Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie: Sistematizarea este o disciplina complexa care, sintetizand date furnizatede diverse stiinte
reordoneaza sau prevede evolutia ordonata si armonioasa a majoritatii factorilor cmponenti ai
mediului (cadrului) nostrum de viata.
- activitatea de ordonare si dezvoltare a mediului de viata are origini foarte indepartate;
- se contureaza ca disciplina de sine statatoare in jurul anului 1900
- prima denumire, intro revista de geografie: urbanism
Activitatea de sistematizare se desfasoara pe mai multe planuri (laturi), cu toate acestea are un rol
unitar:
a-sistematizarea fizica
b-planificarea (sistematizarea) economica
c-politica (sistematizarea) sociala
cele trei laturi coexista in spatiu si timp
Sistematizarea fizica:
- cadru fizic
- se preocupa de cadru fizic in care se consuma viata
- dispune asezarea in anumite relatii si exploatarea conform anumitor conditii a cladirilor, cailor de
circulatie, diverselor instalatii si amenajari
- opereaza asupra unor elemente statice – cu toate acestea nu priveste mediul (cadrul) construit cu
ajutorul lor ca dat odata pentru totdeauna; cadrul e considerat in continua modelare si adaptare (se
reflecta si in mijloacele de reprezentare pe care le foloseste sistematizarea fizica)
- are puternic caracter interdisciplinar – la procesul de sistematizare concurau arhitecti urbanisti,
ingineri, economist, geografi, administrator si juristi, sociologi
Sistematizare economica:
-se refera la cartarea valorica a spatiului fizic (teritoriului), orientarea resurselor si investitiilor in functie de
aceasta zonare, de alte considerente privind exploatarea convenabila a elementelor valorice, de
cooperarea intre diverse structure economice
- scop – elaborarea de strategii privind largirea si perfectionarea activitatilor economice in teritoriu
- in cadrul sistematizarii complexe – planificarea economica – pondere foarte insemnata in raport cu
celelalte laturi, M=QV pentru care uneori responsabilitatea in actiunile de sistematizare complexa
revine profesionistilor de formatie economica (manageri)
Sistematizare sociala:
-se ocupa de dispunerea echilibrata in spatial fizic (teritoriu) a comunitatilor omenesti; de echilibrul
populatie-locuri de munca: de asigurarea conditilor necesare existentei conform standardelor impuse
de nivelul dezvoltarii societatii (locuire, servicii etc.)
- scop – imbunatatirea, in esenta, a conditilor de viata ale indivizilor sau comunitatilor umane
- se realizeaza cu concursul planificarii economice si a sistematizarii fizice
• liniile generale ale sistematizarii complexe se inscriu, prin importanta social economica a
optiunilor ce le contin in domeniul politicului
• vointa de a actiona, modificand cadrul fizic este de natura politica
1
• actele de sistematizare sunt profund inechitabile; nu exista metode rationale de optimizare a
optiunii →nevoia arbitralului politic – decizia in urbanism (sistematizare) trebuie sa fie
intotdeauna politica
Sistematizarea fizica (si celelalte activitati de reordonare si dezvoltare a mediuluide viata al oamenilor)
se considera ca realizandu-se pe trei trepte (scari) de importanta si complexitate
Treapta 1:
-sistematizarea teritoriului national
-opereaza raionari fizico-economice, cartari si puneri in valoare ale resuselor (hidrografice, energetice,
materii prime etc)
-analizeaza probleme legate de reteaua generala de localitati, de cai principale de circulatie, de
repartitie a populatiei, locuri de munca etc.
Treapta 2:
-sistematizarea regional – unitati administrative sau geografice mai mari
-obiect – sisteme urbane, zone metropolitan, microregiuni cu caracter complex sau specializat, teritoriu
judeteean etc
-considera arii mult largite fata de cele ale unei localitati, cercetand un numar mai mare de probleme,
cu un grad mai mare de aprofundare
Treapta 3:
-sistematizarea localitatilor (urbane si rurale)
-priveste reordonarea si dezvoltarea localitatilor existente (in unele cazuri crearea de localitati)
-pentru sistematizarea localitatilor – acceptabil termenul de urbanism (altii ii dau termenului un sens mai
larg)
-in actiunea de organizare, exploatare si control a teritoriului un rol essential il au asezarile omenesti si
intre acestea – orasele
-din punctual de vedere al treptelor 1 si 2 acestea sunt punctele nodale ale structurii territorial studiate
-orasul:
- modalitate avansata de ocupare si ordonare a teritoriului
- capata pondere hotaratoare in raport cu celelalte tipuri de asezari
- in anul 2000 probabil 4 din 7 locuitori vor trai in orase datorita calitatii conditilor de viata,
perfectionarii diviziunii activitatilor productive, cooperarilor posibile, modului mai rational de
ocupare a spatiului
- cuceririle civilizatiei omenesti – in oras
2
• caracterul de baza (global sau zonal) rezulta din preponderenta uneia din functiuni in
defavoarea celeilalte
• preponderenta locului: oras dormitor (cartier), de regula sateliti ai marilor orase, metropole,
carea au monopolizat cvasitotalitatea locurilor de munca si loisirului
• preponderenta functiei de productie, servicii intro anumita forma a acesteia:
- functia de productie determinanta pentru existent orasului (produse si schimb de
produse(servicii)pentru consum)
- educatia si invatamantul intra in aceasta categorie
- functie extreme de complexa la nivelul orasului
- imprima caractere foarte evidente: orase industrial (muncitoresti), miniere, chimice,
siderurgice; orase targurui (comerciale), bancare; orase universitare
• preponderenta functiei de odihna si agrement (loisir)
- functie a carei importanta creste odata cu bugetul de timp liber al individului
- character balnear, orase turistice, de vacanta
• preponderenta functiei de circulatie si transport
- evolutie foarte rapida, dobandeste o pondere tot mai mare
- creeaza dificultati deosebite sistematizarilor
- caracter specific, orase port, noduri feriovare
• preponderenta functiei de servire sociala: asistenta medicala, cultura
• functiunea de contrast social
- exista prin toate celelalte
- functiunea de viata colectiva prezenta in jurul locuirii, la locul de munca, in zonele de
odihna si agreement, in transportul in comun si circulatie (auto sau pietonala) etc.
- unele orase – viata sociala mai intense, altele mai putin – viata mai retrasa
- necesare cercetari sociologice pentru definirea inpluentei acestei functiuni asupra
caracterului oraselor
In cursul existentei lor, functiunile orasului (reprezentand continutul fenomenului urban, spre deosebire
de cadrul urban care represinta forma acestuia) au parcurs etapele:
a-existenta in conglomerate (comasate)
b-separarea (segregarea) functional
c-reintegrarea funtiunilor (pe o alta treapta de complexitate)
Aceasta etapizare se refera la dispunerea functiunilor in spatii. Ultima presupune existent laolalta a mai
multor functiuni pe un teritoriu dat, dintre care una are character predominant, dand astfel si
caracterul zonei respective
Prima etapa
-corespunde economiei de tip patriarchal (se subzistenta)
-asigurarea materiilor prime si agroalimentare, prelucrarea lor pentru propriile nevoi, schimbul (in natura
sau altfel) al surplusului, se realizeaza in cadrul aceleasi gospodarii, cuprinzand de regula mai mult
decat o mare familie
-aceeasi cladire (sau grup de cladiri) este in acelasi timp locuinta, deposit, atelier , pravalie
A doua etapa
-dezvoltarea sociala genereaza dezvoltarea si diversificarea, cresterea gradului de complexitate a
functiunilor impunand si diversificarea si specializarea spatial
-unele functiuni (de productie, comerciala) translateaza din cladirile polifunctionale in altele
monofunctionale
-in continuare, gruparea acestor cladiri monofunctionale
3
- de acelasi tip duc la formeaza primelor zone urbane specializate ( ex. Manufacturile de sticla – pe
insula Murano-Venetia ; arsenalul ; primele cartiere industriale – sec XI-XV )
- Segregarea functionala → zone functionale dispuse:- concentric
- neconcentric
- CIAM – chartaDe al atena – ridicat la rang de lege, zonificarea functionala a orasului – Motiunea: “are
drept fundament segregarea necesara intre diversele activitati omenesti pretinzand fiecarei spatial sau
propriu
- Traduse in viata , principiile chartei genereaza deficiente in functionarea oraselor inpartite in zone
(primele doua decenii postbelice)
- Azi – reintegrarea functiunilor in asa fel incat ele sa se coreleze ca parti ale aceluiasi intreg complex
care este orasul.
“ o frumoasa dezordine, rezultat al artei de a compune, imagine a vietii care este si ramane de o infinita
varietate” (Andre Guitton)
4
-relatiile volumetriilor: privesc forma dimensiunile, forma, culoarea, textura, alte trasaturi ce contureaza
in spatiu.
Relatia de dominare si subordonare. Etalarea unitati necesare ansamblului e posibila numai prin evidentierea
unui element dominant …… de celelalte elemente aflate in subordinea si relatiile de integrare si restrangerea
privesc aceeasi unitate a ansamblului. Apartenenta la aceasta presupune respectarea ……………………….
RELATIILE VIZUALE:
• P. Boitreaud pune in evidenta relatiile vizuale in cadrul unui amplasament prin defalcarea portiunilor de
teren plate concave sau convexe. In final se stabilesc intre care exista relatii vizuale.
6
7
8
5. III. CONTINUTUL SI INTOCMIREA LUCRARILOR DE SISTEMATIZARE FIZICA
CLASIFICAREA LUCRARILOR DE SISTEMATIZARE FIZICA
in functie de importanta si complexitatea problemelor situate, de cadrul la care ele sunt suportate ->
mai multe lucrari de sistematizare.
LA NIVEL NATIONAL
Studii de sistematizare (complexa sau pe profile) a teritoriului intregii tari. Ex:retele de locatitati, retele de
circulatii si transport, etc sc 1:1.000.000
LA NIVEL REGIONAL
-Sistematizarea zonei de polarizare a unei localitati (sistematizarea zonei preorasenesti).
-studiul unor sisteme urbane Sc. 1:10.000 ; 1:25.000
-sistematizarea unor microregiuni cu profil complex sau specializat.(teritoriul unui judet, zone specializate
in turism, industrie, etc.) sc. 1:50.000 ; 1:100.000
IN CADRUL SISTEMATIZARII LOCALITATILOR
-la nivelul intregii localitati – sc. 1: 2.000 ; 1: 5.000 ; 1: 10.000
-planul urbanistic general
-alte lucrari (studii, anchete, cartari)
-de trafic, demografice
-de circulatie, transport in comun
-fondului construit, terenurilor.
LA NIVELUL UNOR UNITATI COMPONENTE ALE LOCALITATILOR
-planul urbanistic zonal sc. 1:500, 1:1.000, 1:2.000.
-planul urbanistic de detaliu sc. 1:200, 1:500.
LUCRARILE DE SISTEMATIZARE LOCALA (URBANA SI RURALA)
PLANUL URBANISTIC GENERAL (P.U.G.)
-lucrare de mare complexitate
-se elaboreaza pe baza unor elemente rezultate din:
-studiile de sistematizare teritoriala.
-analiza caracterisicilor specifice localitatii care conduc la conturarea unei prognoze
(perspective) de evolutie din punct de vedere economic, demografic, etc.
-la baza elaborarii P.U.G.
-analiza critica a situatiei existente
-a cadrului urban (mediul fizic complex)
-a functiunilor urbane
Implica: - cercetare pe teren, documentare bibliografica.
-anchete, studii, cartari (in cadrul P.U.G. sau ca lucrari separate)
problema reprezentarii proceselor si fenomenelor –foarte importanta
SCHEMA LOCALITATII
Suprapunerea simplificata a zonelor functionale, a nucleelor de dotari, a retelei stradale si a
elementelor stradale si a elementelor naturale importante genereaza schema localitatii:
-reflecta principalele trasaturi si relatii intre functiunile sale;
-mobilitate sintetica de studiu- fireasca in abordarea diverselor probleme, de la general la particular, de
la ansamblu la detaliu.
-permite controlul asupra principalelor componente urbane ce urmeaza sa fie studiate din ce in ce mai
amanuntit.
-rezultatelele studiilor de spatiu- reintroduse in schema validand sau invalidand principiile considerate
initial.
-in schema societatii apar zone cu functii predominante (de locuit, centrala, industriala, de loisir, etc.)
-elemente de legatura-reteaua principala de circulatii carosabila si pietonala.
9
Schema reflecta haosul de structurare a localitatii evidentiind diferitele entitati ( unitati) spatial
functionale ,relatile dintre ele mijlocit mai ales de sistemele de circulatie. Ea inregistreaza si alte elemente
ca regimul de inaltime al diferitelor zone, pemitan d pe lana controlul functional si o verificare de natura
compzitonala.
IN PROCESUL DE PROIECTARE SE FOLOSESC :
-scheme analitice-cerrceteaza relatile cu acceasi functie
( schema centrelor principale si secundare,schema spatilor functionale si schema regimelor de inaltimeetc)
-scheme sintetice-reperezinta
suprapuerea mai multor scheme analitice-oferra posibilitatea studierii relatilor intre toate categoriile de
functiunii urbane.
ELABORAREA PROPUNERILOR DE SISTEMATIZARE INSEAMNA:
-sistematizarea relatilor functionale in evolutie continua
-acordare cadrului urban la acestea
Continut : Piese scrise-memoriu de sinteza
-memoriu general
-studii de specialitate
Memoriu general
-pozitia in teritoriu (incadrarea in retiaua de localitatii etc),
-elementele cadrului natural:-caracteristicile solului si subsoluilui
-conditii hidrotehnice
-conditii de clima
-resurse natural
-organizarea zonelor functionale:-spatii urbane rezidentiale,de productie verzii ,sport,agrement,centrale
-circulatia si transporturile
-echiparea tehnico edilitara
-cospodarirea comunala
-caracteristici compozitionale
-protectia mediului inconjurator
-bilans teritorial
Piese desenate:-incadrarea in teritoriu pe mai multe trepte
-situatia existenta
-propuneri de sistemaizare –sinteza P U G
-propuneri de sistematizare-analitic-pe prbleme
Ex plan coordonator al reteleleor edilitare.
PLAN URBANISTIC ZONAL-PUZ
Obiect-restructurare-relatilor functionale
-cadrului uraban
Intrun anumit teritoriu din cadrul localitatii in general o unitate spatial functionala determinata
Elaborare :-pe baza prevederilor PUG plus tema de proiectare
- studii preliminare:-cercetare de teren , documentare biblio
- cartari: cladiri terenuri amenajari,retele tehnico edilitare
-propuneri de sistematizare :-reorganizare structurii functionale si compozitionale
-amplasarea cladirilor si amenajarilor /circulatie,accese parcarii
spati verzi,publice de joaca sport etc.
-bilant teritorial
-echipare tehnico edilitara
-documenttie economica
Continut:-piese scrise plus piese desnate
-variante –optimizare
10
Teritorile urbane ce nu necesita restructurare se dezvolta pe baza regulamentului de urbanism ce stabileste
conditile de edificare.
(pot-procent de ocupare al terenului,cut-coificent de utilizare al terenului,regim de inaltime,tipologie de
coformare arhitecturala si asezare pe teren
PLAN URBANISTIC DE DETALIU
Obiect –implantarea in cadrul urban a unui obiect sau grup restans de obiecte .
Elaborare -pe baza prevederilor PUG si eventual PUZ +teme de proiectare
Continut –piese scrise si desenate
Criterii de organizare a cadrului construit, amenajat in localitatile urbane
Dispunerea si gruparea constructiillor si amenajarilor se face functie de o multitudine de criteria. Se pot grupa in
doua categorii – criterii obiective
-criterii subiective
A. Criteriile obiective rezulta din conditii pe care proiectantul nu le poate influenta sau modifica, ci numai
cunoaste. In cadrul acestora o buna parte reduce din cerinte functionale.
B. Criteriile subiective determinate de personalitatea proiectantului, sunt majoritatea de natura compozitional-
estetica, rezultate din performanta profesionala, cultural, capacitatea de creatie a autorului.
Mai putin buna – vest – vara dupa amiaza soarele este greu de …
- Folosinta terenului
- Regimul de inaltime
- Ocuparea terenului (C.U.T ; P.O.T.)
- Densitate (loc …* etc.)
- Relatiile cu vecinatatea – polarea – chimica si sonora – compozitionale
- Modul de ocupare a terenului ( aliniamente , urbanism deschis sau inchis etc.) pentru un anumit
amplasament
12
-De asemenea-delimitari diverse unitatii urbanistice
-
-stabileste centre sau nuclee de dotarii
Elemete de care proiectul este obligat sa tina cont in dispunerea si gruparea constructilor,in organizarea
cadrului construit si amenajat.
14
- modul de alternare a unora fata de celelate
- compunerea desfasurarilor
- imaginea de ansamblu(silueta) a compozitiei (compozitiile sunt piramidale, in
forma de palnie, zig-zagate, rezultate din compunerea cladirilor, fie din interventia formelor de relief)
-spatiale: -se refera la calitatile spatiilor delimitate de cladiri
- adecvarea lor la cerintele functionale
- caracterul particular
- spatiile pot avea caracter inchis sau deschis
- frecventa folosirii lor in practica de constructie urbana determina definirea a doua
tipuri de urbanism, inchis si deschis:
•urbanismul inchis - este propriu oraselor antice, medievale, baroce
- imagineaza piete claustrate cu fronturi inchise si strazi
coridor
•urbanismul deschis - apare odata cu capitalismul timpuriu(primele
elemente) – promovat cu frecventa in sec XX
- rupe frontul strazilor si al pietelor
- multiplica perspectivele, dinamizeaza imaginea urbana
- dificultatea controlului imaginilor urbane, a consistentei spatiului, a
compozitiei in general, este o problema
- datorita acestui din urma fapt, apar si solutii intermediare –spatii inchise la nivelul
privirii si deschise peste acest plafon si avand in vedere valoarea (importanta)
caracteristicilor spatiale s-a incercat stabilirea unor date fizice cat mai precise
legate de impresia de spatiu inchis sau deschis pe care o traieste privitorul
- spatiul inchis – inaltimea fronturilor sa fie mai mare sau egala cu jumatate din
latura spatiului
- spatiul neconstruit deschis – inaltimea fronturilor sa fie mai mica sau egala cu a
opta parte din lungimea laturii spatiului
-caracterul de inchis sau deschis al unui spatiu este determinat si de continuitatea sau
discontinuitatea fronturilor ce il determina
- folosirea spatiilor inchise si deschise se face cu multa atentie:
•adesea functiunea hotaraste alegerea (zonele rezidentiale sunt predominante spatiului
deschis, dar exista si restrictii precum centrele-strazile, pietele comerciale, care sunt
predominante spatiului inchis)
- spatiile pot avea si alte caractere – caracter dinamic sau static (dat de ritm si raportul dintre
elementele constructiilor)
-caracter reprezentativ sau domestic
- caracter optimist, vioi, sau trist
15
STRUCTURA ORASULUI
Aparitia – industriei
- germenilor economici de piata => societatii industriale conduc la dezvoltarea exploziva a oraselor
- fortificatiile isi piperd rolul de aparare
-orasul se revarsa in teritoriu
se produce o crestere masiva, necontrolata, amorfa a organismului urban
- ocupare excesiva, nedirijata, ineficienta a teritoriilor nou inglobate
- densificare a unor zone urbane preexistente peste limita suportabilului
capacitatea de polarizare a centrului traditional este depasita
- apar noi centre in teritoriu (inesuientate? uneori de localitatile inglobate)
acest tablou nefericit a generat un sir de utopii urbanistice
- aproape toti impartasesc convingerea ca fenomenul urban poate fi stapanit si indrumat
- in prima jumatate a secolului al XIX-lea un rol important in dezvolatrea teritoriilor urabnistice il au socialistii utopici
-utopiile – modele ideale de rezolvare a asezarilor urbane (relatii functionale, cadru urban si relatii sociale)
-unele din ideile s-au regasit in conceptul unitatii de locuit
• numarul finit (optim) de locuitori
• centralizarea echipamentelor
• “curtile” cu dotari
• str???? Interioara
• modul de organizare a circulatiei carosabile la sol
-pentru stapanirea fenomenului urban apare idea modelarii functionale prin organizarea in zone cu un anumit specific
functional ca reactie la conglomeratul functional haotic existent la acea data
teoria “orasului gradina” (Ebenezer Howard) sintetizeaza aceste elemente, propunand un model care
- realizeaza zonarea functionala
- stabileste o dimensioune optima a asezarii (32 000 locuitori)
- prevede o retea de localitati in teritoriu
organizarea cadrului construit pe principiile urbanismului baroc
- strada cu fronturi inchise
- constructii perimetrale cvartalului
- spatii interior cvartalelor (comun sau lotizat)
- constituie embrionul gradinii ansamblului de locuit al urbanismului rationalist
odata cu revarsarea orasului in teritoriu – fenomenul spargerii cvartalelor
-determinat de motive de igiena urbana de “modificarea gustului estetic” (Bruno Zevi), de nazuinta
umana de inovatie
- se reduce gradul de ocupare a terenului (solului)
- se amplifica spatiile libere, plantate si amenajate in cadrul carora se amplaseaza majoritatea dotarilor
- amplasarea dotarilor – la inceput intamplatoare
- locuintele
– se compun dupa reguli precizate (multe duplex sau etajate cu lot)
- incinta deschisa
- cursuri paralele cu axa heliotermica (uneori perpendicular pe strada)
nevoia de utilizare rationala a terenului si echipamentelor conduce la aparitia
- blocului de locuinte – ca forma a locuiri colective
- creste densitatea
- scad costurile de investitie
elementele de diferentiere a organismului urban prin conturarea unor unitati locale apar inca din evul mediu
(parohii, cartiere, mahale)
- capitalismul timpuriu genereaza cresterea rapida a oraselor impune segregarea teritoriului in unitati cu
grad ridicat de autonomie (nu neaparat segregare functionala)
- urbanismul baroc (sec XIX mai ales) tenteaza sa suprime unitatile relative independente create,
inglobandu-le intr-un agregat compact (vezi Haussman-Paris)
16
- diagnoza, tratamentul consta in a parcurge “procesul istoric invers: articularea, subdivizarea,
diferentierea orasului” (Bruno Zevi)
- prima rezolvenabila in acest sens apare odata cu definirea si punerea in aplicare a teoriei “unitatile
de vecinatate” a lui Arthur Clarence Perry (1929 in Planul Regional pentru New York)
- rezulta din – experenta urbanistica precedenta
- studii referitoare la viata de grup
- accepta existenta unor relatii cauzale intre tipul de ambient, organizarea comunitara si
compotramentul social
- determina rationalizarea servicilor sociale pe masura necesitatilor unei comunitati a carei
marime o determina
- utilizeaza servicii comune (scoala, magazine, sala de adunari)
- confera vietii din unitatea de vecinatate o anumita coeziune
- aceasta conceptie sta la baza divizarii structurale a orasului in urbanismul rationalist
- modelul lui Perry
- circulatie auto majora perimetrali, circulatie interioara pentru acces, locala
- in interior – centru comunitar (dotari)
- modelul – dus mai departe in proiectul orasului-gradina
Radburn (Wright - Stein) – segregarea circulatiei auto si pietonale
urbanismul rationalist – se naste din sinteza acestor idei
-zonificarea functionala (orasul-gradina)
- segregarea cvartalului (urbanismul deschis – blocul de locuinte)
(“mari cladiri de locuit se ridica in ample spatii plantate” – Charta de la Atena)
-teoria unitatii de vecinatate – unitatea structurala de baza a orasului (a zonei de locuit)
structura orasului contemporan
- in forma cea mai generala
- aditionare (juxtapunere) de zone ce poarta amprenta conceptiilor in care au fost realizate
- zonare functionala (sau de alta natura)
- retea stradala ierarhizata, in general suprasolicitata de dinamica urbana in crestere
oras-gradina - Howard
fenomenul de spargere a cvartalului =>urbanismul rationalist
unitatea de vecinatate – Perry 1929
17
4,5,6 CRITERII DE DISPUNERE SI GRUPARE A CONSTRUCTIILOR SI AMENAJARILOR LEGATE DE VECINATATEA
AMPLASAMENTULUI
18
- PROTECTIA CONTRA ZGOMOTULUI
-diferite functiuni necesita grade diferite de protectie: LOCUINTELE, SPITALELE, SCOLILE, DIFERITE
INSTITUTII necesita un grad ridicat de protectie
-surse de zgomot: STRADA, LOCURILE DE JOACA ALE SCOLILOR, AMENAJARILE SPORTIVE,
ACTIVITATILE INDUSTRIALE, AEROPORTURILE, CAILE FERATE, ETC…
-COMBATEREA ZGOMOTULUI STRAZII:
- PLANTATII IN ALINIAMENT (ecran + rol absorbant)
- VAL DE PAMANT (rambleu)
- ECRANARE - PANOURI ( mai ales la autostrazi)
- CLADIRI - dotari (magazine, anexe, garaje )
- locuinte cu alte functiuni la parter
- SPATII DE PROTECTIE NECONSTRUITE – plantate cu perdele de protectie, MAI ALES IN CAZUL
CAILOR FERATE, ACTIVITATILOR INDUSTRIALE, AEROPORTURILOR, AUTOSTRAZILOR
- PROTECTIA CONTRA NOCIVITATILOR GAZOASE
- SPATII DE PROTECTIE
- POZITIONARE FATA DE VANTURILE DOMINANTE
- PARCAJELE – min 10 m fata de prima fereastra
- PROTECTIA SEISMICA – functie de seismicitate, de directia de propagare a undelor
- SECURITATEA CONSTRUCTIILOR SI AMENAJARILOR
- CONTRA INCENDIILOR
- CONTRA ACCIDENTELOR - probleme de vizibilitate
- de vecinatati cu diferite instalatii
- CARACTERISTICILE TERENULUI
- STRUCTURA GEOLOGICA - prin sistemele de fundare pe care le impune determina regimul de inaltime
Ex: - capacitate portanta redusa → cladiri joase
- fundatii adanci → cladiri inalte
- tasari mari sau inegale → tronsonare
- ape subterane → nu se fac subsoluri
- ape subterane agresive → betonuri speciale
- exploatari miniere → pilier de siguranta
- RETELE EDILITARE - MAGISTRALE (de incalzire, de colectare, de apa, gaz, electricitate)
- TRASEE SUBTERANE DE METROU
- IMPUN UN ANUMIT MOD DE OCUPARE A TERENULUI(CULOARE)
- CELELALTE - DEVIERI → implicatii economice
- LIPSA LOR → impune realizarea lor
- RELIEFUL
-IMPUNE ADAPTAREA LA TEREN A CLADIRILOR : pentru cladiri obisnuite, neproiectate special pentru
pante, nu trebuie sa se ajunga la diferente de nivel mai mari de 1,00-1,50 m intre cotele de la baza soclului
- panta rezulta din relatia : P(%) = ( H-h )x100 / L
H, h = inaltimea soclului; L = lungimea cladirii
- in general : - P > 2% → in orice pozitie, orice lungime
- 2 < P < 5% →paralel si oblic (L>30) sau perpendicular pe curbele de nivel (L<30)
- 5 < P < 8% → paralel si oblic (L>25) sau perpendicular pe curbele de nivel (L<25)
- 8 < P < 10% → cladiri cu ampriza mica < 15
- P > 10% → cladiri proiectate special pentru panta
- cartarea pantelor – se stabilesc :
- categoriile de pante pe zone
- terenurile improprii pentru constructii (in cazul terenurilor accidentate)
- PANTELE DRUMURILOR – FUNCTIE DE CATEGORIE – MAX 6-8%
- FORMA SI MARIREA AMPLASAMENTULUI – impune o anumita structura functionala si compozitionala
- FORME DE RELIEF, APE, PLANTATII – se exploateaza
19
CRITERII SUBIECTIVE
20
STRUCTURA ORASULUI
Aparitia – INDUSTRIEI
- GERMENILOR ECONOMIEI DE PIATA
SOCIETATII INDUSTRIALE – conduce la o DEZVOLTARE EXPLOZIVA A ASEZARILOR UMANE (ORASELOR)
- fortificatiile isi pierd rolul de aparare
- orasul se revarsa in teritoriu
SE PRODUCE O CRESTERE MASIVA, NECONTROLATA, AMORFA a organismului urban
- ocupare extensiva, necontrolata, ineficienta a teritoriilor non inglobate
- densificarea unor zone urbane preexistente peste limita suportabilului
CAPACITATEA DE POLARIZARE A CENTRULUI TRADITIONAL ESTE DEPASITA
-apar noi centre de teritoriu (influentate uneori de localitatile inglobate)
ACEST TABLOU NEFERICIT A GENERAT UN LUNG SIR DE UTOPII URBANISTICE
Aproape toti impartasesc convingerea ca fenomenul urban poate fi stapanit si indrumat
IN PRIMA JUM A SEC al XIX-lea un rol important in dezvoltarea teoriilor urbanistice il au SOCIALISTII UTOPICI
UTOPIILE – modele ideale de rezolvare a asezarilor urbane (RELATII FUNCTIONALE, CADRU URBAN,
RELATII SOCIALE)
Unele din ideile lor s-au regasit in conceptul unitatii de locuit:
- numarul finit (optim) de locuitori
- centralizarea echipamentelor
- curtile cu dotari
- strada interioara
- modul de organizare a circulatiei carosabile la sol
PENTRU STAPANIREA FENOMENULUI URBAN APARE IDEEA MODELARII FUNCTIONALE PRIN ORGANIZAREA IN
ZONE FUNCTIONALE CU UN ANUMIT SPECIFIC CA REACTIE LA CONGLOMERATUL FUNCTIONAL HAOTIC
→ Teoria “ORASULUI GRADINA” (Ebenezer Howard) sintetizeaza aceste elemente, propunand un model care -
realizeaza zonarea functionala
- stabileste o dimensiune optima a asezarii (32.000 loc)
- prevede o retea de localitati in teritoriu
- organizarea cadrului construit – pe principiul URBANISMULUI BAROC
- strada cu fronturi inchise
- constructii perimetrale
- spatiul interior cvartalelor (comun sau lotizat)
→constituie embrionul gandirii ansamblului de locuit al urbanismului rationalist
→ odata cu revarsarea orasului in teritoriu – FENOMENUL SPARGERII CVARTALULUI
- determinat de motive de igiena urbana, de “modificarea gustului estetic” (Bruno Zevi) de nazuinta urbana de
inoire
- se reduce coeficientul de ocupare a solului
- se amplifica spatiile libere, plántate si amenajate in cadrul carora se amplaseaza majoritatea dotarilor
- amplasarea dotarilor – la inceput intamplatoare
- locuintele – se compun dupa reguli precizate ( multe dúplex sau etajate cu lot)
- incinta deschisa
- cupluri paralele cu aza heliotermica – uneori perpendicular pe strada
Nevoia de utilizare arationala a terenului si echipamentelor conduce la aparitia BLOCULUI DE LOCUINTE CA FORMA A
LOCUIRII COLECTIVE
- creste DENSITATEA
- scad COSTURILE DE INVESTITIE
APARE URBANISMUL DESCHIS DUPA SECOLE DE PREPONDERENTA A CELUI INCHIS – SE PRODUCE
DISPERSAREA CLADIRILOR IN SPATIU
21
Elemente de diferentiere a organismului urban prin conturarea unor unitati locale apar inca
din Evul Mediu (parohii, cartiere, mahalale)
Capitalismul timpuriu genereaza cresterea rapida a oraselor – impune segregarea teritoriului in
unitati cu grad ridicat de autonomie (nu neaparat segregare functionala)
Urbanismul Baroc (sec XIX) tenteaza sa suprime unitatile relative independente formate,
inglobandu-l intr-un agregat compact (vezi Haussmann - Paris)
Diagnoza, tratamentul consta in a parcurge “procesul istoric invers: articularea, subdivizarea,
diferentierea orasului”
Prima rezolvare riabila in acest sens apare odata cu definirea si punerea in aplicare a teoriei
Unitatii de vecinatate a lui Arthur Clarence Perry (1929 – in planul regional pentru New York)
-rezulta din: experienta urbanistica precedent si studii referitoare la viatza de grup
- accepta existenta unor relatii cauzale intre tipul de ambient, organizarea comunitara
si comportamentul social
- determina rationalizarea serviciilor sociale pe masura necesitatilor unei comunitati a
carei marime o determina
- utilizeaza servicii commune (scoala, magazine, sala de adunari)
- confera vietii din unitatea de vecinatate o anumita coeziune
Conceptie ce sta la baza divizarii structurale a orasului in Urbanismul Rationalist
Modelul lui Perry:
- circulatie auto majora perimetrala – circulatie interioara pentru acces, locala
- in interior central comunitar (dotari)
Modelul dus mai departe in proiectul orasului – gradina Radburn (Wright si Stein) – separarea
circulatiei auto shi pietonale.
URBANISMUL RATIONALIST se naste din sinteza acestor idei
- zonificarea functional (orasul gradina)
- spargerea cvatralului – urbanismul deschis – blocul de locuinte (“Mari cladiri de lcouit se
ridica in ample spatii plantate” Charta de la Atena)
- teoria unitatii de vecinatate – unitatea structural de baza a orasului (zonei de locuit)
Structura orasului contemporan (in cazul cel mai general)
- Aditionare (juxtapunere) de zone ce poarta amprenta conceptiilor in care au fost realizate
- Zonare functionala si de alte naturi
- Retea stradala ierarhizata in general suprasolicitata de dinamica urbana in crestere.
22
Spatii urbane destinate circulatiei (integranta a fenomenului urban)
Definitie si scopuri.
Dinamismul populatiei – relative scazut in perioada premergatoare trenului, automobilului,
avionului. O calatorie in strainatate fiind un eveniment, cazurile in care o persoana nu parasea
localitatea natala – foarte frecvente
Azi populatia e mult mai mobile – gradul de mobilitate e difrerit de la tara la tara.
Mobilitatea a impus intre altele o reconsiderare a cadrului urban – spatii destinate circulatiei –
pondere tot mai insemnata.
- Un insemnat buget de timp petrecut In miscare (pe jos, in autovehicole, trenuri, avioane)
face ca functia de circulatie sa depaseasca coordonatele traditionale.
- Acasta ramane in continuare in esenta o modalitate de legatura, de contact intre oameni,
itre comunitati, intre parti ale oraselor, intre orase (localitati)
Circulatia – care include deplasarea persoanelor, a marfurilor, a informatiilor de orice natura,
deplasarea energiei – devine in acest fel un elemnt in sine cu relative autonomie, spretinzand spatii
(cai) specific
- Dar circulatia cu spatiile ei – parte integranta a fenomenului urban – implica tratare in
consecinta
Relativ la proiectarea urbana prezinta interes caile de circulatie pentru pietoni si cele pentru
autovehicule. In timp, spatii cu anumite destinatii initiale (strada sau piata pietonala) au capatat,
constient sau nedorit , alte functiuni (piata de circulatie, artera de trafic)
In afara cailor de circulatie interioare orasului au existat si s-au dezvoltat spatii destinate
circulatiei situate in afara localitatilor.
Importanta circulatiei a generat o serie de discipline, printer ele ingineria de traffic.
- la nivel de detaliu obligatiile urbanistului si inginerului de trafic sunt distincte- colaborarea lor
fiind asemena celei dintre arhitect si inginer – urbanistul contureaza cadrul, spatiul in care se
desfasoara circulatia iar inginerul de trafic rezolva functiunea in sine (debit, fluent, interferente de
flux)
- la nivelul ansamblului localitatii relatia e mai complexa – cele doua discipline folosesc in
multe privinte un limbaj comun, de contact, in rest fiecare dezvolta domeniul propriu.
Funtia si ierarhizarea cailor de circulatie
Caile de circulatie indeplinesc diferite functiuni – nu pot fi strict delimitate intre ele
- faciliteaza deplasarea persoanleor, marfurilor, informatiilor, energiei
- asigura contactul, legatura intre localitati, dintre personae – joaca astfel un rol important in
realizarea coeziunii comunitare, in mentinerea unitatii fizice si spiritual a localitatilor
- cu ajutorul cailor de circulatie se pot delimita zonele functionale ale oraselor sau parti din
acestea (cartiere, ansamburi rezidentiale, etc)
- o functiune importanta – cea de ordonare a localtatilor sau partilor acestora – practic un
oras se ordoneaza in jurul sistemului sau de strazi si piete, de aici posibilitatea de orientare, ghidare
pe care o ofera caile de circulatie – ele constituie adevarate repere in structura urbana pentru
identificarea unui loc, a unei cladiri.
Ierarhizarea cailor de circulatie – dublu inteles
- interes functional – importanta strazii reflecta amploarea circulatiei, dimensiunile traficului
- cadrul caii de circulatie – compozitia si arhitectura ei – cele doua aspecte, strans legate,
totusi intra in domeniul de preocupare a doi diferiti specialisti.
Ierarhizarea cailor de circulatie se face dupa mai multe criterii, dintre ele, cele legate de
functiune si de situarea fata de localitate.
- in raport cu situarea fata de localitate – interioare localitatii
– exterioare (lipsite de cadrul arhitectural) – peisagistica
teritoriala, administrativ: drumuri – europene, nationale,
judetene, comunale.
23
-in apropierea localitatolor gasim drumuri de acces – implica tratarea aparte a punctelor de
contact (penetratie) dintre teritoriu si localitate
- drumuri de ocolire (rocada, centura)
Din punct de vedere functional – clasificate mai ales caile de circulatie interioare localitatilor
(strazile)
Principalele categorii: - strazile colectare si distributie
- strazile de legatura intre diverse zone ale localitatii
- strazile de acces (servici) la cladiri
- strazi cu functiune speciala (de ocolire a centrului, de dublura, de
cornisa, cheiurile, etc)
- diversitatea functionala e direct proportionala cu marimea localitatii si vechimea ei
- strazile cu functiuni specific, avand si denumiri in consecinta (cale, splay, boulevard, intrare,
strada, alee), frecvente in localitatile mari.
- respectand legea unitatii intre forma si continut – fiecarei functiuni trebuie sa-I corespunda
un invelis, un cadru arhitectural aparte.
- considerand realist dimensiunile circulatiei vehiculare nu se poate nega relativa
incopatibilitate intre trafic si anumite rezolvari ale cadrului arhitectural: unii apreciaza ca strada
traditionala va reveni pietonilor, urmand ca pentru caile vehiculare importante sa se gaseasca alte
solutii spatiale, altii considera daunatoare pentru fenomenul urban asemenea abordari, prin
distrugerea unitatii si continuitatii sale.
Reteaua stradala – schema stradala – TRAMA STRADALA
Totalitatea cailor de circulatie vehiculara (magistrale, locale, etc.) formeaza trama sau
reteaua stradala. Aceasta, asemanatoare unui sistem circulator biologic (frunza, arterial)
trasee majore – trasee de importanta secundara – capilare
- relatia dintre lungime, latime si importanta unei cai de circulatie – importanta
Schema stradala rezulta din mentinerea elementelor majore si eliminarea celor secundare.
Astfel rezulta o retea mai putin densa dar care determina organizarea orasului, impartirea lui in zone,
evidentierea conturului spre care converg mare parte din caile de circulatie.
- Schema stradala – parte integranta din schema urbana care cuprinde toate elementele
importante ale orasului.
- Normal, peste schema stradala ar trebui suprapusa schema circulatiei pietonale,
desemnand cealalta modalitate importanta de deplasare – frecvent neglijata - schema circulatiei
velo, a transportului in comun, etc.
Circulatia pietonala – character specific – nu e strict corelata cu circulatia vehiculara.
Schema stradala ca liant al functiunilor orasenesti joaca un rol important in personalizarea
planimetrica a oraselor. Se folosesc doua clasificari mai importante ale schemelor stradale: dupa
modul de formare si dupa forma (imagine).
Clasificarea d.p.d.v. al formarii – include 3 categorii de scheme stradale:
- schemele de formare spontana, naturala
- schemele proiectate
- schemele mixte – partial dezvoltate spontan, partial proiectate.
Azi cea mai mare parte – scheme mixte – unele dezvoltari planificate in perioada elenistica
(orasele hipodamice) si precapitalista (asezarile din America) se bazeaza pe o ordine care merge
pana la rigiditate, spre deosebire de schemele de formatie spontana, care, departe de a fi
dezordonate, dovedesc suplete si multa varietate.
Clasificarea d.p.d.v. al formei – prezinta un mai mare interes pentru proiectanti
3 grupe majore: - schema de forma geometrica
- schema de forma libera
- schema mixta.
24
Schemele de forma geometrica pot fi:
• radiale
• radial – concentrice (inelare) ex. Nordlingon, Rotensburg, Sibiu, Moscova
• poligonale ex. Palma Nuova, Canberra
• ortogonale ex. Priene, Timgad, Philadelphia, Chandigarh
schema radiala – fara legaturi inelare – specifica localitatilor mici sau celor dezvoltate
inlungul vailor;
schema radial-inelara – de functie spontana – caracteristica majoritatii oraselor medievale.
Orasele ideal renascentiste au preluat si ele schema radial-inelar. Propunerea lui E. Howard
pentru orasul gradina ideal
proiecte de dezvoltare a centrului in Bucuresti si Moscova etc. au prevazut mentinerea schemei
initiale de forma radial-inelara, desi multi teoreticieni pun sub semnul intrebarii viabilitatea ei la
orase depasind o anumita marime.
O varianta a schemei radial-inelara este intalnita in orasele porturi (Koln. Copenhaga, Braila,
Amsterdam) sau a celor construite la baza unor lanturi de dealuri sau munti (Baia Mare)
Schema poligonala (hexagonala, octogonala) se inrudeste cu schema radial – inelara si duce la
variante deosebite.
Canberra – varianta policentrica – fiecare nucleu are forma unui poligon
Schema hexagonala sub forma de tesut (nu concentrica) – luata in considerare intr-o serie de
proiecte de anticipatie datorita inlocuirii intersectiilor in + cu cele in T
Schema ortogonala (rectangulara, carteziana) are cateva subgrupe:
Schema ortogonal compacta (Chandigarh, Turnu – Severin, Hilten Keynea?)
• orase dezvoltate in teren relativ plat care permite dezvoltarea in toate directiile
• plasarea cantului, trasarea liniilor de transport in comun, organizarea unitatilor functionale se
face cu usurinta.
Schema ortogonala liniara
• cand situatia o impune (dezvoltarea in lungul unei vai sau a unui curs de apa) Volgograd –
planul lui Miliatin?
• Dezvoltarea circulatiei mecanice a determinat aparitia unor proiecte de orase liniare
(propunerea lui Sonia y Mato?; dezvolatrea orasului Tokyo peste golful Kenzo – Tange; orasul
sirian propus de Tigerman etc.)
• dezvoltarea liniara luata in considerare in ezvolatarea unei regiuni (dezvoltarea Parisului pe
o axa, devine propunere pentru Bucuresti) sau urbanizarea totala (cercetari in Polonia
asupra retelei de localitati)
• o varianta particulara a schemei ortogonale – varianta in cruce – Brasilia – urb Lucia Cota –
rezulatata din conditii naturale dar si din conceptia subiectiva a autorului.
Schemele libere
• fercvent determinate de constitutia amplasamentului – vai, forme de relief, cursuri si oglinzi
de apa
• prin respectarea datelor terenului – mai putin conventionale si in acelasi timp mai
personalizate (Zelenograd, Sabente – Guineea, East Kilbride), deosebindu-se de schemele
radial – inelare si ortogonale, care ofera insa conditii mai bune de orientare
Schemele mixte
• cele mai actuale – nu numai datorita frecventei lor, dar mai ales datorita faptului ca
reprezinta o cale demijloc
• in conditiile urbanizarii accentuate, a experimentarii unor solutii, datorita adoptarii la situatii
neprevazute, devine practic imposibil de a se mentine pentru orasele mari o singura schema
• scheme diferite pentru zona veche si cea noua, pentru zonele ocupate preponderent de
locuinte si cele destinate cldirilor si amenajarilor productive etc.
• schemele mixte rezulta din combinarea celorlete tipuri ( Fot – Lamy?, Bucuresti, Belgrad etc).
25
XVII Strazi si piete in orase
Evolutie:
inainte de functiunea de circulatie (vehiculara), piata si strada auavut alte functiuni in cursul evolutiei
istorice
nascute la intersectia drumurilor si apoi alaturi, pietele erau destinate
■ COMERTULUI,
■ ADUNARILOR,
■ PROMENADEI,
■ ROL DECORATIV,
■ FORMAU TRENA UNEI CLADIRI IMPORTANTE
la inceput, raspandirea uneia sau mai multor functiuni cu timpul, datorita cresterii oraselor si
complexitatii vietii urbane – pietele s-au specializat pe anumite functiuni:
■ Piata de circulatie, a carei imagine existentiala este pe cale de transformare
■ Tendinta – tipul de spatiu (piata) sa fie perpetuat, reluandu-si destiantia initiala
evolutia strazii nu poate fi separata de cea a pietei
in orientul antic, rolul unei importante axe religioase, in imperiul Roman (la Roma apar priemel incercari
de introducere a transportului colectiv in plan teritorial – retea de drumuri cu caracter strategic mai
ales)
orasul medieval, cu tendinta sa spre autonomie, neglijeaza strada ca spatiu de circulatie
perioada baroca i-a explorat maiales caracteristicile compozitionale, creand noi axe ordonatoare
(pentru promenada, punerea in valoare a cladirilor)
azi, strada traditionala, declasta ca urmare a invaziei vehiculelor mecanice – specificul circulatiei
mecanice nu impune pastrarea vechiului cadru arhitectural, din contra, ca si incazul pietii, frontul
traditional se rupe, se dezintegreaza, prospectul se mareste pana acolo incat strada, cale de circulatie,
nu mai e sesizata ca un spatiu conturat
Noduri si legaturi
intersectiile = noduri
Intr-o retea de circulatie, intersectiile pot fi asemanate unor noduri, iar partile dintre noduri, legaturi.
Nodurile pot lua forma unor pete de circulatie care au rolul de a selecta si repartiza vehiculele pe
directiile/semsurile dorite
Legaturile – strazile – caile de circulatie
Daca admitem doua retele separate de circulatie – un sens pentru vehicule si cealalta pentru pietoni.
Contactul intre ele se poate realiza prin noduri in vecinatatea carora se plaseaza statiile de transport in comun
si o parte insemnata din parcaje.
Podul asigura, denivelat sau la nivel, traversarea cailor carosabile de catre pietoni
26
Compunerea strazilor
In cazul traficului redus sau mediu, spatiul stradal, e incadrat de elemente arhitecturale, astfel incat, privitorul
ilpercepe ca atare.
Traseul strazii
Proiectia in plan orizontal a unei strazi, a cursului ei in retea de relief sau alte accidente naturale
In istoria orasului exista perioade in care au dominat anumite tipuri de trasee (in evul mediu – traseu jucat, in
baroc – traseu geometrizat, azi – traseul rectiliniu fluent).
27
•
Orientarea traseului – aspect valabil mai ales la traseele drepte si frante, simai ales pentru tronsoanele de
capat
orientarea N – S confera caii de circulatie lumina aproape tot parcursul zilei, fara ca soarele sa
deranjeze participantii la trafic
si o orientarea favorabila a rotirilot in cazul locuintelor riverane
orientarea E – V acceptabila pentru unele efecte speciale precum rasaritul sau apusul soarelui. In
general zonele orientatea cartre nord sunt mai reci si mai umede, trotuarul se usuca mai greu dupa
ploaie, ofera conditii neprielnice pentru expunerea marfurilor, genereaza probleme legate de punerea
invaloare a cladirii
Compunerea orasului – considerand calea de circulatie ca o unitate de sine statatoare, traseul va avea un
inceput, o deschidere, dupa care utilizeaza dezvoltarea traseului si inchidera la capat.
Este normal ca cele trei parti componente ale traseului sa aiba o anumita tratarea, cai (oriozntale) de
circulatie, mobilier urbam si plantare corespunzatoare.
Profilele longitudinale curbe – cele mai frecvente rezultand din asocierea cailor de circulatie in relieful rareori
plat pe distante mari.
Studiul profilului longitudinal in corelare cu elementele de capat, eventual si cele dispuse inlungul traseului,
unghiul sub care acestea sa vad si dimensionarea lor corecta cu lungimea traseului si inclinarea profilului
longitudinal (soseaua Kiseloff cu Casa Scanteii).
In functie de distanta de perceptie, de tratarea cadrului riveran, se poate determina marimea, forma si textura
elementului de capat. Raportul dintre inaltimea elementelor de capat si profilul longitudinal variaza de regula
intre 1/l si 1/10.
Profilul transversal
definitie: sectiunea prin calea de circulatie perpendiculara peprofilul longitudinal contine partea
orizontala de circulatie si partea verticala de circulatie construita sau plantata si care o invadeaza pe
prima.
In profilul transversal partea de circulatie cuprinde suprafata carosabila flancata de trotuare.
In unele proeicte (Toulouse la Mirail) carosabilul se separa de pietonal
in compunerea partii orizontale pot intervenii fasii plantate pana la aliniament, gradini de fatada sau
oglinizi de apa
partea carosabila este dimensionata in functie de intensitatea traficului min 1 fir de 3 m (viteza redusa)
– 2x3 fire de 5,5 m (viteza mare)
s-a constatat ca largirea peste aceasta limita nu duce la marirea capacitatii de trafic.
In cazul existentei unor trasee de transport in comunn se iau in considerare si spatiile necesare acestora
(pentru tramvai 3 – 3,5 m, pentru autobuz 3,5 – 4 m).
profilul transversal poate fi simetric sau asimetric
simetria lui se reflecta in tratarea cadrului (a partii verticale) si a partii orizontale si rezulta din diferente
de trafic pe cele doua sensuri, functia difera de o parte si de alta a tronsonului, din orientarea acestuia.
Existenta unei zone industriale poate determina introducerea unei dublurilocale, ca aprcaje, ca si un
evident specific arhitectural spre deosebire de cealata parte ocupata de locuinte, ce va bbeneficia
de un alt cadru specific programului.
In celalalt cazuri, profilul transversal poate fi tratat simetric incepand ca parte orizontala (cale flancata
de trotuare cu doua cai separate prin banda verde, cu o cale principala si doua dublate?)
28
Profilul Longitudinal
DefiniŃie: proiecŃia în planul vertical al axului (liniei roşii) a căii de circulaŃie.
- trebuie considerat în directă corelare cu traseul şi profilul transversal al străyii.
Studierea lui necesară : -pentru aprecierea confortului circulaŃiei
− considerente compoziŃionale.
Profilul longitudinal poate exista în trei variante:
- profilul rectiliniu.
- Profilul corbiliniu sau frânt.
- Profil mixt(rezultat prin îmbinaea unor tronsoane diferite.)
Profile rectilinii: -orizontale
-înclinate - ascendente
-descendente
(după sensul del mai important de circulaŃie)
Profilul orizontal: - respectând legea ______ fluenŃa-cel mai adecvat circulaŃiei.
- nu oferă posibilităŃi de valorificare compoziŃională.
- nu impune manevre suplimentare în conducerea vehiculelor.
- asigură o vizibilitate convenabilă
- pe distanŃe lungi devine monoton
*evitarea monotoniei (mai ales când şui traseul este
rectiliniu) posibilă printr-o anume organizare a
cadrului arhitectural şi a profilului transversal.
Profilul longitudinal înclinat
- trebuie să se încadreze între anumite limite de pantă pentru a nu controveni condiŃiilor
de circulaŃie.
- căi de circulaŃie important- 3%-5%
- căi de circulaŃie secundară 10%(se iau în considerare şi materialele pe care
rulează vehiculele)
- profilul longitudinal ascendent- preferabil dpdv compoziŃional- oferă perspective bune
către piesele de arhitectură importantă amplasată pe cote superioare.
Profilele longitudinale curbe sau frînte: - concave
-convexe
- profilele concave:- asigură o bună vizibilitate, cuprinderea întregului spaŃiu, chiar de la acces,
posibilităŃi de punere în valori a unor obiecte de arhitectură sau piese decorative (Amplasamentelle lor- de
regulă la extremităŃi, în punctele mai înalte )
- în cazul concovităŃii realizate din tronsoane, punctele de racord pot fi de
asemenea folosite pentru localizarea unor piese de mobilier urban (Champs Elisées, spring Bigo Vălicano(?))
- profilul convex corespunde mai greu circulaŃiei mai ales datorită vizibilităŃii scăzute,
defecŃionare.
- pe tronsonul ascendent privirea scapă în gol, iar la pante mari unele clădiri se percep parŃial
- puntul de cotă maximă- ideal pentru o categorie de piese decorative (obeliscuri, columna),
dar__________________________________
Axului poate deruta conducătorii de vehicule.
*profilele longitudinale curbe –cele mai frecvente, rezultşînd din înscrierea căilor de circulaŃie în relieful
____ plat pe distanŃe mari.
Studiul profilului longitudinal-în valoare cu elementele de capăt, eventual şi cu cele dispuse în lungul
traseului. Unghiul sub care acestea se văd şi dimensiunea lor- corelate cu lungimea traseului şi închinarea
profilului longitudinal (B. Sue Aviatorilo cu Monumentul Ersilr Aerului)( Şoseua Kiseleff cu Casa Scînteii)
29
FuncŃie de distanŃa de percepŃie, orientare şi tratarea cadrului _____ se poate determina mărimea,
forma şi textura elementului de capăt. Raportul dintre înălŃimea elementului de capăt şi profilul longitudinal
variază de regulă între 1/2 - 1/10.
Profilul transversal
DefiniŃie: SecŃiunea prin calea de circulaŃie perpendiculară pe profilul longitudinal (linia roşie). ConŃine
partea(orizontală) de circulaŃie şi partea(verticală) construită sau plantată care o incadreaza pe prima.
În profilul tradiŃional partea de circulaŃie cuprinde suprafaŃa carosabilă flancată pe trotuare .
În unele proiecte(Tuolouse la Mirail) carosabilul se separă de pietonal.
În compunerea părŃii orizontale pot interveni fâşii plantatem ____ de aliniament, grădinile de
faŃadă sau, în cazul pomii de aliniament, oglinzile de apă.
Partea carosabilă-dimensionată în funcŃie de intensitatea traficului min, 1 fir de 3 m (viteză redusă) → 2x3 fire
a 3,5 m (viteză mare). S-a constatat că lărgirea peste această limită nu duce la mărirea capacităŃii de trafic.
În cazul existenŃei unor trasee se transport în comun se iau în considerare spaŃiile necesare
acestora(pentru tramvai 3- 3,50 m, pentru autobuz 3,50-4,00m)
30