Metodologie Urbanism 2005

Metodologie privind conţinutul – cadru al documentaţiilor de urbanism
2004
PARTEA A II-A
METODOLOGIE SI CONTINUT CADRU DE ELABORARE A
DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
CUPRINS
PREAMBUL
CAPITOLUL 1 METODOLOGIE DE ELABORARE A DOCUMENTATIILOR DE
URBANISM
SECTIUNEA 1. DISPOZITII GENERALE
Cadrul legal
Obiective
Alinierea la principiile şi direcţiile formulate la nivelul UE.
Relaţionarea cu alte reglementări specifice
Iniţierea documentaţiilor de urbanism
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism
Informarea şi consultarea publicului
SECTIUNEA 2. CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE URBANISM
Categorii de documentaţii de urbanism
Scopul documentaţiilor de urbanism
Condiţii de elaborare
Conţinutul documentaţiilor de urbanism
Dreptul de autor
CAPITOLUL 2. CONTINUTUL CADRU AL PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG)
şi REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM (RLU) aferent PUG
SECTIUNEA 1. GENERALITĂŢI
Durata de valabilitate
Coordonare PUG cu alte documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism
Problematica PUG
Structura generală a conţinutului documentaţiei PUG
SECTIUNEA 2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUG
SECTIUNEA 3. CONTINUTUL CADRU P.U.G. - PIESE SCRISE
VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PUG
SECTIUNEA 4. PIESE DESENATE
VOLUMUL III - PIESE DESENATE
CAPITOLUL 3: CONTINUTUL CADRU AL PUZ şi REGULAMENTUL LOCAL DE
URBANISM (RLU) aferent PUZ
SECTIUNEA 1.GENERALITĂŢI
Problematica Planul Urbanistic Zonal (PUZ)
Modul de stabilire a limitelor zonei studiate.
Zone pentru care se elaborează PUZ.
Structura conţinutului cadru PUZ
INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 1

2004
SECTIUNEA 2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUZ
Elaborare studiilor de fundamentare pentru PUZ
SECTIUNEA 3. CONTINUTUL CADRU P.U.Z. - PIESE SCRISE
VOLUMUL I – MEMORIU GENERAL
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PUZ
VOLUMUL III – PIESE DESENATE
CAPITOLUL 4: CONTINUTUL CADRU AL PLANUL URBANISTIC DE DETALIU
Problematica Planul Urbanistic de Detaliu (PUD)
Condiţii de realizare PUD
Structura conţinutului cadru PUD
SECTIUNEA 2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUD
Studii de fundamentare necesare PUD
SECTIUNEA 3. CONTINUTUL CADRU P.U.D. - PIESE SCRISE
VOLUMUL I – MEMORIU JUSTIFICATIV
VOLUMUL II – PIESE DESENATE
ANEXE

2004
„REVIZUIREA, ARMONIZAREA ŞI COMASAREA METODOLOGIILOR ŞI

CONŢINUTURILOR - CADRU DE ELABORARE A DOCUMENTAŢIILOR DE
URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI - METODOLOGIE”
PREAMBUL
1. Prezenta metodologie a fost elaborată în temeiul Legii 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul
2. In cuprinsul prezentei metodologii, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, va fi în continuare numită Lege. Pentru celelalte acte normative menţionate se
specifică numărul şi titlul acestora.
3. Prezenta metodologie înlocuieşte: „Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul –
cadru al planului urbanistic general” aprobat prin Ordin MLPTL nr. 19/N/1999, „Ghid
privind metodologia de elaborare şi conţinutul – cadru al planului urbanistic zonal”
aprobat prin Ordin MLPTL nr. 176/N/2000. şi „Ghid privind metodologia de elaborare şi
conţinutul – cadru al planului urbanistic de detaliu” ce au făcut obiectul Ordinului MLPAT
nr. 37/N/2000.
CAPITOLUL 1. METODOLOGIE DE ELABORARE A DOCUMENTATIILOR DE

URBANISM
SECTIUNEA 1. DISPOZITII GENERALE
Cadrul legal
ART.1. (1) Prezenta metodologie pune la dispoziţia celor interesaţi în aplicarea Legii,
reglementarea tehnică privind conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism.
(2) Conţinutul documentaţiilor este aliniat principiilor directoare formulate de
Uniunea Europeană şi Consiliul Europei în domeniul activităţii de amenajarea
teritoriului şi de urbanism.
(3) Conţinutul – cadru al documentaţiilor de urbanism asigură concordanţa acestora
cu prevederile documentaţiilor de amenajarea teritoriului aprobate şi ale legislaţiei
conexe în vigoare.
(4) Planul Urbanistic General (PUG), Planul Urbanistic Zonal (PUZ) cu
Regulamentele Locale de Urbanism (RLU) aferente şi Planul Urbanistic de Detaliu
(PUD), după aprobare, devin acte opozabile în justiţie, potrivit art. 49 din Lege.
(5) Documentaţiile de urbanism se elaborează de către profesionişti calificaţi în
domeniu cu drept de semnătură înscrişi în Registrul urbaniştilor, potrivit art. 38. din
Lege şi HG nr.1.519/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea
dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului
Urbaniştilor din România
Obiective
Art. 2. Documentaţiile de urbanism are următoarele obiective:
a) Păstrarea echilibrului în dezvoltarea urbană, rezervarea terenurilor destinate activităţilor
agricole şi forestiere, protecţia spaţiilor naturale şi peisajele, respectarea principiilor
dezvoltării durabile;
b) Respectarea diversităţii funcţiunilor urbane, coexistenţa în acelaşi spaţiu mixităţii urbane şi
sociale, evitarea segregării şi constituirea de zone monofuncţionale;
c) Promovarea dezvoltării urbane de tip intensiv prin utilizarea economică şi echilibrată a
zonelor intravilane urbane şi rurale, evitarea exploziei spaţiale şi reconsiderarea zonelor
vechi.
d) Asigurarea autorităţilor publice locale a documentaţiilor adaptate politicilor de dezvoltare
ale acestora şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor.

2004
Alinierea la principiile şi direcţiile formulate la nivelul UE.

Art. 3. (1) Prezenta metodologie urmăreşte armonizarea cu practici vest-europene privind
dezvoltarea spaţială şi a avut în vedere – la formularea conţinutului cadru - principiile
adoptate de către Uniunea Europeană şi Consiliul Europei în diverse documente specifice.
(2) „Principiile directoare privind dezvoltarea teritorială durabilă a continentului
european” – document al Conferinţei CEMAT, care a avut loc la Hanovra în anul 2000 –
defineşte următoarele 10 principii:
a) promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice
echilibrate şi prin creşterea competitivităţii;
b) promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor urban-rural;
c) promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;
d) dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
e) reducerea agresiunii asupra mediului;
f) valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural;
g) valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării;
h) dezvoltarea resurselor energetice, concomitent cu asigurarea securităţii;
i) promovarea unui turism de calitate şi durabil;
j) limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
Relaţionarea cu alte reglementări specifice
Art. 4. (1) Elaborarea documentaţiilor de urbanism este un proces care se supune
prevederilor Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 707 din 5 august 2004, respectiv celor 3 etape: etapa de încadrare,, etapa de
definitivare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu şi etapa de analiză,
conform dispoziţiilor art. 14 – 27 ale aceleiaşi hotărâri, conţinutul documentaţiei de urbanism
se poate modifica şi este obligatorie elaborarea raportului de mediu care va însoţi
documentaţia.
(2)Prezentele reglementări sunt în completarea altor reglementări specifice în
domeniu privind:
a) metodologia pentru aplicarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul;
b) elaborarea studiilor istorice de fundamentare a documentaţiilor de urbanism;
c) elaborarea sistemelor de indicatori pentru dezvoltarea urbană, în armonizare cu
seturile de indicatori utilizaţi în cadrul Uniunii Europene;
d) amenajarea şi utilizarea zonelor de litoral;
e) reglementări ale dezvoltării urbane prin operaţiuni de parcelare şi reparcelare;
f) utilizarea şi ocuparea terenului intravilan prin relaţionarea instrumentelor
urbanistice (indici de ocupare şi utilizare a terenurilor, regim de înălţime;
g) aplicarea reglementărilor de amplasare a construcţiilor faţă de aliniament cu
respectarea condiţiilor de însorire, iluminat natural, precum şi principiilor de
estetică urbană;
h) amenajarea complexă a spaţiilor publice urbane (piaţete, pietonale, staţionări,
parcaje);
i) conservarea zonelor construite protejate;
j) alte reglementări specifice.
Iniţierea documentaţiilor de urbanism
Art.5. (1) Iniţierea elaborării/actualizării PUG aparţine autorităţilor locale din iniţiativă
proprie sau:
a) la solicitarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
(MTCT) în vederea aprofundării, detalierii sau aplicării unor prevederi
cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum şi
pentru respectarea intereselor generale ale statului sau
2004
b) la solicitarea Consiliului judeţean în vederea aplicării unor prevederi
cuprinse în programele de dezvoltare ale judeţului.
(2) Iniţierea elaborării PUZ, PUD aparţine autorităţilor locale din iniţiativă proprie
sau:
a) la solicitarea MTCT în vederea aprofundării, detalierii sau aplicării unor
prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului,
precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului sau
b) la solicitarea Consiliului Judeţean în vederea aplicării unor prevederi
cuprinse în programele de dezvoltare ale judeţului.
c) la solicitarea investitorilor privaţi, conform certificatul de urbanism.
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism

Art.6. (1)Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism se face de către autorităţile şi
organismele centrale şi locale interesate, potrivit anexei 1 din Lege cu modificărea de la 9’:
categoria documentaţiei de
avizează aprobă
urbanism
Plan urbanistic general şi regulament local aferent acestuia
1. Municipiul Bucureşti -Ministerul Transporturilor, -Consiliul General
Construcţiilor şi Turismului al Municipiului
-Organisme centrale şi teritoriale Bucureşti
interesate
2. Municipiu - Ministerul Transporturilor, -Consiliul local al
Construcţiilor şi Turismului municipiului
-Consiliul judeţean
-Organisme centrale şi teritoriale
interesate
3. Oraş -Consiliul judeţean -Consiliul local al
-Organisme centrale şi locale interesate oraşului
4. Comuna -Consiliul judeţean Consiliul local al
-Organisme centrale şi local comunei
interesate
5. Municipii, oraşe şi comune ce - Ministerul Transporturilor, -Consiliul local al
includ staţiuni balneare / Construcţiilor şi Turismului municipiului/
turistice declarate -Consiliul judeţean oraşului/comunei,
-Organisme centrale şi teritoriale după caz
interesate
Plan urbanistic zonal şi regulament local aferent acestuia
6. Zona centrală a - Ministerul Transporturilor, Consiliul General al
municipiului Bucureşti, Construcţiilor şi Turismului Municipiului
precum şi alte zone -Organisme centrale şi teritoriale
funcţionale de interes interesate
7. Zona centrală a Ministerul Transporturilor, Consiliile locale
municipiului şi alte zone Construcţiilor şi Turismului municipale
funcţionale de interes Consiliul judeţean
Organisme centrale şi teritoriale
interesate
8. Zona centrală a oraşului, -Consiliul judeţean -Consiliile locale
satului, precum şi alte zone -Organisme centrale şi teritoriale orăşeneşti sau
funcţionale de interes interesate comunale
9. Zone protejate ori asupra Ministerul Transporturilor, Consiliile locale sau
cărora s-a instituit un tip de Construcţiilor şi Turismului Consiliul General al
2004
restricţie Consiliul judeţean Municipiului
Organisme centrale şi teritoriale Bucureşti
interesate
9’ Alte zone Organisme teritoriale interesate Consiliile locale
sau
Consiliul General
al Municipiului
Bucureşti
Plan urbanistic de detaliu
10. Investiţii din competenţa - Ministerul Transporturilor, Consiliile locale sau
de aprobare a Guvernului, Construcţiilor şi Turismului Consiliul General al
a altor organe ale -Consiliul judeţean Municipiului
administraţiei publice -Organisme centrale şi teritoriale Bucureşti
centrale şi cele care se interesate
amplasează în zone
protejate ori de interes
deosebit
11. Alte investiţii Organisme teritoriale interesate Consiliile locale sau
Consiliul General al
Municipiului
Bucureşti
C. Regulament de urbanism
12. Regulament general de - Ministerul Transporturilor, Guvernul
urbanism Construcţiilor şi Turismului
-Organisme centrale şi teritoriale
interesate
Pentru PUZ, zonele „de interes” precum şi celelalte zone vor fi definite şi delimitate prin PUG.
(2) Conţinutul lucrărilor PUG/PUZ/PUD pentru care s-a stabilit necesitatea efectuării
evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. 076/2004 se definitivează în cadrul grupului
de lucru prevăzut la art. 14 al actului normativ susmenţionat şi va fi însoţit de raportul de
mediu elaborat de persoane fizice sau juridice atestate conform prevederilor legale în vigoare.
Informarea şi consultarea publicului

Art. 7. (1) Populaţia, alături de organizaţiile societăţii civile, ceilalţi actori implicaţi în
dezvoltarea unităţii teritorial administrative de bază (UATB) vor fi informaţi asupra
obiectivelor şi conţinutul documentaţiilor de urbanism. Informarea şi consultarea
publicului se realizează, de către beneficiarul acesteia, prin mijloace specifice:
a) prin mass media;
b) dezbatere directă cu populaţia;
c) expoziţii , afişare directă la locaţie, alte mijloace specifice.
(2) Toate părerile exprimate vor fi luate în dezbatere de către Consiliul local, urmând
ca cei interesaţi să fie informaţi asupra deciziilor luate.
SECTIUNEA 2. CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE URBANISM
Categorii de documentaţii de urbanism

Art.8. (1) Documentaţiile de urbanism sunt:
a) Plan Urbanistic General (PUG) şi Regulamentul Local de Urbanism (RLU)
aferent PUG;
b) Plan Urbanistic Zonal (PUZ) şi RLU aferent PUZ;
c) Plan Urbanistic de Detaliu (PUD);
2004
Scopul documentaţiilor de urbanism

Art.9. Documentaţiile de urbanism reprezintă concretizarea activităţii de urbanism definite de
LEGE art.2.(3) :
a) Transpun la nivelul UATB propunerile cuprinse în documentaţiile de amenajarea
teritoriului şi de urbanism de rang superior.
b) Conţin obiectivele politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă în profil spaţial la
nivelul fiecărei UATB;
c) Stabilesc regulile de utilizare, condiţiile de ocupare a terenurilor din UATB şi părţilor
din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale din localităţile urbane şi rurale.
d) Conţin elemente necesare eliberării certificatului de urbanism.
Condiţii de elaborare
Art.10. Redactarea documentaţiilor de urbanism impune:
a) redactarea pe suport topografic actualizat (nu mai vechi de un an), proiecţie stereo
70,de preferinţă în sistem GIS;
b) cooperarea între beneficiar, elaborator, organisme centrale şi locale interesate, alţi
actori implicaţi în dezvoltarea localităţii;
c) consultarea populaţiei.
d) informarea complexă atât pe teren cât şi din studiile de fundamentare, bazele de
date, strategiile de dezvoltare şi programe la nivel judeţean şi local etc.;
e) analiza multicriterială sectorială, în echipe pluridisciplinare .
Conţinutul documentaţiilor de urbanism

Art.11 (1) Conţinutul cadru al documentaţiilor are caracter de planificare strategică (aşa
cum cere Legea) şi reflectă o viziune de dezvoltare cu identificarea de soluţii pentru realizarea
ei.
(2) Documentaţiile de urbanism trebuie să grupeze, în principal, următoarele capitole
de probleme:
a) încadrarea în contextul teritorial;
b) stadiul actual al dezvoltării corelat cu obiectivele dezvoltării;
c) proiecte şu programe de dezvoltare urbanistică;
d) obiectivele de utilitate publică;
(3) În funcţie de complexitatea şi mărimea teritoriului studiat, piesele de bază pot fi
completate de alte piese care să cuprindă informaţii şi propuneri suplimentare privind
amenajarea teritoriului, în relaţie cu zonele de influenţă sau sinteze ale unor studii de
fundamentare cu implicaţii asupra propunerilor de dezvoltare urbană (analize ale fondului
construit, distribuţia structurilor comerciale, circulaţie şi transporturi, protecţia mediului,
protejarea patrimoniului etc.);
Dreptul de autor
Art.12. Dreptul de autor vizează soluţia urbanistică şi creaţia spaţială. Piesa de referinţă este
planşa de reglementări urbanistice.

2004
CAPITOLUL 2. CONTINUTUL CADRU AL PLANUL URBANISTIC GENERAL
(PUG) şi REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM (RLU) aferent PUG
Planul urbanistic general are caracter director şi de reglementare operaţională. Autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia să întocmească, să actualizeze la 5-10 ani şi să
aprobe Planul Urbanistic General (PUG), care constituie baza legală pentru realizarea
programelor şi acţiunilor de dezvoltare în perioada de valabilitate a acestuia.
Durata de valabilitate
Art.13. PUG are o durată de valabilitate de minim 5 ani şi maxim 10 ani. Perioada de
valabilitate decurge de la aprobarea sa în Consiliul Local.
Coordonare PUG cu alte documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism

Art.14. PUG preia prevederile documentaţiilor de amenajare a teritoriului (PATN, PATZ,
PATJ), ale altor documentaţii de urbanism aprobate (PUZ în valabilitate); o dată prevederile
PUG aprobate, acestea sunt preluate şi detaliate în documentaţii de urbanism elaborate pentru
părţi componente ale teritoriului cuprins în PUG (PUZ - uri şi PUD – uri)
Problematica PUG
Art.15. (1) Probleme generale ale PUG:
a) implementarea în plan spaţial a obiectivelor strategice de dezvoltare ce au fost
stabilite prin tema de proiectare;
b) optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriile adiacente şi cu tendinţele de
dezvoltare ale regiunii;
c) zonificarea teritoriului administrativ în funcţie de componenta spaţială dominantă
şi activitatea umană desfăşurată în legătură cu aceasta;
d) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;
e) stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor protejate;
g) organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie;
h) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;
i) precizarea obiectivelor de utilitate publică şi evidenţierea regimului proprietăţii
imobiliare şi a circulaţiei juridice a terenurilor;
(2) Probleme specifice ale PUG:

a) relaţia între dezvoltare regională şi teritoriul unităţii administrative;
b) potenţialul de dezvoltare economico - socială şi mutaţiile ce pot interveni în
categoriile de folosinţă a terenurilor;
c) probleme specifice de proximitate cu zone cu potenţial turistic, balnear sau cu zone
de exploataţie minieră etc..
Structura generală a conţinutului documentaţiei PUG

Art.16. (1) Documentaţia PUG este structurată astfel:
Piese scrise:
Memoriu general;
Regulamentul local de urbanism;
Piese desenate:
1. Încadrarea în contextul teritorial;
2. Zonificarea teritoriului unităţii administrativ-teritoriale al de bază;
3. Zonificarea teritoriului intravilan - Analiza situaţiei existente;
4. Zonificarea teritoriului intravilan - Reglementări urbanistice;
5. Zonificarea teritoriului intravilan: Echipare edilitară;
2004
6. Obiective de utilitate publică.
7. Alte planşe de analiză sectorială (mediu, circulaţie şi transporturi, servicii
publice şi de piaţă etc.)
(2) Pachetul pieselor desenate poate fi completat cu cartograme, scheme, grafice etc.,
care însoţesc piesele scrise şi care au rolul de a susţine propunerile PUG.
(3) Tabel orientativ privind conţinutul cadru al PUG pe următoarele categorii de

municipii, oraşe şi comune:
URBAN RURAL
25.000 – 100.000 loc.
Oraşe sub 25.000 loc.

Municipii şi oraşe
Municipii peste
100.000 loc.
Comune
CATEGORII DE PROBLEME
Actualizarea suportului topografic ■ ■ ■ ■

Studii geotehnic ■ ■ ■ ■
Relaţii periurbane ■
A. STUDII DE FUNDAMENTARE
Circulaţie ■ ■
Protecţia mediului ■ ■ ■ ■
Zone construite protejate ■
ANALITICE
Dezvoltarea economică
■ ■ ■ ■
pe domenii de activitate
Potenţial balnear sau turistic Pentru UATB ce includ staţiuni balneo-
turistice declarate
Infrastructură majoră ■
Alte studii
CONSULTATIVE Anchete socio – urbanistice ■
Tendinţe socio-demografice ■ ■
PROSPECTIVE
Evoluţia activităţilor economice ■
B. PLAN URBA-NISTIC GENERAL
B.1. PIESE Memoriu general ■ ■ ■ ■

SCRISE Regulament local de urbanism ■ ■ ■ ■
Încadrarea în contextul teritorial ■ ■ ■ ■
Situaţia existentă – disfuncţionalităţi ■ ■ ■ ■
Reglementări urbanistice ■ ■ ■ ■
Reglementări edilitare ■ ■ ■ ■
B.2. PIESE Obiective de utilitate publică ■ ■ ■ ■
DESENATE ■
Analize sectoriale, după caz
În care : ■ - piese obligatorii;

- piese facultative.

2004
SECTIUNEA 2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUG
Art.17. (1) Studiile de fundamentare se elaborează în scopul analizei şi formulării

reglementărilor unor probleme sectoriale. Studiile de fundamentare pot fi elaborate anterior
(dar nu mai mult de 2 ani) sau concomitent PUG. Concluziile acestora se reiau în memoriul
general PUG.
(2) In funcţie de mărimea, complexitatea şi specificul unităţii teritorial administrative
de bază, elaboratorul va întocmi împreună cu beneficiarul PUG, lista studiilor de
fundamentare necesare, de la caz la caz. Fiecare din studiile de fundamentare necesare se
tarifează separat şi se emit comenzi de proiectare. Beneficiarul va pune la dispoziţie / va
asigura accesul la toate informaţiile existente. Studiile de fundamentare se întocmesc de către
colective specializate în domeniu, sau de către colectivul elaborator PUG, dacă are în profil
astfel de lucrări.
(3) Studiile de fundamentare se stabilesc după categoriile de teritorii ce structurează
politicile de dezvoltare spaţială:1-zone metropolitane, 2-zone urbane policentrice (cu densităţi
ridicate sau scăzute), 3-zone rurale urbanizate (rural accesibil), 4-zone rurale (rural greu
accesibil) şi 5-zone periferice;
Studiile de fundamentare pot fi:
a) cu caracter analitic, care privesc evoluţia unităţii teritorial administrative de bază
şi caracteristicile sale, pot fi, după caz:
• actualizarea suportului topografic /cadastral (unde este posibil, în
sistem GIS proiecţie stereo 70);
• Condiţiile hidrogeotehnice;
• Evoluţia localităţii sub aspect istorico – cultural, etnografic şi
urbanistic – arhitectural;
• Identificarea zonelor şi ansamblurilor cu valoare deosebită din punct
de vedere cultural, istoric, arhitectural urbanistic, şi delimitarea
zonelor construite protejate;
• Identificarea unităţilor de peisaj;
• Stabilirea zonelor cu risc natural şi tehnologic;
• Studii privind dezvoltarea potenţialului natural şi economic al
localităţilor componente;
• Studii privind valorificarea resurselor umane;
• Studii pe categorii de servicii publice şi de piaţă;
• Valorificarea potenţialului turistic al teritoriului administrativ;
• Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;
• Organizarea circulaţiei şi transporturilor în localităţile componente şi
în teritoriul de influenţă al acestora;
• Echipare majoră edilitară;
• Studiu privind regimul juridic al terenurilor;
• Studii pentru zonele naturale din teritoriul administrativ cu privire la
pedologie, agricultură, teritoriul forestier etc.;
• Alte studii.
b) cu caracter consultativ privesc evidenţierea unor cerinţe şi opţiuni ale
populaţiei, ale societăţii civile şi actorilor implicaţi în dezvoltarea urbanistică. Ele se pot
elabora în baza sondajelor şi anchetelor socio-urbanistice sau altor mijloace specifice.
c) cu caracter prospectiv pe domenii sectoriale sau pe subdomenii reprezentând
tendinţele actuale ale dezvoltării precum şi cele favorizate de integrarea în uniunea europeană.
• Stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare în funcţie de politicile
şi strategiile de dezvoltare ale unităţii teritorial administrative de bază;
2004
• Studii privind marketingul urban;
• Studii privind evoluţia pieţei funciare
• Alte studii
(4) Conţinutul studiilor de fundamentare este stabilit prin metodologii de elaborare.
Pentru toate categoriile de studii de fundamentare, demersul elaborării va fi structurat astfel:
a) delimitarea obiectului studiat;
b) analiza critică a situaţiei existente cu evidenţierea aspectelor cauzale şi areale
ale disfuncţionalităţilor;
c) evidenţierea disfuncţionalităţilor;
d) propuneri de eliminare/diminuare a disfuncţionalităţilor cu specificarea
efectelor scontate şi a măsurilor necesare a fi luate;
e) priorităţilor de intervenţie.
(5) fiecare studiu de fundamentare se finalizează cu o sinteză, axată în principal pe
diagnosticarea disfuncţiilor şi pe formularea propunerilor de eliminarea a acestora.
Proiectantul PUG are obligaţia de a corela toate propunerile studiilor de fundamentare cu
obiectivele strategice de dezvoltare şi de a genera o concepţie unitară de dezvoltare a
localităţii.
SECTIUNEA 3. CONTINUTUL CADRU P.U.G. - PIESE SCRISE
VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL

Art.18. Memoriul general va conţine :
I. Foaia de gardă cu însemnele firmei elaboratoare, cu titlul lucrării, beneficiarul
şi data;
II. Lista elaboratorilor, colaboratorii şi subproiectanţii, a studiilor de
fundamentare;
III. Borderoul general PUG cu toate piesele scrise şi desenate;
IV. Borderoul volumului;
V. Cuprinsul memoriului de general, cu:
1. Introducere
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei ce cuprind: denumire lucrare, beneficiar,
proiectant general, proiectanţi de specialitate, colaboratorii şi studiile de fundamentare,
data elaborării;
1.2. Obiectivele lucrării cuprinde :
a) solicitările temei program;
b) prevederi ale strategiei şi programului de dezvoltare ale UATB;
c) prezentarea obiectivelor strategice de dezvoltare şi a implicaţiilor asupra
documentaţiilor;
d) principalele proiecte şi programe destinate implementării strategiei de dezvoltare şi
etapizarea acestora;
e) modalităţi de modificare şi completare.
1.3. Surse de documentare :
a) Strategiile de dezvoltare şi programele la nivel local, judeţean, regional, naţional,
internaţional;
b) Lista studiilor şi proiectelor anterioare PUG;
c) Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG;
d) Date statistice furnizate de comisiile naţională de statistică, judeţene sau locale.
e) Proiecte de investiţii elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităţilor
componente;
f) Suportul topografic al PUG;
g) Alte date puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale
2004
2. Stadiul actual al dezvoltării urbanistice

2.1.contextul dezvoltării.
(1) Dezvoltarea unităţii teritorial administrative de bază va fi analizată în contextul
următoarelor probleme:
a) Tendinţe de evoluţie la nivel european cu prezentarea aspectelor favorabile şi
defavorabile pentru dezvoltarea UATB;
b) Tendinţe de evoluţie la nivel naţional, regional şi judeţean cu prezentarea aspectelor
favorabile şi defavorabile pentru dezvoltarea UATB în corelare cu profilul
dominant al acesteia;
c) Date privind evoluţia în timp a UATB ce face obiectul PUG;
d) Caracteristici semnificative privind evoluţia teritoriului şi localităţilor componente,
repere privind evoluţia spaţială a acesteia; stadiul îndeplinirii obiectivelor PUG în
valabilitate;
e) Principalii indicatori ai dezvoltării şi comparaţii cu localităţi similar din ţară şi din
străinătate;
f) Exigenţe ale strategie de dezvoltare şi prezentarea domeniilor care presupun
intervenţii prioritare.
(2) Problemele analizate vor face referire la:

a) Elemente ale cadrului natural: relief, climă, reţea hidrografică, caracteristici
geotehnice, factori de risc natural; implicaţiile acestora asupra modului de
organizare urbanistică; disfuncţii.
b) Zonele expuse la riscuri naturale
Se definesc riscurile naturale existente în baza studiilor de fundamentare.
Cauzele producerii dezastrelor:
- cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarţei terestre;
- inundaţii: ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă, accidente produse la lucrările
existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea
regularizării cursurilor de apă şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor
hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc.;
- alunecări de teren: precipitaţii atmosferice care pot provoca reactivarea unor
alunecări vechi şi apariţia alunecărilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu
acţiune permanentă la baza versanţilor; acţiunea apelor subterane; acţiunea
îngheţului şi a dezgheţului; acţiunea cutremurelor care reactivează alunecările
vechi şi declanşează alunecări primare; săpături executate pe versanţi sau la baza
lor; defrişarea abuzivă a plantaţiilor şi a pădurilor care produce declanşarea
energiei versanţilor.
Efecte:
- cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenţă a clădirilor şi/sau
distrugeri parţiale sau totale a unor clădiri, pierderi de vieţi omeneşti;
- inundaţii: obiective afectate – clădiri, drumuri, poduri, podeţe, căi ferate, reţele
tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafeţe intravilan şi extravilan, pierderi de vieţi
omeneşti;
- alunecări de teren: obiective afectate – reţele tehnico-edilitare, poduri, podeţe,
drumuri, căi ferate, suprafeţe intravilan şi extravilan.
Delimitarea şi ierarhizarea arealelor se face pe baza hărţilor de risc natural:

2004
- cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică pe scara MSK şi
perioada medie de revenire;
- inundaţii: calea viiturii, zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă;
- alunecări de teren: conform potenţialului de producere, respectiv zone cu
potenţial scăzut de alunecare, zone cu potenţial mediu de alunecare, zone cu
potenţial ridicat de alunecare.
2.2.Relaţiile în teritoriu, analiza şi interpretarea datelor cu implicaţii directe în dezvoltarea

unităţii teritorial - administrativă extrase din PATN – căi de comunicaţii, apă, zone protejate,
reţeaua de localităţi, zone de riscuri naturale – PATZ, PATJ; în funcţie de mărimea localităţii şi
importanţa problemei, relaţiile în teritoriu vor fi extinse în afara limitei administrative a
unităţii ce formează obiectul PUG.
2.3.Nivel de dezvoltare economică - se vor evalua relaţiile economiei de piaţă la nivelul

UATB:
a) precizarea profilul economic al teritoriului şi localităţilor componente, pe baza
principalelor activităţi economice şi a potenţialul natural;
b) indicatori ai dezvoltării – comparaţii şi estimări;
c) relaţia cu obiectivele strategice ale dezvoltării;
d) evoluţia economiei locale în ultima perioadă,
e) disfuncţii.
2.4.Populaţia:evidenţierea structurii şi dinamicii populaţiei;

a) Relaţia cu obiectivele strategice ale dezvoltării;
b) Indicatori ai dezvoltării – comparaţii şi estimări;
c) Zone în dificultate; disfuncţii.
2.5.Zonificarea teritoriului administrativ - Bilanţ teritorial;

2.5.1. Teritoriul UATB este cel stabilit prin lege.
Se vor lista obiectivele ce decurg din documentaţiile de rang superior
Teritoriul administrativ va fi zonificat în funcţie de componenta spaţială dominantă şi
activitatea umană desfăşurată în legătură cu aceasta:
a) Se vor analiza aspecte legate de starea şi calitatea zonelor de interes;
b) Se vor analiza relaţia cu obiectivele strategice de dezvoltare
c) Se vor stabili disfuncţiile şi categoriile de intervenţie;
d) Determinări rezultate de zonele protejate, constrângeri impuse de zonele de risc şi
identificarea celor mai adecvate zonele de dezvoltare urbană.
2.5.2. În componenţa teritoriului administrativ se regăsesc:

a) Zone destinate funcţiunilor urbane (teritoriul intravilan);
b) Zone naturale:
- agricol;
- păduri
- ape;
- neproductiv.
Pe zonarea funcţională, se vor delimita:
a) Zone protejate:
- zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care
cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare conf. L
nr.5/2000:
patrimoniu natural:
patrimoniu construit;
2004
- unităţi de peisaj delimitate prin studii de specialitate.
b) Zone de risc;
- zonele cu riscuri naturale (în special inundaţii şi alunecări de teren) sunt
inventariate şi delimitate de Consiliile Judeţene pe baza studiilor de
specialitate şi planurilor de amenajare a teritoriului existente
- zonele cu riscuri tehnologice
c) alte zone, după caz
2.5.3.Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita UATB

Bilanţul teritorial se face după destinaţia terenurilor conform codificării din normele tehnice
pentru introducerea cadastrului general (Ordin MAP nr. 534/2001):

2004
Destinaţia terenurilor din suprafaţa (ha)

teritoriului administrativ al Procent % din teritoriului
unităţii de bază. TOTAL administrativ al unităţii de
Situaţia existentă bază
Terenuri destinate funcţiunilor
urbane(intravilane)
Terenuri agricole
Terenuri forestiere
Terenuri aflate peramanent sub
ape
Terenuri cu alte destinaţii
Total teritoriu administrativ 100,0
Bilanţul teritorial (tabelul) pentru teritoriul administrativ al unităţii de bază, va fi

cuprins în memoriul general.
Se vor puncta servituţile grevate asupra acestora: zone protejate, zone de protecţie,
zone de risc.
Se vor analiza aspecte legate de starea şi calitatea zonelor de interes;
Se va analiza relaţia zonelor funcţionale cu obiectivele şi programele strategice de
dezvoltare.
2.6. Intravilan existent –Bilanţ teritorial intravilan existent;.
2.6.1. Intravilanul existent este cel stabili prin cel mai recent PUG aprobat prin Hotărârea
Consiliului Local la care se adaugă PUZ-urile aprobate ulterior acestuia.
În componenţa intravilanului existent intră, de regulă, o serie de trupuri, reprezentând :
a) localitatea de reşedinţă;
b) localităţi componente sau aparţinătoare;
c) unităţi economice izolate (industriale, agro-zootehnice, extractive, de depozitare);
d) unităţi de gospodărie comunală şi echipare edilitară (platforme pentru depozitarea
deşeurilor, puţuri de captare apă, gospodării de apă, staţii de transformare, staţii de
epurare etc.);
e) unităţi pentru funcţionarea sistemelor hidro-ameliorative (staţii de pompe, alte
construcţii specifice);
f) unităţi cu destinaţie specială;
g) unităţi turistice şi de agrement (hanuri, moteluri, hoteluri etc.);
h) alte terenuri destinate amenajărilor urbanistice.
2.6.2. Se vor analiza şi prezenta principalele caracteristici ale zonelor din intravilan şi se va
analiza folosinţa terenurilor localităţii. Principalele caracteristici se referă la:
a) instituţii şi servicii;
b) locuinţe de toate tipurile;
c) activităţi industriale şi de depozitare;
d) activităţi agro-zootehnice;
e) căi de comunicaţie şi transporturi;
f) spatii verzi amenajate / neamenajate, sport, agrement, protecţie;
g) gospodărie comunală;
h) echipare edilitară;
i) zone cu alte destinaţii;
j) alte destinaţii ale terenurilor ( ape etc.).
Pentru fiecare zonă determinată de destinaţia terenurilor se vor prezenta următoarele aspecte:
2004
concluziile studiilor de diagnosticare a disfuncţionalităţilor (factori de agresivitate,
incompatibilităţi – condiţionări impuse de asigurarea siguranţei în exploatare, zone inadecvate
din punct de vedere estetic, gradul de confort, lipsa amenajărilor specifice, aspecte critice,
condiţionări impuse de asigurarea protecţiei împotriva zgomotului, asupra conceperii şi
conformării zonelor, subzonelor, ansamblurilor urbane etc.);
2.6.3. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent, din planşa situaţiei
existente, se inserează numai în memoriul general. Acest tabel va cuprinde :
Se vor analiza aspecte legate de starea şi calitatea zonelor studiate;
Se vor analiza aspecte legate de relaţiile între zonele funcţionale;
Se va analiza relaţia zonelor funcţionale cu obiectivele şi programele strategice
de dezvoltare.
Se vor stabili disfuncţiile
Suprafaţa (ha) Procent

Zonificarea teritoriului Localitate Localităţi
Trupuri %din total
intravilan principală componente/ TOTAL
aparţinătoare
izolate intravilan
INSTITUTII SI SERVICII
LOCUINTE DE TOATE
TIPURILE
UNITATI INDUSTRIALE SI
DEPOZITE
UNITATI AGRO-
ZOOTEHNICE
CAI DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT, din care:
• rutiere;
• feroviare;
• aeriene;
• navale.
SPATII VERZI AMENAJATE /
NEAMENAJATE, SPORT,
AGREMENT, PROTECTIE
CONSTRUCTII TEHNICO –
EDILITARE
GOSPODARIRE
COMUNALA, CIMITIRE
ALTE DESTINATII
APE
PADURI
TERENURI NEAFECTATE DE
AMENAJĂRI URBANISTICE
(agricole, neproductive etc.)
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 100,0
2.7. Circulaţie şi transporturi

Se va analiza reţeaua majoră de circulaţie, legăturile între zonele de interes din şi între
localităţile componente:
aspecte ale circulaţiei rutiere şi pietonale, transport în comun, circulaţie
feroviară, navală, aeriană – după caz, aspecte privind capacităţile de transport,
fluenţa circulaţiei între diferite arii de interes, rezolvări de intersecţii etc.
2004
indicatori ai dezvoltării comparaţii şi estimări;
disfuncţii.
2.8. Echipare edilitară

Se vor analiza: stadiul echipării edilitare, relaţia acesteia cu obiectivele dezvoltării, indicatori
ai dezvoltării comparaţii şi estimări, stabilirea disfuncţiilor, pe următoarele categorii de
echipare:
a) Gospodărirea apelor: lucrări hidrotehnice, surse de apă, lucrări hidroameliorative;
b) Alimentare cu apă: sistemul de alimentare cu apă, debitul şi calitatea apelor, staţii
de tratare, rezervoare de apă, reţea de distribuţie;
c) Canalizare: sistem de canalizare, staţii de preepurare / epurare a apelor uzate
industriale, a localităţii;
d) Alimentare cu energie electrică: surse de alimentare, amplasare staţii de
transformare, trasee linii electrice (pe tensiuni), amplasamente şi capacităţi ale
posturilor de transformare, indicatori de consum;
e) Telefonie: reţele de telefonie existentă, staţii de telefonie, reţele majore ale
cablurilor de telefonie fixă, relee radio, CATV;
f) Alimentare cu căldură: principalele sisteme de încălzire (sursa termică,
combustibili folosiţi), analiza critică a stării şi capacităţilor instalaţiilor termice
existente;
g) Alimentare cu gaze naturale: reţele de transport gaze, staţii reglare, reţele
distribuţie, consum;
h) Gospodărie comunală: probleme existente cu privire la depozitarea, colectarea ,
sortarea şi valorificarea deşeurilor industriale şi menajere, unităţi de gospodărire
comunală;
i) Alte echipamente, după caz.
2.9. Probleme de mediu

Vor fi prezentate concluziile referitoare la problemele de mediu:
a) Analiza critică a situaţiei existente:
cadrului natural (relief, condiţii geotehnice, hidrologie, climă, spaţii verzi etc.), resurse
naturale, zone cu riscuri naturale (cutremure, alunecări de teren, inundaţii etc.),
cadrului construit: monumente istorice şi naturale, zone de recreere şi agrement,
obiective industriale cu impact asupra mediului, căi de comunicaţie, depozite de
deşeuri menajere şi industriale etc..
b) Relaţia cu obiectivele dezvoltării;
c) Disfuncţii privind: zonarea utilizării teritoriului, sursele de poluare, calitatea factorilor
de mediu (apă, aer, sol, vegetaţie şi faună).
2.10. Concluzii ale analizelor la nivel sectorial ale întregii UATB:

a) dezechilibre în activitatea şi dezvoltarea economică;
b) disfuncţii privind evoluţia populaţiei, probleme sociale rezultate din dezechilibrul
dintre ocuparea forţei de muncă şi locurile de muncă;
c) aspecte incompatibile şi incomode în relaţiile dintre diverse zone funcţionale;
d) condiţii nefavorabile ale cadrului natural;
e) protejarea zonelor cu potenţial cultural valoros;
f) nivel de poluare, probleme ale cadrului construit existent;
g) aspecte critice legate de organizarea circulaţiei şi transport;
h) aspecte critice legate de gradul de echipare edilitară;
i) alte disfuncţii.
Disfuncţiile vor fi ierarhizate în raport cu obiectivele dezvoltării

2004
2.11. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei - prezintă cerinţele şi opţiunile populaţiei, ale
celorlalţi actori implicaţi, cu privire la obiectivele strategice de dezvoltarea ale UATB, alături
de punctul de vedere al administraţiei publice locale şi ale proiectantului. Aceste opţiuni pot
constitui elemente de temă pentru PUG.
3. Propuneri de organizare urbanistică

3.1. Studiile de fundamentare;
Sintezele studiilor de fundamentare se elaborează:
ode proiectantul de specialitate pentru studiile elaborate concomitent cu PUG:
ode proiectantul general PUG pentru studiile elaborate anterior PUG
Proiectantul PUG are obligaţia de a corela propunerile studiilor de fundamentare cu
obiectivele strategice de dezvoltare şi de a genera o concepţie unitară de dezvoltare a UATB.
3.2. Priorităţi strategice şi principii de intervenţie

-Prezentarea direcţii de dezvoltare stabilite prin strategia de dezvoltare.
-Condiţionări ale prevederilor documentaţiilor de rang superior,
-Prezentarea investiţiilor majore prevăzute de strategia de dezvoltare,
-Etapele de intervenţie fixate de strategia de dezvoltare şi
-Precizarea obiectivelor de utilitate publică necesare.
3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu va cuprinde propuneri privind :

-poziţia localităţilor în reţeaua judeţeană,
-căile de comunicaţie şi transport,
-schimbări în categoria de folosinţă a terenurilor,
-lucrări de importanţă majoră propuse în teritoriu,
-fluxuri de deplasări pentru muncă,
-accesibilitatea în teritoriu,
-dezvoltarea infrastructurii edilitare;
Propunerile vizează UATB şi vor fi corelate cu prevederilor documentaţiilor de rang superior
pentru aglomeraţia urbană / zona metropolitană / zona de influenţă, la nivel judeţean, naţional,
internaţional.
3.4. Dezvoltarea activităţilor economice

-Propuneri privind eliminarea/diminuarea disfuncţiilor în corelare cu obiectivele strategice de
dezvoltare ale UATB;
-Lista programelor şi obiectivelor de investiţii ;
-Priorităţi de intervenţie şi etapizare; modul de asigurare a acceselor, utilităţilor, rezervelor de
teren existente necesare obiectivelor de utilitate publică, locuri de muncă necesare a fi create.
3.5. Evoluţia populaţiei

Prezentarea variantelor de evoluţie şi structura populaţiei.
Impactul evoluţiei asupra dezvoltării localităţilor componente.
Propuneri privind eliminarea disfuncţiilor în raport cu obiectivele strategice.
Evidenţierea aspectelor sociale rezultate ca urmare a mutaţiilor previzibile în
structura populaţiei ocupate, precum şi cele rezultate din mobilitatea populaţiei şi a forţei
de muncă.
3.6. Zonificarea teritoriului administrativ – bilanţ teritorial propus
3.6.1. Se vor face precizări în legătură cu categoriile de intervenţie pentru înlăturarea

disfuncţiilor privind zonele naturale şi zonele protejate atât cele naturale cât şi cele cu
2004
valoare de patrimoniu. Se vor preciza constrângerile impuse de zonele de protecţie ale
reţelelor majore ale infrastructurii teritoriale
3.6.2. Bilanţul teritorial al UATB se va efectua după destinaţia propusă a terenurilor :
Procent % din
Destinaţia terenurilor din Suprafaţa (ha) teritoriului administrativ
teritoriului administrativ al al unităţii de bază
unităţii de bază.
existent propus existent propus
Terenuri destinate funcţiunilor
urbane (teritoriul intravilan)
Terenuri agricole
Terenuri forestiere
Terenuri aflate permanent sub
ape
Terenuri cu alte destinaţie
Total teritoriu administrativ 100,0 100,0
Bilanţul teritorial al zonării situaţiei existente şi propuse se inserează atât în memoriul

general (tabel şi comentarii), cât şi în planşa de zonificare a teritoriului administrativ -
reglementări.
3.7. Intravilan propus. Zonificarea teritoriului intravilan . Bilanţ teritorial
3.7.1. Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare şi în baza studiilor de fundamentare,

zonele funcţionale existente pot suferi modificări în structura şi suprafaţa lor, dar poate exista
şi necesitatea introducerii unor noi suprafeţe în intravilanul existent. Măsura de a introduce noi
suprafeţe de teren în intravilan va fi atent justificată şi va fi însoţită de acţiuni compensatorii
pentru limitarea efectelor naturale şi economice produse.
Limita intravilanului propus cuprinde numai suprafeţele de teren destinate
construcţiilor şi amenajări urbanistice precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe perioada
determinată.
3.7.2. Pentru fiecare zonă funcţională se vor prezenta următoarele aspecte:

a) modificarea limitei şi justificarea acesteia;
b) mărimea zonei şi ponderea lor în total intravilan;
c) categorii de intervenţii propuse;
3.7.3.. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus are la bază

bilanţul teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele
funcţionale sau majorat cu suprafeţele justificate pentru introducerea in intravilan (tabelul de
la pct. 2.6.3).
Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul existent şi propus se inserează atât
în memoriul general (tabel), cât şi pe planşa de reglementări urbanistice.

2004
Procent %din total

Zonificarea teritoriului Suprafaţa (ha)
intravilan
intravilan
EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS
INSTITUTII SI SERVICII
LOCUINTE DE TOATE
TIPURILE
UNITATI INDUSTRIALE SI
DEPOZITE
UNITATI AGRO-
ZOOTEHNICE
CAI DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT, din care:
• rutiere;
• feroviare;
• aeriene;
• navale.
SPATII VERZI AMENAJATE /
NEAMENAJATE, SPORT,
AGREMENT, PROTECTIE
CONSTRUCTII TEHNICO –
EDILITARE
GOSPODARIRE
COMUNALA, CIMITIRE
ALTE DESTINATII
TERENURI NEAFECTATE DE
AMENAJĂRI URBANISTICE - 0
(agricole, neproductive etc.)
TEREN INTRAVILAN 100,0 100,0
3.8. Organizarea circulaţiei

Se va preciza lista programe şi subprograme de dezvoltare cu privire la circulaţie şi
lista de proiecte şi intervenţii pe perioada de valabilitate a PUG.
Pe baza concluziilor şi a propunerilor din studiile de fundamentare, se vor formula propuneri
cu privire la circulaţia din interiorul localităţilor componente:
a) Organizarea circulaţiei rutiere şi a transportului în comun : modernizarea sau
completarea arterelor de circulaţie majoră şi a sistemului de transport în comun,
îmbunătăţirea intrărilor în localităţi şi a relaţiilor de circulaţie şi transport în comun cu
localităţile din vecinătate, organizarea spaţiilor pentru transportul în comun şi pentru
parcare , rezolvarea aspectelor conflictuale apărute din analiza situaţiei existente
(amenajarea unor intersecţii, dimensionarea tramei stradale corespunzător valorii
traficului, pasaje denivelate, sensuri unice, semaforizări, artere ocolitoare etc.)
b) Organizarea circulaţiei feroviare: prevederi de construcţii şi instalaţii necesare
îmbunătăţirii ţi modernizării circulaţiei feroviare (devieri de linii, staţii tehnice, pasaje
denivelate, realizări de noi racorduri etc.) şi eliminarea punctelor slabe rezultate din
analiza situaţiei existente
c) Organizarea circulaţiei navale (după caz): prevederi de lucrări, instalaţii şi
construcţii speciale, necesare extinderii modernizării transportului de calatori şi
mărfuri şi amenajări portuare pentru activităţi specifice ţi obiective cu alte destinaţii
d) Organizarea circulaţiei aeriene (după caz): condiţiile impuse amplasării şi
modernizării aeroporturilor precum şi servituţile şi restricţiile impuse zonelor

2004
construite limitrofe (regim de înălţime maxim, distanţe minime etc.), stabilirea zonelor
de protecţie şi a amenajărilor necesare reducerii poluării fonice.
e) Organizarea circulaţiei pietonale cu propuneri de amenajare , modernizare sau
completare a căilor pietonale, trasee şi amenajări pentru biciclişti precum şi condiţii
speciale pentru persoane cu handicap locomotor;
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare

În funcţie de concluziile analizei situaţiei existente şi de propunerile studiilor de fundamentare
se vor trata următoarele categorii de lucrări:
3.9.1.Gospodărirea apelor: lucrări hidrotehnice propuse pe teritoriul ce face obiectul
PUG; lucrări necesare pentru apărarea contra inundaţiilor, eroziunii versanţilor etc.; lucrări
necesare pentru realizarea unor surse calitative de apă ;
3.9.2.Alimentare cu apă: îmbunătăţiri şi extinderi ale capacităţilor instalaţiilor de
alimentare cu apă (surse de apă, staţii de tratare, reţea de distribuţie) potrivit noilor dezvoltări
propuse pentru localităţi şi teritoriu; modificări parţiale de trasee ale reţelei de distribuţie
existente, impuse de noile propuneri urbanistice; lucrări prioritare
3.9.3.Canalizare: îmbunătăţiri, extinderi sau propuneri de staţii de epurare sau de staţii de
preepurare a apelor industriale; lucrări prioritare
3.9.4.Alimentare cu energie electrică: propuneri privind asigurarea necesarului de
consum electric; propuneri privind extinderi sau devieri de linii electrice; propuneri de
construire de staţii şi posturi de transformare;
3.9.5.Telecomunicaţii: propuneri pentru extinderea liniilor de telecomunicaţii; propuneri
pentru noi amplasamente de oficii poştale, centrale telefonice, relee, postiri de radio sau TV;
amplasarea centralelor de captare şi de redistribuire (studiouri) pentru releele de televiziune
prin cablu (CATV); traseele reţelelor magistrale pentru CATV;
3.9.6.Alimentarea cu căldură: soluţii pentru îmbunătăţirea încălzirii locuinţelor,
instituţiilor publice, unităţilor productive (asigurarea rezervei de combustibil, dotarea
corespunzătoare a centralelor termice, modernizarea reţelelor termice); schimbări ale
sistemului central de încălzire
3.9.7. Alimentarea cu gaze naturale (după caz): propuneri privind asigurarea necesarului
de alimentare cu gaze naturale corespunzător dezvoltării urbanistice propuse; surse apropiate
de alimentare; procedura de urmat pentru aprobarea introducerii alimentării cu gaze naturale;
3.9.8.Gospodărie comunală: propuneri privind amenajările pentru sortarea, evacuarea,
depozitarea şi tratarea deşeurilor menajere sau industriale; extinderi prevăzute pentru baze de
transport în comun; propuneri pentru construcţii şi amenajări specifice;
3 3.10. Protecţia mediului

(1) Planificarea spaţială suferă unele mutaţii importante, devenind o activitate din ce în ce
mai complexă, care cuprinde o gamă largă de probleme, de la amplasarea fizică şi utilizarea a
terenurilor, la probleme complexe de mediu. Schimbărilor aduse trebuie să aibă în vedere
permanent principiile dezvoltării durabile. Se arăta va modul de păstrare a echilibrului între
spaţiul liber şi cel construit, între dezvoltarea economică şi cadrul natural.
(2)Se vor menţiona obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar
sau internaţional care sunt relevante pentru plan;
(3) Din analiza situaţiei existente şi a studiilor de fundamentare privind reabilitarea,
protejarea şi conservarea factorilor de mediu, se vor preciza:
•Refacerea şi conservarea mediului natural prin eliminarea/diminuarea surselor de poluare;
•Conservarea şi punerea în valoarea a unităţilor de peisaj;
•Protejarea patrimoniului construit;
•măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect
advers asupra mediului al implementării planului;
•Respectarea normelor privind normele de igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei
2004
•Asigurarea necesarului de suprafeţe de spaţii verzi, plantaţii de protecţie şi de agrement;
•Mărirea gradului de confortului prin dezvoltarea reţelelor edilitare.
(3) Măsuri în zonele cu riscuri naturale
Pentru zonele cu riscuri naturale, inventariate şi delimitate în planuri, se vor menţiona măsurile
ce pot conduce la eliminarea sau diminuarea efectelor lor:
a) interdicţie de construire în zonele afectate de inundaţii periodice, eroziuni,
alunecări de teren, etc., până la data eliminării producerii lor;
b) promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc (acumulări
pentru controlul debitelor, diguri de apărare, diverse amenajări: în cazul inundării,
consolidării de versanţi, amenajări, plantări în cazul alunecărilor de teren):
c) includerea în priorităţile de intervenţie imediată a proiectelor respective şi
solicitarea de fonduri pentru realizarea lor.
Măsurile propuse vor fi întărite şi detaliate în cadrul RLU.
4 Capitolul va cuprinde:
•propunerile privind eliminarea disfuncţiilor în relaţie cu obiectivele strategice;
•lista programelor şi proiectelor de intervenţie din perioada de valabilitate PUG
3.11. Obiective de utilitate publică.

3.11.1.Pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică propuse sun necesare :
a) listarea obiectivelor de utilitate publică
b) identificarea regimului juridic al terenurilor rezervate acestora (conform Legii 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia):
Domeniul public
• terenuri aparţinând domeniului public al statului, al judeţelor, al unităţilor
administrativ-teritoriale;
Terenuri supuse circuitului civil
• terenuri aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale
• terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
Servituţile de utilitate publică ce afectează destinaţia terenurilor:
oservituţi privind protejarea patrimoniului (natural şi construit)
oservituţi privind protecţia sănătăţii oamenilor, a echipării edilitare, a magistralelor de
transport utilităţi şi a căilor de comunicaţie.
c) Determinarea circulaţiei juridice a terenurilor între deţinători, în vederea realizării noilor
obiective de utilitate publică;
•terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public;
•terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat ;
•terenuri aflate în domeniul public destinate cedării administraţiei, concesionării sau
închirierii;
•terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului.
3.11.2. Tabelul cu obiective de utilitate publică prevăzute în PUG cuprinde denumirea lucrării,
categoria de interes a lucrării şi suprafaţa de teren sau dimensiunile lucrării, aşa cum sunt
definite anexa nr.1 la Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia.
4 . Concluzii - măsuri
Se vor prezenta succint aspectele despre :
a) Amenajarea şi dezvoltarea UATB în totalitatea ei, corelând-o cu UATB învecinate.

2004
b) Şansele relansării economice şi sociale a localităţilor componente, corelate cu programul
propriu de dezvoltare.
c) Materializarea programului de dezvoltare, susţinut prin categorii de intervenţii.
d) Priorităţi de intervenţie, în funcţie de necesităţi şi de opţiunile populaţiei.
e) Aprecieri ale elaboratorului PUG asupra unor constrângeri în dezvoltare poziţii diferite
intre elaborator – beneficiar (măriri nejustificate ale intravilanului etc.)
f) Pentru continuitatea, aprofundarea şi aplicabilitatea propunerilor generale reglementate
prin PUG, se vor indica lucrările necesare a fi elaborate în perioada următoare:
1.PLANURILE URBANISTICE ZONALE (PUZ), cu precădere în zonele cu
interdicţie temporară de construire.
2.ALTE STUDII pentru detalierea unor zone conflictuale.
3.PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIŢII, care să asigure, în special în
domeniul interesului public, implementarea obiectivelor.
5. Anexe
În memoriul general, se pot introduce, cartograme, scheme grafice, studii de
fundamentare, pentru susţinerea propunerilor de organizare urbanistică, extrase din PATN,
PATZ şi PATJ, studii de fundamentare etc..
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PUG
Art.19.(1) Piesa de bază în aplicarea PUG este Regulamentul local de urbanism (RLU).
Acesta întăreşte şi detaliază , prin prescripţii, reglementările din PUG. La autorizarea
construcţiilor, aceste prescripţii sunt obligatorii (pe întreg teritoriul administrativ al unităţii ce
face obiectul PUG). RLU trebuie să precizeze:
a) criteriile care impun şi zonele pentru care sunt necesare elaborarea PUZ
b) criteriile care impun necesitatea elaborării PUD
c) toate elementele regimului tehnic necesare la întocmirea certificatelor de urbanism
de către autoritatea locală, inclusiv servituţile de urbanism
(2)După aprobare, RLU , împreună cu PUG, devine act de autoritate al administraţiei
publice locale.
(3)REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM aferent PUG va conţine
Prescripţii generale la nivelul teritoriului considerat precum şi prescripţii specifice la nivelul

zonelor funcţionale , subzonelor şi a Unităţilor Teritoriale de Referinţă (UTR) pentru terenurile
intravilane şi a Unităţilor Teritoriale de Folosinţă (UTF) pentru terenurile aflate în extravilanul
localităţilor.
I. Prescripţii generale
Se vor preciza:
• domeniul de aplicare, se va face referire la întreg teritoriu al unităţii administrative;
• corelările cu alte documentaţii– RGU, acte normative şi reglementări, studii etc.; se
explicitează care este legătura cu între regulamentul întocmit şi regulamentele emise
anterior pentru acelaşi teritoriu.
• condiţiile de aplicare a regulamentului local de urbanism, condiţiile în care se impune
elaborarea unor PUZ ce vor fi avizate şi aprobate în condiţiile legii
• derogări de la prevederile regulamentului; derogările de la regulament se admit numai
în cazuri bine justificate datorată naturii terenului, configuraţiei parcelelor sau
caracterul construcţiilor, pe bază de PUD avizat şi aprobat în condiţiile legii;
• condiţiile de construibilitate ale parcelelor;

2004
• diviziunea terenului în zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă (UTR). emitentul
certificatului de urbanism identifică UTR-ul în care solicitantul se înscrie şi extrage
prescripţiile R.L.U. privind oportunitatea şi condiţiile de amplasare şi realizare a
obiectivului propus.
Unităţile Teritoriale de Referinţă (UTR) sunt suportul prescripţiilor din RLU reprezentând
instrumentele opţionale pentru stabilirea reglementărilor specifice unor zone cu caracteristici
distincte; sunt în strânsă legătură cu structura urbană.
Definirea unităţii teritoriale de referinţă este determinată de trei parametri:
(1) funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări;
(2) regimul de construire (continuu, discontinuu);
(3) înălţimea maximă admisă.
Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului
ceea ce implică încadrarea terenului în altă categorie de UTR
Pentru unităţile teritoriale de folosinţă, criterii de diferenţiere a prevederilor
regulamentului:
(1) situarea în interiorul unei zonei naturale;
(2) situarea în interiorul unei zonei protejate naturale sau antropice;
(3) situarea într-o zonă de protecţie;
II. Prescripţii specifice.
Prescripţiile specifice se elaborează pentru fiecare tip de UTR, după cum a fost denumit;
prevederile regulamentului se grupează în următoarele capitole:
I. - Caracterul zonei - generalităţi
- Funcţiunea dominantă
- Funcţiuni complementare
II - Utilizare funcţională
- Utilizări permise
- Utilizări permise cu condiţii (interdicţii temporare)
- Utilizări interzise (interdicţii permanente).
III - Condiţii de amplasare, echipare şi conformare a construcţiilor
1. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii
- Orientarea faţă de punctele cardinale
- Amplasarea faţă de aliniament
- Amplasarea în interiorul parcelei
- Amplasarea faţă de drumurile publice
2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
- Accese carosabile
- Accese pietonale
3. Reguli cu privire la echiparea edilitară
- Racordarea la reţelele publice edilitare existente
- Realizarea de reţele edilitare
4. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor
- Parcelarea
- Înălţimea construcţiilor
- Aspectul exterior al construcţiilor
- Indici admisibili:
- procentul de ocupare a terenului (P.O.T.)
- coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.)
5. Reguli cu privire la amplasarea de spaţii verzi şi împrejmuiri
- Spaţii verzi
- Împrejmuiri
III. Planşa cuprinzând împărţirea în teritoriului administrativ în zone, şi subzone.
2004
Pentru aplicarea regulamentului se elaborează o planşă desenată care va cuprinde schema
împărţirii teritoriului administrativ în zone, şi subzone, principalii indicatori: POT şi CUT pe
fiecare UTR. Aceasta se anexează Regulamentului local de urbanism.
Zonele din intravilan cuprinse în RLU sunt:

• Zona centrală
• Zona mixtă (servicii publice, de piaţă, locuire)
• Zona de locuit
• Zona activităţilor productive
• Zona spaţiilor verzi, amenajări sportive, recreere
• Zone protejate naturale sau construite, unităţi de peisaj
• Zona transporturilor
• Zona gospodăriei comunale
• Zona cu alte destinaţii
• Zona echipamentelor tehnice majore
Pentru terenurile situate în extravilan, RLU cuprinde prescripţii pentru următoarele zone,:
• terenuri cu destinaţie agricolă;
• terenuri cu destinaţie forestieră;
• terenuri aflate permanent sub ape;
• terenuri neproductive;
• terenuri destinate căilor de comunicaţie inclusiv zonele de protecţie ale acestora;
• terenuri destinate reţelelor majore de echipare tehnică, inclusiv zonele de protecţie ale
acestora;
• terenuri aflate în zone protejate naturale sau construite, sau cuprinse în cadrul
unităţilor complexe de peisaj
SECTIUNEA 4. PIESE DESENATE

VOLUMUL III - PIESE DESENATE
Art. 20. (1) Este obligatorie redactarea pe suport topografic actualizat, pe cât posibil, în
sistem GIS proiecţie stereo 70 în culori şi semne grafice explicitate în legenda planşei; în
anexe sunt prezentate cele mai utilizate simboluri grafice şi de culoare – după caz, pot fi
utilizate şi alte simboluri şi semne grafice, cu condiţia explicitării lor în legenda planşei.
(2) Toate piesele desenate vor cuprinde :
a) în casetă: denumirea documentaţiei de urbanism (ex.: PUG municipiul..., oraşul...,
comuna...,) şi denumirea plansei
(ex.: Zonificarea teritoriului administrativ; Zonificarea teritoriului intravilan - Situaţia
existentă; Zonificarea teritoriului intravilan .-Reglementări urbanistice etc.);
b) nordul şi roza vânturilor;
cscara grafică;
d) legenda: explicitarea simbolurile şi culorile de reprezentarea grafică utilizate
(prezentate în anexele 3 – 6)
e) cartuşul cu elementele de identificare a proiectantului, beneficiarului, denumirea
proiectului, a planşei
(3) PIESE DE BAZĂ :

Planşa - ÎNCADRAREA ÎN CONTEXTUL TERITORIAL
Scara uzuală 1: 100.000 (pe suport actualizat) reprezintă încadrarea în teritoriul judeţean
cu delimitarea UATB studiate; vor fi evidenţiate elementele naturale majore precum şi
magistralele existente sau prevăzute în planurile de amenajare în valabilitate.
2004
Planşa - ZONIFICAREA UNITAŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ

(reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa nr.3); Scara uzuală 1: 10.000 1: 25.000,
după caz (pe suport actualizat):
1. LIMITE
a) limita UATB-indicarea vecinătăţilor
b) limita intravilanului propus (inclusiv trupuri)
c) limita teritoriului judeţean (după caz)
d) limita teritoriului naţional (după caz)
2. ZONIFICAREA UATB va cuprinde destinaţia terenurilor:
a) teritoriu intravilan;
b) terenuri agricole
c) terenuri forestiere;
d) terenuri aflate permanent sub ape;
e) terenuri cu alte destinaţii
Pe planşă se vor delimita:

- zonele de dezvoltare ale intravilanului, după caz;
- zone protejată naturale şi antropice ,unităţi de peisaj;
- zone cu riscuri naturale
- căile de comunicaţie:-rutiere: drumuri naţionale, judeţene, comunale, neclasificate;
- feroviare
- navale
- aeriene
- traseele majore ale infrastructuri teritoriale, inclusiv zonele de protecţie ale
acestora:
- surse de apă, apeducte, staţii de tratare, înmagazinări
- staţii de epurare ape uzate
- centrale şi staţii electrice, linii de înaltă tensiune
- alte reţele (gaze, telecomunicaţii)
3. Pe planşă vor mai apare:
otabelul cu BILANŢUL TERITORIAL al unităţii administrative
oIntr-o CASETĂ se vor preciza obiectivele în plan spaţial ce rezultă din
documentaţiile de rang superior
oLegendele cu explicitare tuturor culorilor şi simbolurilor folosite
Planşa - ZONIFICAREA TERITORIILOR INTRAVILANE - SITUAŢIA EXISTENTĂ

– DISFUNCŢIONALITĂŢI (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa nr.3)
Scara uzuală este 1: 5.000 (1:10.000 în situaţii excepţionale) şi cuprinde:
1.LIMITE
a) limita intravilanului existent (inclusiv trupuri)
b) limita teritoriului administrativ, cu indicarea unităţilor administrative
învecinate
c) alte limite, după caz (teritoriu judeţean, naţional)
2.ZONIFICAREA TERITORIULUI INTRAVILAN
a) zona centrală
b) zona instituţii publice şi servicii;
c) zona pentru locuinţe;
d) zona unităţi industriale / depozitare;
e) zona unităţi agricole;
f) zona gospodărie comunală, cimitire;
2004
g) zona construcţii aferente lucrărilor tehnico – edilitare;
h) zona circulaţie rutieră şi amenajări aferente; Se vor reprezenta principalele
drumuri de acces în localitate, vor avea numerele din clasare şi direcţiile
către localităţile învecinate
i) zona circulaţie feroviară si construcţii şi amenajări aferente;
j) zona circulaţie navală şi amenajări aferente (după caz);
k) zonă circulaţie aeriană şi amenajări aferente (după caz);
l) zone verzi, parcuri, agrement sport,;
m) zone cu alte destinaţii
n) ape;
Vor fi delimitate pe planşă :
ozone protejate cu valori de patrimoniu;zone aferente unităţilor de
peisaj
ozone de riscuri naturale
ozonele de protecţie sanitară precum şi a infrastructurii edilitare
3. STRĂZI în intravilan cu denumirea.
4. PROPUNERI în plan spaţial ce decurg din documentaţiile de rang superior (într-o
caseta)
5. DISFUNCŢIONALITĂŢI (într-o caseta se vor preciza principalele
disfuncţionalităţi - zone destructurate, zone cu deficienţe funcţionale, străzi ce
necesită modernizări, intersecţii conflictuale, , surse de poluare etc.)
Planşa - ZONIFICAREA TERITORIILOR INTRAVILANE - REGLEMENTĂRI

URBANISTICE (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa nr.3) Scara uzuală este 1:
5000 (1:10.000 în situaţii excepţionale) şi cuprinde:
1. LIMITE
a) limita intravilanului propus (inclusiv trupuri);
b) limita teritoriului administrativ, cu indicarea unităţilor administrative
învecinate;
c) alte limite, după caz (teritoriul naţional, teritoriul judeţean);
d) limita zonei centrale.
2. ZONIFICAREA TERITORIULUI INTRAVILAN
a) zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe de interes general;
b) zone locuinţe şi funcţiuni complementare;
c) zone instituţii publice şi servicii;
d) zone unităţi industriale / depozitare;
e) zona unităţi agricole;
f) zone spaţii verzi, sport, recreere, inclusiv ape, păduri;
g) zone gospodărie comunală, cimitire;
h) zone construcţii aferente lucrărilor edilitare;
i) zone circulaţie rutieră şi amenajări aferente;
j) zone circulaţie feroviară şi amenajări aferente;
k) zona circulaţie navală şi amenajări aferente (după caz)
l) zone circulaţie aeriană şi amenajări aferente (după caz)
m) zone cu alte destinaţii etc.
Vor fi delimitate :
ozone ce necesită măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale;
ozone protejate cu valori de patrimoniu;zone aferente unităţilor de peisaj
ozonele de protecţie sanitară precum şi a infrastructurii edilitare
3. STRĂZI

2004
Se va prezenta soluţia propusă (prezentată diferenţiat grafic existent menţinut – propus),
componentele reţelei majore din intravilan, denumirea, propuneri de modernizări de trasee,
poduri, podeţe propuse, intersecţii importante ce trebuie modernizate.
4. REGLEMENTĂRI
a) categorii de intervenţii în zonele funcţionale;
b) categorii de intervenţii în zone protejate, cu valoare istorică, arhitecturală,
peisagistică;
c) zone de protecţie pe baza normelor sanitare şi tehnice;
d) interdicţii temporare/ definitive de construire;
e) dezvoltarea spaţiilor verzi amenajate;
f) propuneri vizând protecţia mediului;
g) alte reglementări.
Interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul dispariţiei cauzelor ce le-au
determinat.
5. BILANŢ TERITORIAL (tabel pe planşă) , tabel care se regăseşte şi în memoriul
general la capitolul de reglementări, conţinând folosinţa suprafeţelor din intravilanul propus
(comparat cu bilanţul teritorial din intravilanul existent ( ha şi % )
6. PRIORITĂŢI DE INTERVENTIE în plan spaţial vor fi listate într-o caseta, în
funcţie de planurile şi programele din strategiile de dezvoltare adoptate.
Planşa REGLEMENTARI – ECHIPARE EDILITARĂ (reprezentarea grafică utilizată va

fi cf. Anexa nr. 6)
Scara uzuală este 1: 5.000 (1:10.000 în situaţii excepţionale). Redactarea grafică se face în
planşa de reglementări urbanistice, diferenţiat existent menţinut – propus, cuprinzând :
A) ALIMENTAREA CU APĂ
a) surse, aducţiuni, tratări, înmagazinări ale apei potabile, (dacă se pot înscrie în
formatul planşei);
b) reţele majore de distribuţie a apei potabile
c) alte reţele de alimentare cu apă (industrială, irigaţii).
B) CANALIZARE
a) reţele majore de canalizare a apelor menajere;
b) reţele majore de canalizare a apelor pluviale;
c) reţele majore de canalizare în sistem unitar;
d) staţii de epurare şi preepurare (dacă se pot înscrie în formatul planşei).
C) ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

a) -staţii şi posturi de transformare;
b) reţele majore electrice de transport şi distribuţie;
c) culoare tehnice de protecţie a reţelelor;
D) TELECOMUNICAŢII
a) centrale telefonice;
b) reţele majore urbane şi interurbane;
c) reţele majore de radio, TV, CTAV.
E) ALIMENTARE CU CĂLDURĂ
a) surse de producere a energiei termice;
b) reţele termice apă fierbinte;
c) punctele termice;
d) reţele termice de distribuţie de distribuţie;
e) depozite de combustibil şi de cenuşă.
F) ALIMENTARE CU GAZE
a) staţii de reglare;
b) reţele majore de distribuţie.

2004
Planşa OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA (reprezentarea grafică utilizată va fi cf.
Anexa nr.7)
Scara uzuală este aceeaşi cu cea din planşa reglementărilor. Se redactează pe planşa de
reglementări şi cuprinde:
1. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ PROPUSE
Se vor reprezenta pe plan şi se vor lista într-un tabel obiectivelor de utilitate publică
propuse cu date cantitative ale acestora (capacităţi sau suprafeţe, lungimi de trasee etc)
2. TIPURI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN INTRAVILAN (prin
culoare)
Domeniul public
• terenuri aparţinând domeniului public al statului, judeţelor unităţilor
administrativ-teritoriale
Terenuri supuse circuitului civil
• terenuri aparţinând domeniului privat al statului, unităţilor administrativ-
teritoriale;
• terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
Servituţile de utilitate publică ce grevează terenurile
oservituţi privind protejarea patrimoniului (natural şi construit)
oservituţi privind protecţia sănătăţii oamenilor, a echipării edilitare, a magistralelor de
transport utilităţi, a căilor de comunicaţie etc.
3. CIRCULAŢIA TERENURILOR (prin haşuri)

• terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public;
• terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat ;
• terenuri aflate în domeniul public destinate cedării administraţiei,
concesionării sau închirierii;
• terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului.
Alte planşe ce pot apărea, în funcţie de mărimea şi complexitatea localităţilor vor reflecta:
a) Sinteze ale unor studii de fundamentare, planşe şi scheme cu analize sectoriale cu
implicaţii hotărâtoare în propunerile de organizare urbanistică (analize ale fondului
construit, analize pe categorii de servicii de piaţă (ex: structuri comerciale), circulaţie şi
transporturi, protecţia mediului, delimitări ale zonelor de risc, protejarea patrimoniului
natural şi construit, modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare, marketing urban,
resurse umane etc.).
b) Informaţii şi propuneri suplimentare privind direcţiile de dezvoltare ale teritoriului
administrativ, în relaţiile sale cu zona de influenţă (teritoriul judeţean, regional sau
naţional).
c) Desfacerea planşei reglementări (planşe care să detalieze reglementările): reabilitare
urbană, servicii de piaţă, reabilitarea mediului, circulaţie şi transporturi, echipare edilitară
pe tipuri de reţele, etc.
d) Planşă distinctă pentru regimul juridic al terenurilor din extravilanul unităţii teritorial
administrative

2004
CAPITOLUL 3: CONTINUTUL CADRU AL PUZ şi REGULAMENTUL LOCAL DE
URBANISM (RLU) aferent PUZ
SECTIUNEA 1.GENERALITĂŢI
Problematica Planul Urbanistic Zonal (PUZ)
Art. 21. (1) PUZ are exclusiv un caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură
corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile P.U.G. ale unei zone delimitate din
teritoriul localităţii potrivit prevederilor art. 47.-(1) din Lege.
(2) PUZ preia prevederile documentaţiilor de urbanism de rang superior (PUG),
transformându-le în reglementări specifice la nivelul zonei de studiu;
(3) PUZ stabileşte reglementări specifice pentru o zonă compusă din mai multe
parcele şi cuprinzând diferite funcţiuni (locuire, servicii, circulaţie, spaţii verzi, instituţii
publice, producţie etc.).
(4) Conţinutul cadru al PUZ pentru care s-a stabilit necesitatea efectuării evaluării de
mediu conform prevederilor HG nr. 076/2004 se definitivează în cadrul grupului de lucru
prevăzut la art. 14 al actului normativ susmenţionat şi va fi însoţit de raportul de mediu
elaborat de persoane fizice sau juridice atestate conform prevederilor legale în vigoare.
(5) Perioada de valabilitate a PUZ este de 5 ani
Modul de stabilire a limitelor zonei studiate.

Art. 22. (1) Stabilirea şi delimitarea zonelor pentru care se întocmeşte PUZ se face prin PUG.
(2) In cazul în care limitele PUZ nu sunt precizate de PUG, acestea se stabilesc de
serviciul de specialitate din cadrul consiliul local, prin certificatul de urbanism, în funcţie de
obiectivele PUZ, după unul sau mai multe din criteriile:
a) limitele parcelelor cadastrale;
b) criteriul vizibilităţii pentru zonele de protecţie a monumentelor, alături de limita
de protecţie prevăzută de Legea 422//2001, privind protejarea monumentelor
istorice;
c) elemente/materiale naturale sau antropice specifice sau tehnici de construcţie ce
determină „arhitectura locurilor”
d) parcelarul în zone de dezvoltare (în cazul în care o parcelă cadastrală prin divizare
i se schimbă parţial categoria de folosinţă a terenului, aceasta se recadastrează).
Zone pentru care se elaborează PUZ.

Art.23. In funcţie de mărimea şi complexitatea localităţii şi a zonei studiate, a tipului de
operaţiune urbană pe care o studiază, PUZ se înscrie în tipuri de zone foarte diferite:
a) zona centrală a localităţii sau alte zone mixte de interes;
b) zone protejate: naturale sau construite, centrului istoric / zonă istorică, de memorie
urbană; unitate de peisaj/arhitectura locului;
c) zonă de restructurare urbană;
d) zone de conversie urbană;
e) zonă de protecţie a graniţei;
f) zonă de protecţie a ţărmului mării
g) zone cu caracter balnear / turistic
h) zonă de agrement
i) parc industrial
j) zonă supusă operaţiunilor de parcelare / reparcelare
k) alte zone funcţionale stabilite prin PUG şi RLU;
Structura conţinutului cadru PUZ

Art.24.(1) PUZ conţine următoarea structură a pieselor scrise şi desenate:
Piese scrise:
Memoriul general
2004
Regulamentul aferent PUZ
Piese desenate:
1. plan încadrare în zonă;
2. situaţia existentă şi disfuncţionalităţi;
3. reglementări urbanistice ;
4. echipare edilitară;
5. obiective de utilitate publică.
(2) Această structură va fi adaptată în funcţie de mărimea şi complexitatea zonei ce
face obiectul PUZ.
(3) PUZ beneficiază de prevederile PUG deja realizate în ceea ce priveşte circulaţia
majoră, zonificarea funcţională la nivelul localităţii, dezvoltarea echipării edilitare, unele
restricţii, etc. De asemenea, PUZ poate beneficia de concluziile studiilor de fundamentare
elaborate pentru PUG, în zona ce constituie obiectul PUZ.
SECTIUNEA 2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUZ

Elaborare studiilor de fundamentare pentru PUZ
Art.25.(1) Studiile de fundamentare reprezintă analiza problematicii teritoriului aferent zonei
pe domenii, prin lucrări de specialitate. Rezultatele şi concluziile acestor studii vor fi
interrelaţionate cu propunerile de amenajare şi dezvoltare urbanistică a zonei şi vor fi
concretizate în reglementările din PUG şi în regulamentul de urbanism. E necesar pentru
aceasta ca ele să prezinte date şi concluzii valabile la data întocmirii P.U.Z.
(2) Cercetările, proiectele şi studiile de fundamentare ce se întocmesc concomitent cu
PUZ, considerate necesare de către beneficiar şi elaborator, vor avea ca autori colective
specializate în domeniu, sau colectivul de elaborare a PUZ, dacă acesta are în profil astfel de
lucrări.
(3) Studiile de fundamentare trebuie să prezinte date şi concluzii recente (max. 2 ani)
exceptând informaţiile care nu şi-au pierdut valabilitatea. Lista studiilor de fundamentare se
face de către elaborator şi beneficiar împreună, şi se va avea în vedere mărimea, complexitatea
şi specificul zonei studiate. Stă în obligaţia beneficiarului să pună la dispoziţia elaboratorului
de proiect informaţiile de orice natură (date, studii, proiecte, cercetări etc.) pentru a stabili
noile studii de fundamentare necesare şi comandarea lor.
(4).Tipurile de studiile de fundamentare necesare PUZ; în funcţie de structura zonei
studiată şi natura obiectivelor de dezvoltare propuse, pot fi cele menţionate la art. 18;
Elaboratorul PUZ trebuie să facă o corelare permanentă a studiilor proprii de fundamentare cu
cele din PUG (în caz că există) pentru a avea o concepţie unitară de dezvoltare urbanistică a
zonei.
SECTIUNEA 3. CONTINUTUL CADRU P.U.Z. - PIESE SCRISE

VOLUMUL I – MEMORIU GENERAL
Art.26. Memoriul general va cuprinde în detaliu concluzii ale studiilor de fundamentare, cu
evidenţierea disfuncţionalităţilor şi prezentarea justificată a propunerilor de organizare
urbanistică.
Memoriul general va conţine :
I. Foaie de gardă (identificarea lucrării, elaboratorul, data)
II. Borderoul general P.U.Z.
III. Cuprinsul memoriului general:
6. Introducere:
1.1. Date de recunoaştere ce cuprind: denumire lucrare, beneficiar, proiectant general,
proiectanţi de specialitate, data elaborării;
1.2. Obiectul lucrării: solicitările temei program şi prevederile programului de dezvoltare
a localităţii pentru zona studiată ;

2004
1.3. Surse de documentare Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUZ Lista
studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUZ Date statistice Proiecte de
investiţii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei
7. Stadiul actual al dezvoltării

2.1. Evoluţia zonei; corelarea cu alte documentaţii de urbanism aprobate date privind
evoluţia zonei, caracteristici semnificative ale zonei, relaţionate cu evoluţia localităţii.
Se vor specifica în mod expres prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate anterior
pentru zona studiată: PUG, PUZ ZP etc.;
Se vor preciza obiectivele de dezvoltare propuse
2.4. Elemente ale cadrului natural şi potenţial de dezvoltare: elemente ale cadrului natural
ce pot interveni în modul de organizare urbanistică : relieful, reţeaua hidrografică, clima,
condiţii geotehnice, riscuri naturale; caracteristici semnificative ale zonei, relaţionate cu
evoluţia localităţii, potenţial de dezvoltare.
2.3. Incadrarea în localitate : poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii , relaţionarea zonei
cu localitatea, sub aspectul poziţiei accesibilităţii, cooperării în domeniul edilitar, servirea cu
instituţii de interes general etc
2.5. Circulaţia: aspecte critice privind desfăşurarea, în cadrul zonei, a circulaţiei, intersecţii cu
probleme etc. în raport cu obiectivele de dezvoltare propuse;
2.6.Zonificare funcţională şi bilanţ teritorial: principalele caracteristici ale funcţiunilor ce
ocupă zona studiată, relaţionări între funcţiuni, gradul de ocupare a zonei cu fond construit,
aspecte calitative ale fondului construit, asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele
vecine, asigurarea cu spaţii verzi, existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele
vecine, principalele disfuncţionalităţi corelate cu obiectivele propuse . Se va întocmi bilanţul
teritorial existent al zonei.
2.7.Echipare edilitară: Stadiul echipării edilitare a zonei, în corelare cu infrastructura
localităţii (debite şi reţele de distribuţie apă potabilă, reţele de canalizare, reţele de transport
energie electrică, reţele de telecomunicaţie, surse şi reţele de alimentare cu căldură posibilităţi
de alimentare cu gaze naturale – după caz), principalele disfuncţionalităţi în raport cu
obiectivele propuse
2.8. Probleme de mediu: conform ordinului comun al MAPPM (nr. 214 / RT / 1999) –
MLPAT (nr. 16 / NN / 1999) şi ghidului său de aplicare, problemele de mediu se tratează în
cadrul unor analize de evaluare a impactului asupra mediului, incluse planurilor de amenajare
a teritoriului şi planurilor de urbanism; aceste analize de evaluare a problemelor existente de
mediu vor cuprinde :
a) Relaţia cadru natural – cadru construit
b) Evidenţierea riscurilor naturale şi antropice
c) Marcarea punctelor şi traseelor din sistemul căilor de comunicaţii şi din categoriile
echipării edilitare, ce prezintă riscuri în zonă.
d) Evidenţierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecţie
e) Evidenţierea potenţialului balnear şi turistic, după caz
2.9.Opţiuni ale populaţiei Se vor prezenta opţiunile populaţiei precum şi punctele de vedere
ale administraţiei publice locale, asupra politicii proprii de dezvoltare urbană a zonei; se va
expune şi punctul de vedere al elaboratorului privind solicitările beneficiarului şi felul cum
urmează a fi soluţionate acestea în cadrul PUZ.
3. Propuneri de dezvoltare urbanistică

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare Se vor prezenta sintetic concluziile studiilor de
fundamentare, elaborate anterior şi concomitent cu PUZ şi propunerile de diminuare a
disfuncţiilor în relaţie cu obiectivele de dezvoltare propuse

2004
3.2. Corelarea cu alte documentaţii de urbanism: vor fi prezentate obiectivele de dezvoltare
ale zonei în corelare cu constrângerile impuse de alte documentaţii de urbanism aprobate;
Planul urbanistic zonal va cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
a) organizarea reţelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
3.3. Valorificarea cadrului natural: Se vor menţiona posibilităţile de valorificare ale cadrului
natural : relaţionarea cu formele de relief, prezenţa unor oglinzi de apă şi a spaţiilor plantate,
construibilitatea şi condiţiile de fundare ale terenului, adaptarea la condiţiile de climă,
valorificarea unor potenţiale balneare etc. – după caz.
3.4. Zonificarea teritoriului – reglementări, bilanţ teritorial, indicatori urbanistici

(1) Se vor prezenta principalele funcţiuni propuse ale zonei, grupate pe unităţi
teritoriale de referinţă (în vederea formulării reglementărilor specifice prevăzute de
regulamentul local).
(2) Bilanţul teritorial de zonă se întocmeşte comparativ, existent – propus, din care să
rezulte proporţia dintre funcţiuni şi mutaţiile ce intervin prin realizarea obiectivelor propuse.
Bilanţul teritorial de zonă se va trece şi pe planşa de reglementări urbanistice.
(3)Principalii indicatori urbanistici ai PUZ, propuşi pe funcţiuni şi categorii de
intervenţie sunt :
Procentul de Ocupare a Terenului ( POT – care reprezintă raportul dintre aria
construită la sol şi suprafaţa şi suprafaţa si suprafaţa terenului considerat şi
Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT – care reprezintă raportul dintre aria
desfăşurată a construcţiilor şi suprafaţa terenului considerat)
Într-un tabel comparativ, se vor trece indicatorii urbanistici existenţi (aprobaţi printr-o
altă documentaţie de urbanism în valabilitate) şi propuşi
coeficienţi în coeficienţi
valabilitate propuşi
POT
CUT
Tabelul va fi menţionat atât în memoriu cât şi pe planşa de reglementări

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare
În funcţie de concluziile analizei critice a situaţiei existente şi de prevederile din PUG se
vor trata următoarele categorii de probleme :
3.6.1.Alimentarea cu apă : lucrări necesare pentru extinderea capacităţii instalaţiilor de
alimentare cu apă la sursă, tratare şi aducţiune, dezvoltarea reţelelor de distribuţie din zonă,
modificări parţiale ale traseelor reţelelor de distribuţie existente etc.
3.6.2.Canalizare : îmbunătăţiri şi extinderi ale reţelei de canalizare din zonă, extinderi sau
propuneri de staţii noi de epurare sau staţii de preepurare etc.
3.6.3.Alimentare cu energie electrică : asigurarea necesarului de consum electric, propuneri
pentru noi staţii sau posturi de transformare, extinderi sau devieri de linii electrice,
modernizarea liniilor electrice existente, modernizarea iluminatului public etc.
3.6.4.Telecomunicaţii : extinderea liniilor de telecomunicaţii, amplasamente noi pentru
oficiile poştale, centrale telefonice, relee, posturi de radio şi TV etc.
3.6.5.Alimentare cu căldură : sisteme de încălzire propuse, tipuri de combustibil,
modernizarea sistemelor existente etc

2004
3.6.6.Alimentarea cu gaze naturale : după caz, extinderi ale capacităţilor existente,
procedura de urmat pentru aprobarea introducerii alimentării cu gaze naturale etc.
3.6.7.Gospodărie comunală : amenajări pentru sortarea, evacuarea, depozitarea şi tratarea
deşeurilor, extinderi pentru baze de transport în comun, construcţii şi amenajări specifice etc.
3.7.Protecţia mediului
Obiectivele propuse trebuie să aibă în vedere permanent principiile dezvoltării durabile. Se
va arăta modul de păstrare a echilibrului între spaţiul liber şi cel construit, între dezvoltarea
economică şi cadrul natural, precum şi obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel
naţional, comunitarsau internaţional care sunt relevante pentru plan
Din analiza situaţiei existente şi a studiilor de fundamentare privind reabilitarea, protejarea
şi conservarea factorilor de mediu, se vor face propuneri cu privire la:
•Refacerea şi conservarea mediului natural prin eliminarea/diminuarea surselor de poluare;
•Conservarea şi punerea în valoarea a unităţilor de peisaj;
•Protejarea patrimoniului construit;
•Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât de complet posibil efectele
adverse asupra mediului a implementării planului;
•Respectarea normelor privind normele de igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei (conform
normelor Ministerului sănătăţii)
•Asigurarea necesarului de suprafeţe de spaţii verzi, plantaţii de protecţie şi de agrement;
•Mărirea gradului de confortului prin dezvoltarea reţelelor edilitare.
5 Capitolul va cuprinde:
•propunerile privind eliminarea disfuncţiilor în relaţie cu obiectivele strategice;
•lista programelor şi proiectelor de intervenţie din perioada de valabilitate PUG
3.8. Obiective de utilitate publică

Pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică necesare dezvoltării propuse, sunt
necesare listarea obiectivelor de utilitate publică şi identificarea rezervei de terenuri; se va
identifica regimului juridic al terenurilor din zona studiată (conform Legii 213/1998) şi se va
prezenta circulaţia acestora.
Tabelul cu obiective de utilitate publică prevăzute în PUZ va cuprinde pe domenii :
denumirea lucrării, categoria de interes, suprafaţa sau lungimea lucrării.
În funcţie de gradul de complexitate şi mărimea zonei ce face obiectul PUZ, elaboratorul

poate restructura memoriul de prezentare prin comasarea unor capitolelor perechi – existent
şi propus.
4. Concluzii, măsuri în continuare

Se vor prezenta concluzii privind:
a)Înscrierea amenajării şi dezvoltării urbanistice propuse a zonei în prevederile PUG
b)Categorii principale de intervenţie, care să susţină materializarea programului de dezvoltare
c)Priorităţi de intervenţie
d)Aprecieri ale elaboratorului PUZ asupra propunerilor avansate, eventuale restricţii
Se vor indica lucrările de elaborat în perioada următoare :

a) Detalierea propunerilor pentru unele amplasamente (prin PUD – uri)
b) Proiecte prioritare de investiţii, care să asigure realizarea obiectivelor, în special în
domeniul interesului general.
c) Montaje ale etapelor viitoare (actori implicaţi, atragerea de fonduri, etape de realizare,
programe de investiţii etc.)

2004
5. Anexe
În funcţie de complexitatea problemelor, se pot introduce în memoriul de prezentare
cartograme, scheme, grafice care să susţină propunerile din PUZ, precum şi avize obţinute pe
parcurs.
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PUZ

Art.27. (1) REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM –aferent PUZ este piesa de bază ce
întăreşte şi detaliază reglementările din PUZ. Prescripţiile (permisiuni şi restricţii)cuprinse în
RLU, sunt obligatorii pe întreg teritoriul ce face obiectul PUZ.
(2)La baza elaborării RLU aferent PUZ stau :
a) Regulamentul General de Urbanism (RGU) aprobat prin HGR nr.525 / 1996 republicat 2003
şi Ghidul de aplicare al RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21 / N / 10. 04. 2000.
b) Reglementările cuprinse în PUG aprobat şi prescripţiile RLU aferente PUG, pentru zona ce
face obiectul PUZ.
(3) Odată aprobat, împreună cu PUZ, RLU aferent acestuia constituie act de autoritate
al administraţiei publice locale.
(4) RLU aferent PUZ este structurat astfel:
I DISPOZIŢII GENERALE
1. Rolul RLU
2. Baza legală a elaborării: se vor enumera documentele care au stat la baza RLU (acte
normative, studii etc).
3. Domeniul de aplicare:
Împărţirea zonei studiate în zone funcţionale, subzone şi UTR-uri , după caz; delimitarea UTR
– uri se va face pe baza criteriilor menţionate în PUG.
5. Reguli cu privire la amplasarea de spaţii verzi şi împrejmuiri
II Prescripţii la nivelul zonelor funcţionale

Se vor specifica prescripţiile pentru fiecare zonă funcţională:
• Zona centrală
• Zona mixtă
• Zona de locuit
• Zona activităţilor productive
• Zona spaţiilor verzi, amenajări sportive, recreere
• Zone protejate naturale sau antropice, unităţi de peisaj
• Zona căi de comunicaţie şi transporturilor
• Zona gospodăriei comunale
• Zona cu alte destinaţii
• Zona echipamentelor tehnice majore
III Prescripţii specifice la nivelul subzonelor şi UTR-urilor

I. - Caracterul zonei - generalităţi
II - Utilizare funcţională
III - Condiţii de amplasare, echipare şi conformare a construcţiilor
1. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii
2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
3. Reguli cu privire la echiparea edilitară
4. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor
- Indici admisibili:
- procentul de ocupare a terenului (P.O.T.)
- coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.)
2004
VOLUMUL III – PIESE DESENATE

Art.28. (1)Se întocmesc pe suport topografic actualizat proiecţie stereo 70, de preferinţă în
sistem GIS, în culori şi semne grafice standard conform legendelor anexate
(2)Toate piesele desenate vor cuprinde :
a) într-o casetă:denumirea documentaţiei de urbanism (ex.: PUZ......)şi denumirea
planşei (ex.:.-Încadrarea în teritoriu;.-Situaţia existentă.-Reglementări etc.);
b) nordul şi roza vânturilor;
c) legenda: eplicitarea simbolurile şi culorile de reprezentarea grafică utilizate
d) cartuşul cu elementele de identificare a proiectantului, beneficiarului, denumirea
proiectului, a planşei
(3) PLANŞE DE BAZĂ
Planşa – INCADRAREA ÎN TERITORIU (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa
nr.2)
Se întocmeşte pe baza planşei de reglementări urbanistice din cadrul PUG.
Scara uzuală este 1 : 5000 ; 1 : 10.000 ; 1 : 15.000 şi va cuprinde :
a) delimitarea zonei ce face obiectul PUZ
b) intravilanul aprobat ( dacă zona studiată este învecinată acestuia)
c) accesibilitatea în zonă (căi majore de comunicaţii, denumiri de străzi, direcţii
d) relaţionări ale zonei cu localitatea
e) încadrarea în funcţiunea predominantă prevăzută în PUZ
În situaţia localităţilor mici şi mijlocii, încadrarea în localitate prezintă în medalion, pe
planşa de reglementări urbanistice – zonificare a PUZ.
Planşa – SITUAŢIA EXISTENTĂ (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa nr.3)

Se întocmeşte pe suport topografic actualizat sau pe plan cadastral.
Scara uzuală este 1: 1000 ; 1: 2000 şi va cuprinde :
a) Limita intravilanului aprobat, în cazul în care zona studiată este în apropiere.
b) Limita unor zone cu funcţiuni complexe, ( centrală, balneară ) după caz.
c) Limita unor zone ce necesită protecţie, ( valori de patrimoniu, izvoare etc.) după
caz.
d) Denumirea străzilor, direcţii importante, denumirea unităţilor economice, a
instituţiilor publice, îmbrăcămintea străzilor , punctele cardinale.
e) Ocuparea terenurilor, pe funcţiuni.
f) Se vor specifica în mod expres prevederile documentaţiilor de urbanism
aprobate anterior pentru zona studiată: PUG, PUZ ZP etc.;
g) Disfuncţionalităţi (tabel, cu : starea străzilor, profil necorespunzător pentru trafic,
intersecţii conflictuale, stânjeniri între funcţiuni, starea fondului construit,
ocuparea
Planşa - REGLEMENTĂRI URBANISTICE (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa

nr.3)
Se reprezintă la aceeaşi scară cu planşa situaţiei existente şi cuprinde :
a) Elemente de recunoaştere (din planşa de existent- orientare, denumiri, direcţii,
limite).
b) Modernizarea circulaţiei (străzi menţinute, străzi lărgite, străzi noi, parcare-garare,
rezolvări de intersecţii, sensuri unice etc.).
c) Zonificare (funcţiuni menţinute, funcţiuni propuse).
d) Categorii de intervenţii (reabilitare urbană complexă, schimbări de destinaţie,
protejarea bunurilor de patrimoniu, integrarea fondului nou cu cel vechi,
dezvoltarea spaţiilor verzi, interdicţii temporare şi definitive de construire etc.).
e) Regim de aliniere, regim de înălţime.

2004
f) Stabilirea pe funcţiuni a POT şi CUT. Indicatorii vor fi inseraţi într-un tabel
comparativ:
indicatori în indicatori
valabilitate propuşi
POT
CUT
g) Bilanţul teritorial al zonei, existent şi propus.

h) Marcarea zonelor protejate de patrimoniu;
i) Marcarea zonelor de protecţie sanitară şi ale culoarele tehnice edilitare.
Planşa – REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ECHIPARE EDILITARĂ

(reprezentarea grafică utilizată cf. Anexa nr.5)
La aceeaşi scară şi pe suportul planşei de reglementări urbanistice, se vor prezenta,
pe fondul existent menţinut şi propunerile pentru fiecare domeniu edilitar:
• Reţelele de: alimentare apă potabilă, evacuare ape uzate, electrice, telecomunicaţii, gaze
naturale;
• Staţii pompe, posturi de transformare, centrale telefonice, staţii reglare gaze etc.;
• Soluţii pentru alimentare cu căldură.
Planşa - OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA (reprezentarea grafică utilizată va fi cf.

Anexa nr. 6)
Scara uzuală este aceeaşi cu cea din planşa reglementărilor. Se redactează pe planşa de
reglementări şi cuprinde:
a) TIPURI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN INTRAVILAN (prin
culoare)
1- terenuri din domeniul public (al statului, judeţului şi comunei, oraşului
sau municipiului)
2- terenuri din domeniul privat (al statului sau al unităţii administrativ-
teritoriale)
3- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
b) CIRCULAŢIA TERENURILOR (prin haşuri)
1- terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public
2- terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat
3- terenuri aflate în domeniul public, destinate cedării administraţiei,
concesionării sau închirierii
4- terenuri destinate schimbului
c) OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ PROPUSE

Tabelul cu obiective de utilitate publică prevăzute în PUZ cuprinde denumirea lucrării,
categoria de interes a lucrării şi suprafaţa de teren sau dimensiunile lucrării, aşa cum sunt
definite anexa nr.1 la Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia.
Planşele de bază sunt obligatorii pe lângă acestea pot apărea alte planşe, în funcţie de
mărimea şi complexitatea zonei şi ale operaţiunilor urbane:
a) Informaţii şi propuneri suplimentare privind amenajarea teritoriului administrativ, în
relaţiile sale cu zona de influenţă .
b) Sinteze ale unor studii de fundamentare cu implicaţii hotărâtoare în propunerile de
organizare urbanistică (analize ale fondului construit, circulaţie, protecţia mediului,
2004
delimitări ale zonelor de risc, protejarea patrimoniului natural şi construit, modernizarea şi
dezvoltarea echipării edilitare etc
c) Alte planşe care să faciliteze înţelegerea beneficiarului asupra propunerilor ce se
avansează.

2004
CAPITOLUL 4: CONTINUTUL CADRU AL PLANUL URBANISTIC DE DETALIU
Problematica Planul Urbanistic de Detaliu (PUD)
Art.29. (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin
care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară a unuia
sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe
amplasamente, în corelare cu vecinătăţile imediate – art. 48 (1) din Lege.
(2) PUD fundamentează opţiunea pentru realizarea unei construcţii compatibilă cu
funcţiile şi cadrul urban în care trebuie să se integreze fizic, conform prevederilor PUG/PUZ
aprobat;
(3) PUD se întocmeşte în scopul stabilirii condiţiilor tehnice prevăzute în autorizaţia de
construire.
(4) PUD este solicitat prin certificatul de urbanism şi are o valabilitate de 2 ani.
Condiţii de realizare PUD

Art.30. (1) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un amplasament pentru realizarea unui PUD:
a) să figureze în intravilanul aprobat al localităţii;
b) să nu fie afectat de servituţi şi interdicţii de construire;
c) să aibă o situaţie juridică clară;
d) să fie accesibil rutier şi pietonal;
e) să fie viabilizabil prin lucrări de infrastructură tehnico-edilitară, existente
sau prevăzute.
(2)PUD trebuie să soluţioneze în detaliu:
a) modul de încadrare în PUG/PUZ în valabilitate
b) modul de ocupare şi utilizare a terenului ( POT şi CUT - PUD nu
modifică prevederile PUG/PUZ în valabilitate)
c) funcţiunea şi conformarea spaţială a construcţiei (construcţiilor) şi
amenajărilor;
d) relaţia obiectivului propus cu vecinii şi spaţiul public
e) integrarea noilor construcţii şi corelarea lor cu cele existente învecinate
(în situaţia în care amenajările şi construcţiile existente rămân ca atare)
f) intervenţia, prin efectul reabilitării asupra construcţiilor si amenajărilor
existente învecinate, în scopul armonizării cu construcţiile şi amenajările
propuse (unde este cazul)
g) circulaţia carosabilă şi pietonală, corelate cu traficul în zonă şi relaţiile cu
zonele învecinate – accesele pietonale şi auto
h) parcaje, spaţii de recreere şi de joacă (obligatorii în cazul PUD pentru
locuinţe
i) echipare edilitară – impactul asupra reţelelor existente în zonă (dezvoltări,
modernizări etc.)
Structura conţinutului cadru PUD

Art.31. PUD este structurat astfel :
a) Studii de fundamentare, incluzând planurile cadastrale sau topografice la zi,
studiul geotehnic, alte studii (după caz, în funcţie de gradul de complexitate al
problematicii)
b) PUD propriu-zis:
Piese scrise:
- memoriu justificativ
Piese desenate:
1. plan încadrare în zonă;
2. situaţia existentă;
2004
3. reglementări urbanistice;
4. echipare edilitară;
5. regimul juridic al terenurilor şi circulaţia lor;
6. posibilităţi de mobilare urbanistică.
SECTIUNEA 2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUD

Studii de fundamentare necesare PUD
Art.32. (1) Reactualizarea suportului cadastral sau topografic; Scările uzuale vor fi 1:500
sau 1:1.000, cuprinzând parcela în studiu şi vecinătăţile.
Planşa va conţine:
a) elemente de planimetrie şi de nivelment, cote de nivel
b) marcarea construcţiilor de pe parcelă (funcţiunea şi regimul de înălţime)
c) denumirea şi direcţionarea străzilor limitrofe
d) vecinătăţile cu marcarea construcţiilor, funcţiunilor şi regimului de înălţime
e) servituţi ale unor magistrale de energie şi hidro-edilitare, reţele edilitare
(2) Studiu geotehnic – va trebui să certifice situarea terenului în zone ferite de riscuri
naturale (inundaţii, alunecări de teren) şi să conţină datele privind stratificaţia şi natura
terenului de fundare (adâncimea de fundare, presiunea pe talpa fundaţiei, nivelul apei freatice,
soluţii recomandate de fundare etc.)
(3) alte studii, după caz :
a) organizarea circulaţiei limitrofe amplasamentului
b) determinarea unor zone de protecţie a construcţiilor şi amenajărilor de patrimoniu
c) determinarea unor zone de protecţie faţă de surse de apă, staţii de epurare, izvoare
balneare, piliere de siguranţă, linii magistrale electrice, oleoducte, platforme pentru
depozitarea deşeurilor menajere etc.
d) scheme de organizare tehnologică, în cazul unui P.U.D. destinat activităţilor
productive
e) evaluare a impactului asupra mediului, pentru intervenţii ce pot genera probleme de
protecţie asupra mediului.
f) Studiile de fundamentare necesare se pun la dispoziţie de către iniţiatorul P.U.D.
sau sunt efectuate contra cost de elaborator (dacă ele nu există deja).
SECTIUNEA 3. CONTINUTUL CADRU P.U.D. - PIESE SCRISE
VOLUMUL I – MEMORIU JUSTIFICATIV

Art.33. Memoriul justificativ va conţine :
I. Foaie de gardă (identificarea lucrării, elaboratorul, data)
II. Borderoul general P.U.D.
III. Cuprinsul memoriului general:
1. Introducere
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei : denumirea proiectului, iniţiator (beneficiar),
elaborator (proiectant), subproiectant, colaboratori şi data elaborării
1.2. Obiectul lucrării: Se vor prezenta prevederile temei program, condiţiile de amplasare şi
realizare a unuia sau mai multor obiective.
2.Încadrarea în zonă
oSituarea obiectivului în cadrul localităţii, cu prezentarea caracteristicilor zonei/subzonei în
care acesta este inclus;
oConcluziile studiilor de fundamentare care au avut ca obiect zona / subzona / ansamblul care
include obiectivul studiat;
oPrescripţiile şi reglementările din documentaţiile de urbanism aprobate anterior
oConcluzii din documentaţiile elaborate concomitent cu PUD

2004
3. Situaţia existentă
Se va prezenta situaţia existentă a zonei studiată , precizându-se:
a) Se vor specifica în mod expres
- prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru zona

studiată: PUG, PUZ, PUZ ZP etc.;
- obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional
care sunt relevante pentru plan;
- măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de
complet posibil orice efect advers asupra mediului şi implementării planului;
b) accesibilitatea la căile de comunicaţie
c) suprafaţa ocupată, limite şi vecinătăţi, indici de ocupare a terenului
d) suprafeţele de teren construite şi pe cele libere
e) caracterul zonei, din punct de vedere arhitectural şi urbanistic
f) funcţiunile clădirilor
g) regimul juridic al terenurilor
h) concluziile studiului geotehnic privind condiţiile de fundare
i) accidente de teren (beciuri, hrube, umpluturi)
j) adâncimea apei subterane
k) parametrii seismici ai zonei
l) analiza fondului construit existent (înălţime, structură, stare)
m) echiparea existentă
4. Reglementări.
Se vor prezenta propuneri de ocupare şi utilizare a terenurilor, precum şi condiţiile de
realizare a construcţiilor. Se vor specifica :
a) obiectivele noi solicitate prin tema – program
b) funcţionalitatea, amplasarea şi conformarea construcţiilor
c) capacitatea, suprafaţa desfăşurată
d) relaţia obiectivelor noi cu vecinii şi spaţiul public;
e) principii de compoziţie pentru realizarea obiectivelor noi (distanţe faţă
de construcţiile existente, accese pietonale şi auto, accese pentru
utilajele de stingere a incendiilor etc.)
f) integrarea şi amenajarea noilor construcţii şi armonizarea cu cele
existente menţinute
g) principii de intervenţie asupra construcţiilor existente
h) modalităţi de organizare şi rezolvare a circulaţiei carosabile şi pietonale
i) principii şi modalităţi de integrare şi valorificare a cadrului natural şi de
adaptare a soluţiilor de organizare la relieful zonei
j) condiţii de instituire a regimului de zonă protejată şi condiţionări
impuse de acesta
k) soluţii pentru reabilitarea ecologică şi diminuarea poluării (după caz)
l) prevederea unor obiective publice în vecinătatea amplasamentului (după
caz)
m) soluţii pentru reabilitarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi
n) profiluri transversale caracteristice
o) lucrări de sistematizare verticală necesare
p) regimul de construire (alinierea şi înălţimea construcţiilor, procentul de
ocupare şi coeficientul de utilizare a terenurilor)
q) asigurarea utilităţilor (surse, reţele, racorduri)
r) Indicatorii POT şi CUT vor fi inseraţi într-un tabel comparativ:
indicatori
indicatori realizaţi
maximali admişi
2004
POT
CUT
5. Concluzii :
a) consecinţele realizării obiectivelor propuse
b) măsurile ce decurg în continuarea PUD
6. Anexe :
a) tema – program
b) materiale grafice în format redus necesare susţinerii propunerilor
VOLUMUL II – PIESE DESENATE

Art.34. Planşa– Încadrarea în zonă (la scara 1:5.000 sau 1:10.000, reprezentarea grafică
utilizată va fi cf. anexa nr.2)
Se va prezenta amplasamentul studiat în relaţie cu zona, cu localitatea, cu căile
majore de comunicaţie (cu extrase din P.U.G. sau P.U.Z.) şi cu centrul localităţii; încadrarea în
zonă se prezintă în medalion şi cuprinde obligatoriu denumirea străzilor din zona
amplasamentului.
Se vor specifica într-o casetă prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate
anterior pentru zona studiată: PUG, PUZ, PUZ ZP etc.;
Planşa– SITUAŢIA EXISTENTĂ (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. anexa nr. 3)

Scările uzuale 1:500 sau 1:1.000:
a) limita zonei sau amplasamentului studiat
b) clădirile existente
c) limitele de proprietate
d) străzile, cu denumirile lor şi trotuarele aferente
e) modul de utilizare a terenului, cu prezentarea funcţiunilor
f) denumirile instituţiilor existente
g) accese pietonale şi auto
h) parcaje şi garaje amenajate
i) înălţimea clădirilor
j) structura clădirilor : durabile (zidărie de cărămidă, piatră, planşee de beton), semidurabile
(zidărie de cărămidă, piatră, planşee de lemn), nedurabile (paiantă, chirpici, lemn)
k) starea clădirilor : bună, mediocră, rea
Planşa–– REGLEMENTĂRI URBANISTICE (reprezentarea grafică utilizată va fi cf.

Anexa nr.3)
Scările uzuale 1:500 sau 1:1.000 :
a) limita zonei studiate
b) limite ale zonei de protecţie (după caz)
c) construcţiile existente menţinute
d) destinaţia obiectivelor propuse
e) alinierea construcţiilor
f) înălţimea construcţiilor
g) indici de ocupare şi utilizare a terenului realizaţi (POT şi CUT)
h) circulaţia carosabilă propusă, inclusiv parcaje – garaje cu accesele respective
i) circulaţia pietonală
j) profiluri caracteristice ale străzilor şi aleilor pietonale (existent - propus)
k) spaţii plantate existente menţinute şi propuse
l) secţiuni caracteristice prin teren (teren în pantă)
m) Indicatorii: POT şi CUT vor fi inseraţi într-un tabel comparativ:

2004
indicatori indicatori
maximali admişi realizaţi
POT
CUT
Planşa–– ECHIPARE EDILITARA (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa

nr. 5) va cuprinde asigurarea utilităţilor pe amplasamentul studiat, în relaţie cu reţelele
existente şi propuse; scările uzuale 1:500 sau 1:1.000.
Planşa–– OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ (reprezentarea grafică utilizată va fi cf.

Anexa nr.6; scările uzuale 1:500 sau 1:1.000) va cuprinde
- tipul de proprietate asupra terenurilor (prin culoare)
- obiective de utilitate publică propuse
- circulaţia terenurilor (prin haşuri)
Planşa– – MOBILARE URBANĂ (scările 1:500 sau 1:1.000) – necesară susţinerii

propunerilor, precum şi determinării capacităţilor de calcul pentru utilităţi, relaţia cu spaţiul
public şi vecinătăţile.

2004
Anexa nr. 1
GLOSAR DE TERMENI
• Aprobare = operaţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice
favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare, documentaţiile au putere juridică.
• Avizare = procedură de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice
din structura ministerelor, administraţiei publice locale, ori a altor organisme centrale sau
teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico –
economici şi sociali, sau a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi urbanism. Avizarea se concretizează printr–un act, numit aviz (favorabil sau
nu), cu caracter tehnic şi obligatoriu.
• Caracter director = însuşire a unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de
amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.
• Caracter de reglementare = însuşire a unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi
parametri soluţiilor promovate. Este specific documentaţiilor de urbanism.
• Circulaţia terenurilor =schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare
asupra terenurilor, prin acte de vânzare-cumpărare donaţie, concesiune, arendare etc.
• Destinaţia terenurilor = folosinţă dinainte stabilită, care se atribuie unui teren. Prin
documentaţii de ATU se propun schimbări ale destinaţiei terenurilor în funcţie de
pretabilitatea acestora sau de necesităţile impuse de dezvoltarea preconizată pentru un
anumit teritoriu sau o anumită localitate. Categorie de folosinţă a terenurilor: caracterizare
codificată din punct de vedere al destinaţiei terenurilor în funcţie de scopul pentru care este
utilizat (agricol, silvic, construcţii, căi de comunicaţie, exploatare minieră etc)
• Dezvoltare durabilă = satisfacerea necesităţilor prezentului fără a compromite dreptul
generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.
• Dezvoltare regională = ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare
sectorială pe arii geografice, constituite în „regiuni de dezvoltare”, şi car beneficiază de
sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi
internaţionale interesate.
• Disfuncţionalitate – funcţionarea defectuoasă, neadecvată, în afara unor parametrii
(indici, indicatori) a relaţiilor la nivelul şi sub nivelul sistemelor urbane, economice şi
sociale, instituţionale şi legislative; ele sunt o rezultantă cumulativă a unor serii de
probleme la nivelul elementelor sistemului;
• Documentaţii de amenajare a teritoriului = ansamblu de piese scrise şi desenate,
referitoare la un teritoriu determinat, cuprinzând analiza situaţiei existente şi propuneri de
dezvoltare. Au caracter director.
• Documentaţii de urbanism = ansamblu de piese scrise şi desenate referitoare la o unitate
administrativă de bază sau o zonă a ei, cuprinzând analiza situaţiei existente şi propuneri
de dezvoltare. Cu excepţia PUG, care are în plus caracter director, au caracter de
reglementare.
• Marketing urban = proces bazat pe înţelegerea nevoilor consumatorului, destinat să
promoveze produse care să promoveze produse care posedă pentru consumator un set de
avantaje competitive în raport cu avantajele produselor concurente.
• Mixitate urbană = repartiţie echilibrată a diferitelor funcţii urbane în interiorul unei
localităţi, ţinând cont de factorii sociali şi economici ( locuinţe sociale, locuinţe private,
activităi economice, comerciale, echipamente)
• Parcelare = operaţiune urbană bazată pe o documentaţie de urbanism aprobată în
condiţiile legii, prin care un teren situat pe o singură parte a unui drum public şi aflat în
proprietatea unei singure persoane (fizice sau juridice) urmează a fi împărţit în mai multe
2004
parcele distincte; Parcelele rezultate sunt destinate unor construcţii (de locuinţe, social-
culturale, cu funcţiuni economice etc), amenajării ca străzi, parcaje, spaţii plantate şi
lucrări edilitare de folosinţă comună.
• Planificare strategică = proces complex care stabileşte obiectivele fundamentale /
scopuri, domenii şi direcţii de acţiune, estimează categorii de resurse şi direcţiile în care
acestea sunt utilizate, defineşte etape / stadii, identifică modalităţi instituţionale
(organizaţionale) şi tipuri de mecanisme de control
= proces continuu, integrativ, interactiv şi participativ
caracterizat prin:
o concentrarea asupra obiectivelor;
o orientarea spre acţiuni rezultate şi implementare având o poziţie activă faţă de
schimbare;
o accentuarea pusă pe importanţa adaptării la schimbări şi a flexibilităţii;
o evaluarea capacităţilor actorilor implicaţi şi stabilirea acţiunilor stimulative;
o elaborarea unor planuri globale, vizând o familie de scenarii;
o negocierea conflictelor şi stimularea participării;
o acordarea unei importanţe deosebite atitudinilor şi calităţii vieţii;
• Politici de dezvoltare = mijloace politico – administrative, organizatorice şi financiare,
utilizate în scopul realizării unei strategii
• Politici urbane = set de argumente interpersonale / organizaţionale în scopul rezolvării
unor clase identificabile de probleme. Direcţiile de acine se realizează pe domenii:
opolitica de terenuri;
opolitica de locuinţe;
odezvoltarea economică;
oîmbunătăţirea serviciilor publice;
oprotecţia mediului;
orevitalizare urbană
• Programe de dezvoltare = ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea
politicilor de dezvoltare.
• Protecţia mediului = ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi
construit în localităţi şi în mediul înconjurător
• Raport de mediu = parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică,
descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi
alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;
• Regim juridic al terenului = prevederile legale prin care se definesc drepturile şi
obligaţiile legate de deţinerea şi exploatarea terenurilor
• Structură urbană = totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora se
constituie organizarea unei localităţi
• Strategie de dezvoltare = direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen
scurt, mediu sau lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană
• Servitute de utilitate publică = sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi
utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Măsura de protecţie a bunurilor imobile
publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este conţinută în
documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinţă o limitare administrativă a
dreptului de proprietate).
• Strategie de dezvoltare = direcţionare globală sau pe domenii de activitate, pe termen
scurt, mediu sau lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană
• Structură urbană = modul de alcătuire, de grupare sau de organizare a unei localităţi ori a
unei zone din aceasta, constituită istoric, funcţional sau fizic.
• Teritoriu administrativ = suprafaţă delimitată prin lege, pe trepte de organizare
administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ – teritoriale
(municipiu, oraş, comună)
2004
• Teritoriu extravilan = teritoriu având suprafaţa cuprinsă între limita administrativ –
teritorială a unităţii de bază şi limita intravilanului.
• Teritoriu intravilan = totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce
compun unitatea administrativ – teritorială de bază delimitate prin PUG aprobat, şi în
cadrul cărora se pot autoriza construcţii şi amenajări.
• Teritoriu metropolitan - suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată
prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de influenţă în
domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al intrastructurii edilitare. De
regulă limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita administrativă a localităţii şi poate
depăşi limita judeţului din care face parte.
• Teritoriu periurban - suprafaţa din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitată prin studii de
specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii de independenţă în domeniul economic, al
infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement,
asigurărilor cu produse agroalimentare etc.
• Zonă = parte din teritoriu unei localităţi având limite determinate şi o funcţiune
caracteristică dominantă;
• Zonă funcţională = parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi
viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă
(zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea
funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.
• Zonă de protecţie = suprafaţa delimitată în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate,
care impun protecţia zonelor învecinate (reţele majore de transport utilităţi, căi de
comunicaţie, staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor,
cimitire etc)
• Zonă protejată = teritoriu delimitat geografic, în cuprinsul căreia se află elemente sau
ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebită. În raport cu natura
elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt:
a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea şi punerea în valoare a
patrimoniului natural cu valoare deosebită;
b) zone construite protejate , instituite pentru salvarea, protejarea şi punerea în
valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorică, culturală sau
memorialistică deosebită.
= suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, a unor resurse
ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care se impun măsuri de
protecţie (cu ajutorul documentaţiilor de urbanism) prin distanţă, funcţionalitate, înălţime,
volumetrie.

2004
Anexa nr. 2
Acte normative care fac referiri la activitatea de urbanism
• Codul Civil.
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările ulterioare.
• Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările
ulterioare.
• Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.
• Legea nr. 215/2001 - Legea administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările
ulterioare.
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare.
• Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, cu modificările şi completările
ulterioare.
• Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările
ulterioare.
• Legea nr.26/1996 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificările ulterioare.
• Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare.
• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 2 iunie 1994.
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu
modificările şi completările ulterioare.
• Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998.
• Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea I - Căi de comunicaţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 166 din 29 iulie 1996.
Secţiunea a II-a - Apa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din
24 noiembrie 1997.
Secţiunea a III-a - Zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.152 din 12 aprilie 2000.
• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -
Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001.

2004
• Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -
Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 726 din 14 noiembrie 2001.
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001, cu modificările şi completările
ulterioare.
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la
Florenţa la 20 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
536 din 23 iulie 2002.
• Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect –
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 23 august 2004.
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate

române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, aprobată prin
Legea nr. 89/1999, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9
septembrie 2004.
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, aprobată prin
Legea nr. 462/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 2
august 2001.
• Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,
aprobată prin Legea nr. 470/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 559 din 30 iulie 2002.
• Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor
industriale, aprobată prin Legea nr. 490/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 533 din 22 iulie 2002.
• Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de

urbanism, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 27
noiembrie 2002.
• Hotărârea Guvernului nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.164 din 7 martie 2002.
• Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri şi programe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 707 din 5 august 2004.
• Hotărârea Guvernului nr. 540/2000, privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale
a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 in 20 iulie 2000, cu
modificările şi completările ulterioare.
• Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 62 din 10 aprilie 1997.
• Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a
documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor
tehnice privind construcţiile în domeniul turismului, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 22 din 30 ianuarie 1996.
• Hotărârea Guvernului nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi
de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu

2004
avizul Statului Major General, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
32 din 15 februarie 1996.
• Hotărârea Guvernului nr. 1519/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind
dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi
funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 961 din 20 octombrie 2004.
• Ordinul Ministrului Apărării Naţionale, Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării

Teritoriului, Ministrului de Interne şi al Directorului Serviciului Român de Informaţii nr.
30/34/3422/4221/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor
de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru
autorizarea executării construcţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 283 din 7 decembrie 1995.
• Ordinul Ministrului, Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu,
cu completările şi modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 52 din 30 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare.
• Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor privind
încadrarea în categorii a drumurilor naţionale, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998.
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998.
privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998.
privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în
localităţile urbane şi rurale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138
bis din 6 aprilie 1998.
privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane, publicat în Monitorul
privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, publicat în Monitorul
• Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998.
• Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de
prevenire şi stingere a incendiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 384 din 9 octombrie 1998.
• Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 1943/2001
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi

2004
completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8
aprilie 2002.
• Ordinul Ministrul Administraţiei Publice nr. 534 /2001 privind aprobarea Normelor
tehnice pentru introducerea cadastrului general, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, cu modificările ulterioare.
• Ordinul Ministrului de stat, ministrul industriei şi comerţului, şi preşedintelui Oficiului
Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie nr.1645/CP/2393/1997 pentru aprobarea
Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru energetic, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 16 ianuarie 1998.
• Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 371/2002 pentru aprobarea normativelor şi
prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente
Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 18 noiembrie 2002, cu modificările
ulterioare.
• Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 462 /1993 pentru
aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice
privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august1993.

Metodologie Urbanism 2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie Urbanism 2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie privind conţinutul – cadru al documentaţiilor de urbanism

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 1

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 2

„REVIZUIREA, ARMONIZAREA ŞI COMASAREA METODOLOGIILOR ŞI

CAPITOLUL 1. METODOLOGIE DE ELABORARE A DOCUMENTATIILOR DE

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 3

Alinierea la principiile şi direcţiile formulate la nivelul UE.

Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism

Informarea şi consultarea publicului

SECTIUNEA 2. CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE URBANISM

Categorii de documentaţii de urbanism

Scopul documentaţiilor de urbanism

Conţinutul documentaţiilor de urbanism

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 7

Coordonare PUG cu alte documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism

(2) Probleme specifice ale PUG:

Structura generală a conţinutului documentaţiei PUG

(3) Tabel orientativ privind conţinutul cadru al PUG pe următoarele categorii de

25.000 – 100.000 loc.

Oraşe sub 25.000 loc.

Actualizarea suportului topografic ■ ■ ■ ■

B.1. PIESE Memoriu general ■ ■ ■ ■

Analize sectoriale, după caz

În care : ■ - piese obligatorii;

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 9

Art.17. (1) Studiile de fundamentare se elaborează în scopul analizei şi formulării

SECTIUNEA 3. CONTINUTUL CADRU P.U.G. - PIESE SCRISE

VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL

2. Stadiul actual al dezvoltării urbanistice

(2) Problemele analizate vor face referire la:

Delimitarea şi ierarhizarea arealelor se face pe baza hărţilor de risc natural:

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 12

2.2.Relaţiile în teritoriu, analiza şi interpretarea datelor cu implicaţii directe în dezvoltarea

2.3.Nivel de dezvoltare economică - se vor evalua relaţiile economiei de piaţă la nivelul

2.4.Populaţia:evidenţierea structurii şi dinamicii populaţiei;

2.5.Zonificarea teritoriului administrativ - Bilanţ teritorial;

2.5.2. În componenţa teritoriului administrativ se regăsesc:

2.5.3.Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita UATB

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 14

Destinaţia terenurilor din suprafaţa (ha)

Bilanţul teritorial (tabelul) pentru teritoriul administrativ al unităţii de bază, va fi

2.6. Intravilan existent –Bilanţ teritorial intravilan existent;.

Suprafaţa (ha) Procent

2.7. Circulaţie şi transporturi

2.8. Echipare edilitară

2.9. Probleme de mediu

2.10. Concluzii ale analizelor la nivel sectorial ale întregii UATB:

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 17

3. Propuneri de organizare urbanistică

3.2. Priorităţi strategice şi principii de intervenţie

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu va cuprinde propuneri privind :

3.4. Dezvoltarea activităţilor economice

3.5. Evoluţia populaţiei

3.6. Zonificarea teritoriului administrativ – bilanţ teritorial propus

3.6.1. Se vor face precizări în legătură cu categoriile de intervenţie pentru înlăturarea

3.6.2. Bilanţul teritorial al UATB se va efectua după destinaţia propusă a terenurilor :

Bilanţul teritorial al zonării situaţiei existente şi propuse se inserează atât în memoriul

3.7. Intravilan propus. Zonificarea teritoriului intravilan . Bilanţ teritorial

3.7.1. Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare şi în baza studiilor de fundamentare,

3.7.2. Pentru fiecare zonă funcţională se vor prezenta următoarele aspecte:

3.7.3.. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus are la bază

INCD URBANPROIECT Bucuresti / 2005 19

Procent %din total