in contextul accentuarii competitiei economice dintre orasele si regiunile europene este necesara o noua abordare a strategiei de dezvoltare la nivelul urbanismului si a amenajarii teritoriului ; Legea dupa care se desfasoara activitatea de Urbanism si Amenajarea Teritoriului este 350/2001

Legea dupa care se desfasoara activitatea Administratiei publice este 215/2001

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

II

Amenajarea Teritoriului

- obiectivele si documentatiile specifice

Carta de la Torremolinos Spania 1983 Extras din Legea 350/2001 Art. 3. - Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala, urmarind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat; functionala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in aplicare; democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor. Art. 5. - Activitatea de amenajarea a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile, conform carora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare proprie. Obiectivele fundamentale ale amenajarii teritoriului -dezvoltarea socio-economicaechilibrata a regiunilor -ameliorarea calitatii vietii -gestionarea responsabila a resurselor naturale -protectia, conservarea si ameliorarea mediului si ambientului uman -utilizarea rationala a terenurilor

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Art. 7 Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale,stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea. Art. 8 Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Ce stabileste Amenajarea Teritoriului -strategiile si -directiile principale de evolutie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala, urmarind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat; functionala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in aplicare; democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor. Documentatiile specifice amenajarii teritoriului PLAN DE AMENAJAREA TERITORIULUI (PAT) Plan de amenajarea teritoriului national (PATN) Plan de amenajarea teritoriului zonal,( PATZ) Plan de amenajarea teritoriului judetean (PATJ)

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

III

Urbanism - obiectivele si documentatiile specifice

Termenul urbanism este un neologism si a fost creat in anul 1867 Extras din Legea 350/2001 Art. 4 Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate: a) operationala, prin detalierea si delimitarea in teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului; b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitatilor; c) normativa, prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusiv infrastructura, amenajari si plantatii. Art. 10 Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung. Art. 11 Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii, organizate in retea, pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora in teritoriu. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Art. 12 Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale, in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor. Art. 44 (1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national,zonal si judetean. (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Obiective generale-ale urbanismului Principalele obiective ale activitii sunt: mbuntirea condiiilor de via prin eliminarea disfuncionalitilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice i locuine convenabile pentru toi locuitorii; crearea condiiilor pentru satisfacerea cerinelor speciale ale copiilor, vrstnicilor i ale persoanelor cu handicap; utilizarea eficient a terenurilor, n acord cu funciunile urbanistice adecvate; extinderea controlat a zonelor construite; protejarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural construit i natural; asigurarea calitii cadrului construit, amenajat i plantat din toate localitile urbane i rurale; protejarea localitilor mpotriva dezastrelor naturale . Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea. marile probleme ale urbanismului sunt Probleme de circulaie Probleme de igien i confort Probleme economice i sociale Probleme de estetic Problemele intelectuale i spirituale 10

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Documentatiile specifice ale urbanismului Plan Urbanistic General (PUG) Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Plan Urbanistic de Detaliu (PUD)

Planurile generale de urbanism (PUG)au o importanta deosebita in planificarea dezvoltarii

urbane a tuturor localitatilor din tara; Planul urbanistic general are caracter director i de reglementare operaional. Fiecare localitate trebuie s ntocmeasc PUG, s l actualizeze la 5-10 ani i s l aprobe, acesta constituind baza legal pentru realizarea programelor i aciunilor de dezvoltare. Dintre reglementrile pe termen scurt, la nivelul ntregii uniti administrativ-teritoriale de baz, menionm: - stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan n relaie cu teritoriul administrativ al localitii; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; - zonificarea funcional n corelaie cu organizarea reelei de circulaie; - delimitarea zonei afectate de servitui publice; -modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare etc. PUG cuprinde prevederi pe termen mediu i lung cu privire la: -evoluia n perspectiv a localitii; -direciile de dezvoltare funcional n teritoriu; -traseele coridoarelor de circulaie i de echipare prevzute n planurile de amenajare a teritoriului naional, zonal i judeean.

11

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

PUZ Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specific, detaliat i asigur corelarea dezvoltrii urbanistice complexe cu prevederile PUG ale unei zone delimitate din interiorul localitii. documentaia care se refer la o zon dintr-o localitate actual sau viitoare, prin care se analizeaz situaia existent i se precizeaz toate elementele urbanistice necesare eliberrii certificatelor de urbanism i autorizriilor de construire. planului aprofundeaz prevederile PUG pentru zona studiat, cu elemente suplimentare, necesare realizrii construciilor i amenajrilor solicitate. Obiectivele principale ale planului urbanistic zonal sunt: - stabilirea modului de organizare arhitectural urbanistic a zonei i a categoriilor de intervenii necesare, n corelare cu tema planului urbanistic general; -stabilirea tramei stadale i a profilelor caracteristice elementelor acestuia; rezervarea terenurilor necesare dezvoltarii tramei stradale (amenajrii interseciilor de strzi i noduri de circulaie i a suprafeelor aferente parcajelor i garajelor corespunztoare funciunii zonei); - stabilirea viitoarelor trasee de echipare tehnico-edilitar prevzute pentru zona studiat i a modurilor de racordare la reelele magistrale ale localitii; detalierea categoriilor de intervenii permise n cadrul zonelor protejate i a spaiilor limitrofe acestora; -stabilirea indicatorilor urbanistici necesar pentru dezvoltarea zonei studiate POT,CUT,RH, FUNCTIUNE detalierea- formei de proprietate asupra terenurilor i condiiilor de asigurare a terenurilor necesare pentru obiectivele de utilitate public. 12

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

PUZ cuprinde reglementri asupra zonei referitoare la: organizarea reelei stradale; organizarea arhitectural-urbanistic; modul de utilizare a terenurilor, statutul juridic i circulaia acestora; protejarea monumentelor istorice. Elaborarea PUZ este obligatorie n cazul: -zonelor centrale ale localitilor; -zonelor protejate i de protecie a monumentelor, -a complexelor de odihn i agrement, -a parcurilor industriale etc.

13

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Prin Plan Urbanistic de Detaliu (PUD)se stabilesc condiiile de amplasare i executare pe un anumit teren a uneia sau a mai multor construcii cu detinaie precizat, cu respectarea prevederilor celorlalte documentaii de urbanism i amenajarea teritoriului i a condiiilor particulare generate de teren, de vecintatea acestuia i cerinele funcionale. si anume: dimensionarea, funcionalitatea i aspectul arhitectural al construciilor prevzute, precum i la determinarea mrimii limitelor zonei studiate ce stau la baza ntocmirii documentaiilor pentru obinerea autorizaiilor de construire. (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, in corelare cu vecinatatile imediate.

14

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la: a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare; b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile; c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea; d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor; e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor.

15

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Certificatul de urbanism este (n conformitate cu art. 29 al Legii nr. 350/2000) actul

de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea public face cunoscute regimul juridic, economic i tehnic al imobilelor i condiiile necesare n vederea realizrii unor investiii, tranzacii imobiliare ori a altor operaiuni imobiliare, potrivit legii. rezult c certificatul de urbanism ofer informaii asupra constructibilitii unui teren sau n privina fezabilitii unei operaiuni determinat. Acest act este necesar ntocmirii documentaiei i dosarului n vederea obonerii autorizaiei de construire, insa nu ine loc de autorizaie de construire. Din punct de vedere juridic, certificatul de urbanism are valoarea unui aviz, care, n anumite condiii, produce efecte obligatorii. Acesta are un rol important, respectiv garanteaz destinatarului su c, pe parcursul unei anumite perioade, nu i se vor opune modificri care s afecteze regulile pe care certificatul le conine. Certificatul de urbanism cuprinde date privind: regimul juridic, regimul economic i regimul tehnic al imobilului. Se elibereaza in 30 de zile de la data depunerii cererii

16

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Regimul juridic al imobilului conine dreptul de proprietate asupra acestuia i servituile

de utilitate public care greveaz asupra acestuia; situarea terenului n intravilan sau n afara lui; prevederi ale documentaiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului zone protejate, zone n care acioneaz dreptul de preemiune asupra imobilului, interdicii definitive sau temporare de construcie etc. Regimul economic al imobilului indic folosina actual, destinaii admise sau neadmise, stabilite n baza prevederilor urbanistice aplicabile n zon, reglementri fiscale specifice localitii sau zonei. Regimul tehnic indic: procentul de ocupare a terenului (POT), coeficientul de utilizare a terenului (CUT), dimensiunile minime i maxime ale parcelelor, echiparea cu utiliti, edificabil admis pe parcel, circulaii i accese pietonale i auto, parcaje necesare, alinierea terenului i a construciilor fa de strzile adiacente terenului, nlimea minim i maxim admis. Procedura de obinere a certificatului de urbanism cuprinde dou etape: solicitarea i, respectiv, instrumentarea i eliberarea actului. Condiiile generale de solicitare se refer la faptul c: orice cerere de eliberare a unui asemenea document este supus unei taxe legale; n cerere trebuie precizate elementele de identificare a imobilului fa de care se urmrete cunoaterea regimului de servitui; ndeplinirea unei serii de alte formaliti administrative. Astfel, solicitantul, orice persoan fizic sau juridic, depune o cerere (tipizat) la organul competent, nsoit de dovada achitrii taxei. Certificatul se emite de ctre aceleai autoriti publice care, potrivit competenelor, emit i autorizaiile de construire; el urmeaz a-i fi eliberat solicitantului n cel mult 30 de zile de la depunere; 17

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Definitii cf legi: Asezarea umana este o localitate, (orasul, satul) Fiecare asezare umana este formata din mediu tropic(natural), mediu antropic(construit) si Populatie. Orasul ca tip de asezare se caracterizeaza prin: ocuparea extensiva a acestuia Satul ca tip de asezare se caracterizeaza prin : numr relativ mic de locuitori lipsa dotarilor tehnico-edilitare, Indicatorii urbanistici necesari pentru dezvoltarea zonei studiate sunt: POT reprezinta procentul de ocuparea a terenului.si se calculeaza astfel (Suprafata construita la sol /suprafata terenului )x100 CUT reprezinta coeficientul de ocuparea a terenului.si se calculeazaaastfel Suprafaca Construita Desfasurata /Suprafata Teren RH reprezinta regimul maxim de inaltime; Suprafata construita desfasurata (SCD) reprezinta: suprafata construita a tuturor nivelelor Alinierea constructiilor este: asezarea constructiilor dupa o anumita linie dinainte stabilita in interiorul parcelei Aliniamentul reprezinta: Limita dintre spatiul public si cel privat

18

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Un loc de parcare are dimensiunea in plan 2,5m x 5,00m

Profilul unei strazi de categoria III este: 10,00 m din care 7 ,0m carosabil si 2 trotuare de 1,5 m

Profilul unei strazi de categoria II este: 19,00 m din care 14 ,0m carosabil si 2 trotuare de 2,5

Profilul unei strazi de categoria I este: 27,00 m din care 21 ,0m carosabil si 2 trotuare de 3,0 m 19

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Un UTR (unitate teritoriala de referinta) in care este impartit PUG-ul unei localitati Intravilanul localitatii este-Teritoriul determinat prin P.U.G.care cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii ce constituie o localitate, Extravilanul localitatii este- Teritoriul cuprins intre limita intravilanului si limita territorial-administrativa a localitatii; Parcelarea este- Operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea uneia sau mai multor proprietati funciare distincte destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau vanzarii loturilor rezultate;

Un amplasament este : locul de asezarea a unei constructii, ansamblu de constructii Politici de Dezvoltare sunt mijloacele politico-administrative, organizatorice si financiare, utilizate n scopul realizrii unei stratgii

20

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

21

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

IV Metode de abordare in domeniul Urbanismului si Amenajarii Teritoriului in Administratia Publica, legislatie;

Definitii cf Dictionar Enciclopedic Metoda(metodologie) este un mod de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii; mod de a proceda, procedeu sau ansamblu de procedee folosite in vederea realizarii unui scop ;( definitie ) -ansamblu de procedee sau succesiune de procedee in vederea obtineriiunui rezultat -mod organizat sistematic de lucru,de gandire,alcatuire, desfasurare sistematica a unei lucrari METODOLOGIE- greaca methodas-metoda +logos(studiu) Studiaza metodele cunoasterii Metode de abordare- elaborare: -clasice(traditionale)-piese secrise -piese desenate - moderne(informatizte) Metode- informatia - braunstorming - memoria colectiva -fotografia - cercetare istorica -cercetare multidisciplinara -literatura de specialitate -abordari nconventionale-muzica,literatura,pictura,grafica -concepte 22

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Metode alternative-dezbateri publice - dilogul -implicarea cetatenilor - negocierea - noi moduri de gandire Metode de abordare-formularea de concepte teoretice -viziuni -identificarea obiectivelorRaportul cercetarii U si AT cu autoritatea publica Concept national de dezvoltare spatiala inspirat din modele si cerinte europene -poli de dezvoltare -poli de interes -poli de crestere Alte discipline geografia urbana - sociologia - economia regionala Programe contin domenii conexe ( de ex. Programul EPSON 2007-2013) -ACCESUL LA FONDURI DE FINANTARE

23

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

V de

Documentele de Urbanism si Amenajarea Teritoriului eliberate catre Administratia Publica ;

Documente eliberate de-serviciile si directiile specializate ale administratiei publice , solicitate de catre persoane fizice sau juridice

-Adrese -Avize -Acorduri -Hatarari -Certificate de urbanism -Autorizatii de construire

24

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

VI Studiu de caz aplicatie urbanism -Concept urbanistic

OBIECTIVE STRATEGICE ALE PUG Municipiu Bucuresti

Accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in concordanta cu aspiratia sa de a deveni o metropola europeana; europeana; Sustinerea vitalitatii si atractivitatii Municipiului Bucuresti potrivit rolului sau de Capitala a Romaniei; Romaniei; Dezvoltarea Capitalei ca o Aglomeratie Urbana avand un rol activ si stimulativ la nivel regional si metropolitan; Ridicarea calitatii vietii locuitorilor; locuitorilor; Protejarea si valorificarea potentialului natural, arhitectural si urbanistic. urbanistic. Tinta PUG-ului Municipiului Bucuresti este sa atinga nivelul mediu al tarilor din Uniunea Europeana pana in anul 2025 Municipiul Bucuresti, prin pozitia si rolul sau de Capitala a Romaniei, trebuie sa se inscrie in structura spatial-echilibrata de centre urbane regionale ale Europei, in vederea valorificarii potentialului propriu si in contextul accentuarii competitiei economice dintre orasele si regiunile europene; 25

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Orasul Bucuresti se afla in Campia Romana la o altitudine deasupra marii in jur de 96.3m; Este travesat de doua rauri: Dambovita si Colentina, care aduc un comfort important locuitorilor sai, ca si mediului ambiental; Cele doua vai de-a lungul raurilor despart orasul in trei zone distincte unele cu meandre si terase altele plane.

Orasul Bucuresti are o suprafata de 228 km patrati (reprezinta 0.8% din intreaga suprafata a Romaniei), din care suprafata construita in jur de 70%.

26

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

MUNICIPIUL BUCURESTI DETINE UN TRIPLU STATUT

Cea mai mare aglomeratie urbana a Romaniei:

Relatii structurale cu localitatile invecinate; Rang zero in reteaua nationala de localitati; 10% din populatia Romaniei in inima aglomeratiei.

Metropola de importanta europeana:

Peste 2 milioane locuitori in municipiu; Localizare geografica avantajoasa la confluenta principalelor coridoare de transport pan-european.

Oras-capitala europeana:
Capitala Romaniei centrul politico administrativ al Romaniei; Componenta a retelei capitalelor europene;
Rol important in regiunea central si est-europeana. 27

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

PLANUL URBANISTIC GENERAL ZONIFICARE FUNCTIONALA PROPUSA

28

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Cateva exemple de PUZ-URI si PUD-URI, ALE MUNICIPALITATII, APROBATE

PUZ CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI BUCURESTI PUZ ZONA LACURILOR COLENTINEI

PUD PARCARE SUBTERANA

PUZ ZONA DUCURESTI 2000

29

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

VII

POLITICI PUBLICE

Politicile publice sunt : totalitatea activitilor desfurate de administraia public central de specialitate, n scopul soluionrii problemelor de politici publice identificate i pentru asigurarea dezvoltrilor necesare ntr-un anumit domeniu

HG nr. 870/2006 definete politicile publice drept totalitatea activitilor desfurate de administraia public central de specialitate, n scopul soluionrii problemelor de politici publice identificate i pentru asigurarea dezvoltrilor necesare ntr-un anumit domeniu. Legea 24/2000 stipuleaz c activitatea de legiferare reprezint principala modalitate de implementare a politicilor publice.
Politicile publice reprezinta actiuni realizate de catre guvern (central sau local) ca raspuns la problemele care vin dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci cand o autoritate publica, centrala sau locala, incearca, cu ajutorul unui program de actiune coordonat, sa modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali. Politicile publice sunt actiunile realizate de catre guvern (central sau local) ca raspuns la problemele care apar dinspre societate

30

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

VIII Actorii implicati in luarea deciziei in domeniul Urbanismului si Amenajarii Teritoriului

Politicile publice implic o multitudine de actori, ale cror interese pot fi mai mult sau mai puin diferite. Urmrindu-i propriile obiective ei interacioneaz unii cu alii, rezultatul interaciunii fiind tocmai politica public. ns aceti actori nu sunt complet independeni, ei acionnd ntr-un cadru de relaii sociale care le determin anumite constrngeri ale comportamentului. -Institutii -Agentii -pot sa fie indivizii, luati separat fiecare, - sau grupuri

Termenul de actor include atat actorii din cadrul statului (ministere, comisii, agentii descentralizate, etc.), cat si pe cei din cadrul societatii (sindicate, ONG uri, grupuri de presiune, etc.), implicati direct sau marginal in procesul politicilor publice.

-putem grupa cinci mari categorii de actori: oficialii alesi, oficialii numiti (functionarii publici), grupurile de interese, organizatiile de cercetare si mass media.

31

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

IX

Institutii ale Administratiei Publice

Art. 3. - (1) Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv a autoritilor administraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice, n condiiile legii.

Autoritatilor administratiei publice centrale si locale -PRESEDINTIA -GUVERNUL -MINISTERELE -PREFECTURILE -PRIMARIILE -AGENTII(MEDIU) -CONSILII LOCALE Autoritile administraiei publice prin care se realizeaz autonomia local n comune i orae sunt consiliile locale, comunale i oreneti, ca autoriti deliberative, i primarii, ca autoriti executive. Consiliile locale i primarii se aleg n condiiile prevzute de Legea privind alegerile locale Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local i conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unitile administrativ-teritoriale. Serviciile publice ale comunei sau oraului se nfiineaz i se organizeaz de consiliul local n principalele domenii de activitate, potrivit specificului i nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale i n limita mijloacelor financiare de care dispune. 32

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Atributiile Administratiei Publice centrala, judeteana, locala

Extras legea 350/2001

Atributiile administratiei publice centrale

Art. 17 Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de Guvern, care stabileste, in raport cu continutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale. Art. 18 Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (cum Ministerul Dezvoltarii Regionale ) ste organul specializat al Guvernului in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, avand in aceasta calitate urmatoarele atributii: a) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national; b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala; c) elaborarea Regulamentului general de urbanism; d) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism; e) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului, a programelor strategice sectoriale; f) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmarirea modului in care se aplica programele guvernamentale si liniile directoare in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului la nivel regional, judetean si local; g) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege. 33

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Atributiile administratiei publice judetene Art. 21 Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel judetean, conform legii. Art. 22 (1) Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si (2) dezvoltarea urbanistica a localitatilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. (3) In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda asistenta tehnica de specialitate. (2) Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, regional si zonal in cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet, asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba conform prevederilor legii.

34

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Atributiile administratiei publice locale Art. 25 (1) Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului. (2) Consiliul local coopereaza cu consiliul judetean si este sprijinit de acesta in activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism. Art. 26 Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor si cu institutii, agenti economici, organisme si organizatii neguvernamentale de interes national, judetean sau local.

35

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

XI Dreptul proprietatii-proprietetea publica;

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor. Concesionarea terenurilor pentru constructii se supune prevederilor Legi 129/1998; O servitute de utilitate publica este:sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt proprietar Dreptul de proprietate privata este, conform Codului civil dreptul unei persoane de a se bucura i dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege. n funcie de titular i caracteristici, proprietatea poate fi privat sau public. Dreptul de proprietate privat confer titularului su atributele de -posesie, folosin i dispoziie (jus possidendi, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi)]. -titular al dreptului de proprietate privat att o persoan fizic, ct i o persoan juridic, Dreptul de proprietate public este inalienabil, insesizabil, imprescriptibill -este de uz sau de utilitate public, Titularul dreptului de proprietatea public poate fi statull sau o unitate administrativteritorial. -drept de administrare; -drept de concesiune; -drept de folosin gratuit asupra bunurilor proprietate public

36

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

XII

Finantarea documentatiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului

Extras legea 350/2001 Art. 50 Initiativa elaborarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism apartine colectivitatilor locale, prin autoritatile deliberative si executive, Guvernului, precum si persoanelor fizice sau juridice interesate in amenajareateritoriului si in dezvoltarea localitatilor. Art. 51 (1) Activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism, prevazute in prezenta lege, se finanteaza din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si din bugetul de stat, prin Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si de persoane juridice si fizice interesate in dezvoltarea unei localitati sau a unei zone din cadrul acesteia. (2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada in bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, dupa caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism si a studiilor de fundamentare necesare in vederea elaborarii acestora. Art. 52 Pentru desfasurarea unor activitati comune de amenajare a teritoriului si de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judetene se pot asocia sau, dupa caz, pot colabora, in conditiile legii, cu persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate in scopul atragerii de fonduri suplimentare. Art. 53 Autoritatile administratiei publice locale participa la finantare a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intra in competentele de aprobare, precum si la urmarirea realizarii acestora, potrivit legii. 37

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Art. 53 Autoritatile administratiei publice locale participa la finantar a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intra in competentele de aprobare, precum si la urmarirea realizarii acestora, potrivit legii. Art. 54 (1) Planurile urbanistice zonale si planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum si pentru zone protejate se finanteaza din bugetul de stat ori din bugetele locale. (2) Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, in afara de cele precizate la alin. (1), se finanteaza de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, dupa caz, al autoritatilor administratiei publice locale. Art. 55 Finantarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cu caracter deosebit,pentru zone si localitati care necesita cercetari si studii complexe, se face si din fonduri destinate cercetarii, dezvoltarii regionale si altele, in conditiile stabilite de ministere si de alti factori implicati.

38

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

XIV Participarea populatiei, implementarea, sanctiuni, derogari, haosul urbanistic;

Extras legea 350/2001 Art. 57 (1) Participarea populatiei la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism se realizeaza prin: a) informarea populatiei; b) consultarea populatiei; c) alte forme de participare prevazute de lege. (2) Cetatenii pot participa la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism, individual sau prin asociere, in conditiile legii. Art. 58 Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura organizarea si desfasurarea procesului de participare a populatiei in cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. Art. 59 Informarea populatiei este activitatea prin care se fac publice: a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor; b) intentiile autoritatilor administratiei publice centrale si locale privind elaborarea unor documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si scopul pentru care acestea sunt elaborate; c) continutul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism care urmeaza sa fie supuse aprobarii, conform legii. 39

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Art. 60 Consultarea populatiei este procesul prin care aceasta isi exprima optiunile si opiniile privind prevederile programelor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor, precum si cele cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in cadrul procesului de elaborare si aprobare a acestora, si se realizeaza prin publicarea procedurii de desfasurare a consultarii si desfasurarea anchetei publice. Art. 61 Informarea si consultarea populatiei se desfasoara diferentiat, in functie de amploarea si de importanta documentatiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit procedurilor stabilite de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

40

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

XIII Avizarea si aprobarea documentatiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului

Extras legea 350/2001 Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism - ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata

Art. 56 (1) Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac de catre autoritatile si organismele centrale si teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege. (2) Precizarea continutului documentatiilor care se supun avizarii, precum si a emitentilor de avize pentru fiecare categorie de documentatii se va stabili prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. (3) Avizarea documentatiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajarii teritoriului, precum si din domeniul urbanismului (cu exceptia Planului urbanistic de detaliu) - se face fara perceperea unor taxe.

41

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

LEGISLATIE PRINCIPALA URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI Legea administratiei publice locale - nr.215/2001- cu modificarile ulterioare Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania. Codul civil reglementari privind amplasamentul constructiilor Regulamentul general de urbanism republicat (Hotararea Guvernului Romaniei pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism nr.525/1996 cu modificarile ulterioare Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul nr.350/2001 Ordin nr.13/N/1999 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUG Ordin nr.21/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism Ordin nr.176/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUZ Ordin nr.37/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUD Ordin nr.201/N/2000 al ministrului Lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integranta a planurilor de Amenajare a Teritoriului si Urbanism

42

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor cu modificarile si completarile ulterioare Ordinul ministrului transporturilor constructiilor si turismului privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, nr.1430/2005 Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne, al directorului Serviciului Roman de Informatii pentru aprobarea precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea executarii constructiilornr.34/N/1995 / M.30/1995 / 3422/1995 / 4221/1995 Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne, al directorului Serviciului Roman de Informatii, al ministrului justitiei, al directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale, al sefului Serviciului de Informatii Externe si al directorului Serviciului de protectie si paza privind aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar nr. 3376/MC/2.05.1996 /M.3556/9.05.1996/ 2102/8.05.1996/667/ C1/9.05.1996/ 4093/9.05.1996/ 2012/7.05.1996/ 14083/9.05.1996/ D-821/8.05.1996

43

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Hotararea Guvernului nr.62/1996 privind aprobarea listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare, precum si a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii cu modificarile ulterioare Legea fondului funciar - nr.18/1991 republicata, cu modificarile ulterioare Ordonanta privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestieir national nr.96/1998 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996 Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia nr. 213/1998 Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor cu modificarile ulterioare Legea nr.54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor Legea apelor - nr.107/1996 cu modificarile ulterioare Ordonanta de urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea I - Cai de comunicatie Legea 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea II - Apa Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III-a Zone protejate Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a Zone de risc natural 44

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Ordinul ministrului sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei nr.536/23.06.1997 Ordonanta nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor cu completarile ulterioare Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea si amplasarea constructiilor, instalatiilor si panourilor publicitare in zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte si tuneluri rutiere nr. 571/1997 Legea privind protejarea monumentelor istorice nr.422/2001 Legea locuintei nr.114/1996 republicata Legea 184/2001 privind exercitarea profesiunii de arhitect (modificata prin Legea 43/2004) Hotararea Guvernului nr.723/2002 privind infiintarea Comisiei interministeriale pentru zone construite protejate Ordinul nr.562/2003 al Ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Reglementarii tehnice Metodologie de elaborare a continutului-cadru al documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ) Hotararea Guvernului nr.447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren si inundatii Ordinul comun al Ministerului transporturilor, constructiilor si turismului si Ministerului Administratiei si Internelor nr.139/2003/ 6/2003 privind masuri pentru respectarea disciplinei in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului in scopul asigurarii fluidizarii traficului si a sigurantei circulatiei pe drumurile publice de interes national si judetean

45

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA-BUCURESTI

Hotararea Guvernului nr.382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism pentru zonele de zonele de riscuri naturale Hotararea Guvernului nr.31/1996 privind metodologia de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile Hotararea Guvernului nr.1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si procedurilor de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local (vezi Snagov) Ordinul nr.45/1998 al Ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor Ordinul nr.47/1998 al Ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea, lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale Ordinul nr.49/1998 al Ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane Ordinul nr.50/1998 al Ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale

46