Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
● Problema formei urbane – de actualitate
• relatia arh-forma urbana- directa
● 3 nevoi FUNDAMENTALE care pun baza nevoilor la care raspundem prin
arhietctura
• Nevoia de existenta – nevoia unui cadru unde sa-si desfasoare viata
• a evoluat in timp in functie de necesitati, de la locuirea in natura
pana astazi unde nu avem nevoie doar de un adapost
• trebuie sa se adapteze la existenta umana care evolueaza si devine
din ce in ce mai complexa prin natura diversitatii de activitati pe
care de desf + diveristate de tipuri de oameni
• Include si SPATIILE PUBLICE – care prezinta anumite reguli,
relgitati la care oamenii se adapteaza, se conformeaza
real sau virtual
• Nevoia sa SOCIAL
• Spatiile publice – esentiale
• integrarea in activitatilor de grup – progres si schimb de idei
• Nevoia de BINE si Frumos
• in istorie – cautarea si identificarea unor nevoia tip + raspunsul
ideal la acest tip de nevoi + orasul ideal (utopiile)
• nu exista un ideal universal – societatea evolueaza si se schimba
nevoile tip
aceste nevoi se abstractizeaza si particularizeaza in functie de scenariul
unde se afla obiectul arhietctural – de catre cine, cum, cat timp, cum traieste
in raport cu ceic are il utilizeaza + cum se rap la ceea ce este in jur
apar elemente formale – de anumite registre, limbaj, raspuns
un ciclu de viata pe parcursul zilei , inseamna spatii cu orientare,
dimensiuni, comunicare, realtionare intre ele + in raport cu ceea ce
este in exterior --- FORMA URBANA – influenteaza
comportamentele
Complexitate deosebita in cadrul orasului a relatiei casei cu exteriorul
● Componente de viata urbana – loisir, activitati de deplasare, educatie, sport etc
– important in conetxtul urban
2
● cadrul fizic – care se prezinta intr-un anume fel – trebuie DESCIFRAT
sa se formeze comunitati
nevoi generale ale unui grup de oameni, ale comunitatii – existanta lor
legata de locuire - intr-un loc care trebuie sa le satisfara niste minime
nevoi! - saptiu verde, loisir, confortul minimei locuinte + in raport
celelalte, probleme de iluminare naturala + relatia dintre public si privat
– elemente de tema pentru proiect
● Forma non-fizica – tine de interactiunea formelor non-fizice in mediul vitrual
INTERNETUL LUCRURILOR – reprez un mod de manif non-fizica a
orasului ---- influenteaza comportamentul in cadrul orasului + modul in
acre noi utilizam spatiul
Locuinta – devine un loc in care lucrurile interactioneaza intre ele – prin
APLICATIE, tehnologie
Loc de astazi face apel la tehnologie avansata
Cerinta expresa – proiectarea unei cladiri “Near 0 Energy
Building” (N0) = cladire cu consum de energie 0 = consumul de
energie sa fie egal cu cel produs => surse de energie alternativa +
aplicatii smart care sa regleze consum de energie / sa produca
energie
LA NIVELUL FORMEI URBANE – intregul roas devine un complex
mare de elemente care interactioneaza intre ele – influenteaza forma
fizica reala a orasului
➢ se transforma atat in plan fizic cat si non-fizic – al realitatii
argumentate prin elemente care eficientizeaza activitatile in oras
➢ SMART CITY – isi pune amprenta asupra conformarii, proiectarii
spatiului urban + mdoul in care se prezinta
importanta a felului cum arh se iintegreaza cu celelalte sisteme de
comunicare, date referitoare la utilizatori, timp de utilizare,
eficienta de utilizare + conformare sptiala = com sa proiectam in
oras
● POPULATIA
• determina gradul de dezvoltare, complexitatea activ la nivelul formei
urbane + manif acestora in plan fizic sau non-fizic
3
• Orasul- locul in care oamenii isi desf activitatea, cu precadere
Orasul = reprezinta ponderea activitatilor secundare si tertiale este
preponderenta --- se diferentiala cadrul rural vs cadrul urban
pot exista cadre urbane rarefiate sau dense
densitatea elementelor de viata urbana sau desnitatea activitatilor – face
diferenta in cadrul localitatilor, cu accent pe activitatile secundare si
tertiale // industrie si servicii
apar orase cu densitati foarte mari, compleze – Instambul, Tokyo,
Sydney
● Orasele- percepute diferit dpdv al formei
● BARCELONA
• Diversitate a lucrurilor, elementelor
• a evoluat pe baza unor planuri prestabilite, din centrul orasului vechi, intr-
un oras cu trama rectangulara (Cerda)
• au relationat forma urbana intre zona tarmului marii si N Barcelonei – relief
mai inaltat in N
• NORMAN FOSTER
Stadionul Barcelona
Turnul de televiziune – mare performanta inginereasca in 1987-8
• ANTONIO GAUDI
numeroase si “ciudate” pentru public
exponent al curentului Art Nouveau - in Catalonia
Sagrada Familia – constructie care a durat peste 100de ani
Materiale de constructii locale
• Richard Meier
Muzeul de Arta Contemporana – Raval
➢ din zona istoria, cartier rau famat
➢ schimba viata cartierului – devine punct de atractie turistica --- apar
masuri de siguranta + servicii locale care apar datorita turistilor
➢ insertia lui => o intreaga zona a orasului reinvie si reinlclus in
circuitul turistic
4
• SANTIAGO CALATRAVA
constructii ingineresti
• Jean Nouvel
• Frank Gehry
constructii spectaculoase
filosofie a generarii formelor arhietcturale in rap cu functiunea din int +
miscarea pe care aspectele formale ale arh si forma ext a cladirii le induc
In Barcelona- semnal urban- seamna cu un peste
5
sunt exploatate punctele inalte /cladirile inalte
se percepe forma urbana al orasului
➢ Ambiguous or multivalent building – arhitectura muntifuctionala,
integrata
obiectul de arh – ancorat in oras
intervine in structurarea ansamblului
➢ Aceasta succesiunea de transformari modfica aceasta aparenta – forma urbana
ni se prezinta in modul in care arata la un moment dat – analiza urbana se face
intr-un anumit interval de timp si intr-o anumita zona –--- destul de mult in
urma pentru a intelege evolutia orasului + cat mai aproape de momentul actual
care este elocvent pentru raspunsul pe care rveau sa il dau
succesiunea acestor secvente = intelegerea fenomenului in ansamblu = cum
a evoluat forma urbana = FENOMEN URBAN= evolutia orasului IN TIMP
Evolutia – trebuie sa poata fi anticipata – preferabil --- genereaza forme noi
apar fenomene care perturba aceasta armonie – se schimba modul de
utilizare a obiectului de arhitectura in functie de caz – ex pandemia-
blocurile – duc la aparitia unor forme noi de manifestare a orasului
Arhitectura – trebuie sa fie adaptabila – sa se poata schimba in caz de criza
fiecare curent reprezinta o mutatie in gandire
➢ conceptul de forma urbana = o spatializare a unui sistem de elemente abstracte
(elem de viata urbana – activitati, relatii etc) sau reale (elem de cadru urban-
fond construit, retele, infrastructura etc)
➢ Forrma insasi, ca manifestare existential = discontinuitate a unui context
general, fata de care se detaseaza intr-un anumit mod, devenind astfel
perceptibila
➢ Materialitatea formelor – ofera posibilitatea definiir unui spatiu formal, cu
anumite legitati
evolutia acestora presupune existenta unui procel formalizabil
6
C2
➢ Materializarea orasului – 2 componente
Una fizica – construita – pe care o proiectam
Una abstracta – functionaliate, activitati, ceea ce se intampla in oras
➢ orasul evolueaza in functie de evolutia oamenilor, de schimbarea nevoilor
➢ dezvoltarea trebuie sa fie continua, previzibila, liniara
CONTEXT
➢ Intelegerea contextului in sensul sau larg conditioneaza decizia de a da un
raspuns care vine in urma unei analize relevante a problemei care a dus la
necesitatea raspunsului
➢ Lumea formelor – diversificata + procese care genereaza aceste forme =
PROCESE FORMALIZABILE = modul in care dai forma unui lucru – se
incadrea in anumite normative – dimensionare, suprafata, distante etc cu
priviire la anumite caracteristici a ale programului de arhitectura
➢ Contextul
tine de loc si speficicul sau – nu doar fizic
o legatura cu activitatile, atitudinile, politicile in spatiul respectiv a unuei
comunitati cu un anumit mod de viata specific
este nevoie de o imagine de ansamblu pentru a intelege totalitatea lui
intelegerea contextului general – face apel la CRITERII – raportarea la o
ierarhie sau a unui sistem general de valori
criteriile trebuie sa faca apel la scara larga si cu lucruri similare care au
avut la un moment dat acelasi sens
Contextul fizic- isi pune amprenta prin vecinatati, limite, accese,
distributie, insorire
CONTEXTUL LOCAL
1. Conjuctura
• legat de un anumit cadru care presupune decizie – cine proiecteaza,
cine construieste, cine utilizeaza spatiul
• care e situatia specifica in timp si spatiu ( ex, Dubai – petrolul-
principala resursa – sursa epuizabila + abordarea actuala a
7
sustenabilitatii => surse alternative ------ construiesc un viitor care sa
fie “post-petrol” - tursim, afaceri, propietati, incurajarea corporatiilor
sa deschida filiale --- decizie de investire – resurse financiare uriase)
Contextul URBAN
• fizic, istoric, socio-economic, cultural, poltic etc
• influenteaza forma urbana si vece versa
CARACTERISTICI- definesc anumite cerinte
• Contextul reprezinta un sistem coerent de elemente ce au o anumita
localizare spatiala
• aceasta spatializare in teritoriu este insotita de o anumita
temporalitate => contextul are niste limite definite spatial si temporal,
indiferent de natura lui
• Natura(felul) si calitatea lui = elemente importante in determinarea
formei urane – context natural, economic, politic, administratic,
istoric, cultural etc)
• studiat pe mai multe paliere – trebuie sutidate, luate in vedere
= paliere de analiza
• cu cat intinderea e din ce in ce mai mare
C3
➢ Gestul arhitectural-urbanistic- aduce un aport la constituirea contextului urban
– importanta dincolo de obiectul arhitectural in sine
SINGAPORE
➢ Diversitate, evolutie, business, loc al relaxarii, al tineretului
➢ principala caracteristica – diversitate de etnie – din perspetiva istorica in
principal + actuala – pt ca asa s-a format in timp
➢ legislatie foarte aspra cu privire a comportamentului si a respectarii legilor –
stat autoritar
➢ politica de atractie si diversitate din perspectiva activitatilor – incurajeaza
inovatia, tehnologia si invatamant superior de top, business de top incurajat
➢ nu are resurse naturale aproape deloc -limitate
8
➢ se focuseaza pe singura resura pe care o are – resursa umana – incurajareaa
activitatilor economice
➢ in SE Asiei- la Ecuator – caracteristica – ploua des, zilnic
➢ oras-stat, pe o insula
statele insulare – detine ape teritoriale – 1960-70 – locuire pe barci (ca la
Paris pe Sena, Amsterdam)
➢ politica modernizare si expensiune
➢ colonie engleza
➢ ocupa o parte din zona costiera – prin a crea un tarm artificial = golf – pleaca
de la centrul orasului – pe care se dezvolta orasul
➢ constituie un exemplu pentru multe orase
➢ proces de urbanizarea prin realizarea unui teritoriu artificial + diminuarea
luciului de apa in interesul orasului = expansiune teritoriala – servicii de talie
internationala + activitati sportive + gradina botanica
➢ teritoriu restrans – expansiune limitata
➢ caracteristica dezvoltarii urbane = ansambluri urbanistice mixte – mixul de
functiuni in jurul uneia principale
Marina Bay Sands – parc suspendat + cenrtu de congrese si conferinte +
zona comerciala + infinity pool
atractie principala de turism – atrage atentia asupra orasului
arhitectura I urbanismul = a trai locul, a-l vizita, sa faci parte din context,
sa experimentezi
➢ faciliteaza intelegerea politicii de dezvoltare – transparenta
➢ cultura extraordinare de a comunica cu publica – proiecte, tendinte de
dezvoltare => machete a orasului prin evidentierea viitoarelor proiecte =
Centrul Urban de Dezvoltare – accesul tuturor
➢ peste 75% din propietate revine statului – proprietati private foarte putine –
gestioneaza dezvoltarea si evolutia urbana – scenariu de dezvoltare bine
organizat
➢ stat liberal
9
➢ master plan = face referire la un teriotoriu mai amplu in care principala
ilustrare este vea a unei zonificari functionale = ilustrarea pe zone a
functiunilor importante -locuire, centralitate, zone verzi, industrie etc
➢ au fost niste comunitati care s-au asociat cu activitatile economice –
comerciale --- primi au fost
chinezii – numit “China Town” = societatea de etnie chineza
indienii
coloniile engleze – cartiere in China Town
Marina Bay – construit ulterior
➢ si-au insusit un mod de dezvoltare, de ocuparea aterenului si o imagine urbana
care se diferentiaza de restul --- Orchard Road cea mai cunoscuta zona din pesp
comerciala
➢ Little India – mic decupaj a unui oras indian modern – cu carcateristicile lui
particulare traditioanle
➢ TRANSECT – dispunere si densificarea a constructiilor si a activitatilor care se
desf in oras, respectiv a elementelor de cadru urban si a elementelor de viata
urbana
➢ TRANSECT= sistem de ilustrare a dispunerii transversale a elementelor de
cadru urban, in raport cu dispunerea lor, de la centru la periferie, ilustrand
trecerea de la urban la rural
relatie intre cadru natural si cel construit
actiune sustenabila, atenta fata de metru, fata de echilibrul natural al
contextului
Promovata in 2007, Miami, Florida – New Urbanism – pe ideea de
comunitate, relatia de vecinatate
CBD- Central Business District – districtul financiar bancar – centru de
Greutate al orasului – echilibru saptial
masurata de accesibilitatea serviciilor centrului
Are legatura cu ZONIFICAREA- impartirea in zone majore
Zoning = posibilitatea de construire in raport cu functiunea dominanta (la
noi este locuirea) – sugereaza si pretul terenului
asocierea functiunii cu valoarea de piata a terenului
10
Land Use Plan
ilustreaza asociere dintre destinatia terenurilor si valoarea acestora
oporunitatile de dezvoltare sunt influentati de acesti parametrii
rezerva de teren = posibilitatea de dezvoltare in viitor pe niste scenarii
care nu se pot inca intui
• locuinte- trebuie sa poata avea 2 tipuri de mobilari
nu este radial concentrica in extrem
zonele sunt realtiv intrepatrunse
1. Zona Naturale
• cea mai putin atinsa de interventii artificiale
• intretinute si exploatate dpdv al atragerii turistice – Night Safari
• aspect turistic + aspect educational – predare la fata locului
2. Rural Zone
• ocupata dupa gustul ficaruia si dupa posibilitati
• functiuni care vizeaza activitatile de productie primara – agricultura
• Ferme verticale – concept care permite aducerea agriculturii in oras
fara a ocupa un teritoriu amplu – pentru limitarea transporturilor inter
urbane, intra urbane
3. Sub-urban zone / Periurban
• arhitectura rezidentiala
• constructii rarefiate- relatia cu natura
4. Urban Zone
• diversitate – arhitecturala si alucrurilor pe acre orsaul le ofera
• zone comerciale, culturale, rezidentiale
5. Urban Center Zone
• obiectul atentiei cu privere la proiectele noi + inbunatatirea conditiile
de viata a orasului
• Norman Foster – inovatia!
• Preocupare pentru confortul urban
• structuri de acoperire pt ploaie + aer conditionat pe strazi
11
6. Urban Core Zone - CBD
• zona consolidtata centrala
• functiuni de importanta supra-municiapala / internationala
• Mandarin Oriental Hotel – cu precadere in Asia, rar intalnit in Europa
• forma urbana trebuie sa integreze si activitati care ar fi improprii de
desfasurat in cadrul orasului --- cuse de Formula 1
• forma urbana prezinta acele elemente caracteristice care trebuie
experimentate, traite de catre oameni, turisti
Districte speciale – de cercetare
• rezervoare de apa transpuse ina rhitectura de calitate
• Gradina Botanica
• Sentosa Island - zone turistice – parcuri de distractie, plaja etc
C4
➢ Principiul zonificarii presupune un anumit tip de ocupare a teritoriului, un
anumit tip de densitate a constrcutiile prin desnistatea lor + regimul de
intalime + relatiile de vecinatate pe care le stabilesc + un anumit timp de
comportament si de utilizare a spatiului
➢ ZONIFICAREA = instrument de ordonare in scopul folosirii rationale a
terenurilor, folosit in tarile dezvoltate
se refera la practica de a acorda categorii de folosinta terenurilo – bazata pe
o delimitare dupa un set de criterii + separate in saptiu a.i. sa fie prevenita
incompatibilitatea dintre activitatile desfasurate
folosirea rationala a terenuriloe
zona= portine de oras cu caracter determinat – se bucura de prezenta unei
functiuni dominante
industria- scoasa din interiorul orasului – periferie
se bazeaza pe niste criterii
buna corelare a activitatilor + compatimibilitatea functiunilor
principiul transectului – poate fi cuantificat dpdv al activitatilor,
functiunilor
12
fac referire la anumite categorii de folosinta ale terenurilor - la noi – unitati
teritoriale de referinta
sa la baza organizarii functionale a teriotoriului
Proiect de unire Galti-Braila – pleaca de la principiul zonificarii
zonificarea este relationata si cu accesibilitatea + compatibilitatea dintre
functiuni – nu doar in raport cu ele ci si cu conexiunile pe care trebuie sa
le stabileasca una cu cealalta
CRITERII
Asociere / complementaritate/ deservire
Accesibiliatate / mobilitate/ functionare – tine seama si de un anumit
regim de functionare – transportul in comun – trebuie sa rezolve aceasta
problema
functie/functionalitate
• se reflecta asupra ierarhiei sistemului de comunicatii, a tramei
stradale
• forma urbana se bucura de buna functionalitate atunci cand exista un
sistem ierarhizat de dispunere a circulatiilor
• principiul ochiului de retea – exista o traam majora care se tramifica
in inetriorul cartierului a.i. circulatia perimetrala sa asigure circulatia
majora
strategie de dezvoltare urbana/ scenarii – strategie de dezvoltare spatiala
= asociaza niste obiective de dezvoltare cu teritorii, cu o anumita
zonificare – cum, prin ce mijloace, unde – etapizare concreta si coerenta
prin identificarea mijloacelor si a locurilor pe baza criteriilor de
zonificare
imagine urbana / perceptie
vulnerabilitate urbana
petrimoniu – zone cu valoarea istorica, arhitecturala, ambientala =
imagine coerenta a orasului intr-un anumit moment – ex Vatra
Luminoasa
• reglementari specifive – nottiunea de vecinatate – 3 dimenisuni
• urbana – scara intregului oras
13
• zonala – scara cartierului
• locala – scara vecinatatii immediate
• determina un anumit grad de importanta
• Specific = transparenta + tipologie a fatadei = coerenta a formei
urbane pastrata printr-un regulament de urbanism strict – Belgia-
Burges, Amsterdam
• specificul = acumulare in timp a unor calitati care sunt particulare
unui loc
• acest specific trebuie pastrat si cu cetre trebui operat si dus mai
departe – NU trebuie ignorat
mediu
14
Zonificare functionala de utilizare – Zonarea bazata pe criterii de distnata
parcurse in deplasare cu transportul public – PE CRITERII FINANCIARE
• diferite bilete cu diferite preturi in functie de cum te apropii de centru
• Piata imobiliara tine cont de acest criteriu
reglementari de ordin fizic si calitativ
permisiva – posibilitatea de aparite a noi tipologii de locuire/utilizare a
terenului --- trebuie sa fie calitativa, mai putin cantitativa
C5
PERCEPTIA IN URBANISM – Rolul Designului Urban
➢ bazata pe perctia vizuala, contactul direct al utilizatorului cu spatiul urbanism
➢ perceptia- diferita in raport cu elementele importante = amalgan de concepte
care difera de la individ la invid in functie de gradul de cultura + experientele
sale anterioare in contact cu viata urbana
➢ patrimoniul = element viu in cadrul orasului – reconditionare / reconversie
functionala care sa nu schimbe forma initiala sau valoarea + crearea de
patrimoniu
relatie nou- vechi
➢ caracteristici:
Privirea/vederea
calitatea de a percepe vizual – faciliteaza perceperea de informatie 90%
arhitectura joaca un rol important – printr-o calitate superioara
arhitectura si urbanismul conlucreaza pentru a crea o forma urbana bine
dezvoltata
Prelucrarea informatie
Intelegere / capacitate de interpretare– bazata pe experientele anterioare ale
utilizatorului
poate spune ceva dpdv al formei / functiunii
➢ Orice obiect arh are un min spatiu de tranzitie intre int si ext
➢ primul contact vizual- putem sa descifram ce fel de spatiu este
15
Place de la Concorde – face parte dintr-un traseu care s eincheie cu Arc de
la Defence si pleaca de la Louvre
Arc du Carusel
Jardin du Culerie?
Place de L’Etolle- Arcul de triumf – marcheaza o axa
la capat- cartier de birouri inalte + locuinte- Carteirul Defence
Napoleon – a adus Obelixul din piata Concorde
➢ Perceptia in urbanism- 3 FAZE/etape
1. Faza Selectiva – contact vizual
faciliteaza transmiterea unei cantitati de informatii
prelucare/alegere/selectie a unui fragment
arta= mesaj – trebuie sa transmita ceva, un aport cultural asupra
societatii – din perspetiva stilurilor, decoratiilor, tehnologiei
Faza sintetica – sintetizarea informatiei
reducerea cantitatii de informatie pentru prelucrare
intelegere globala- daca este util sau nu
Faza Analitica – intelegerea detaliilor
scara
functiune
componenta spatiala
asociarea de seminificatii
prelucrarea informatiilor si intelegerea formei urbane
➢ Diferente de perceptie arhitectura-urbanism
diferenta legata de scara si complexitate
nevoia individuala vs nevoia comuna
odata cu complexitatea proiectului- mai multi utilizatori care se schimba
constant – public permanent in schimbare – pe un anumit interval de
timp --- capacitatea de adaptare la schimabre – REZILIENTA URBANA
existenta/aparitia mai multor functiuni specifice
raportul subiectiv- obiectiv – in functie de clasa de utilizatori
16
componenta spatiala – spatiul exterior ca princiapl element structurant
➢ IN URBANISM - se pleaca de la spatiul exterior si de la conformarea lui in
raport cu care rezulta amplasarea volumetrica sau conditionarile care sunt date
de anumiti factori care dau calitatea spatiului urban
o anumita conformare spatiala- dictata de ratiuni functionale / economie de
energie / estetice / urbanistice care tin de functionalitatea si rationalitatea
spatiilor
➢ RELATIA SPATIU URBAN- VOLUM ARHITECTURAL
Raportul volum construit (pozitiv) si volum neconstruit (negativul, spatiul)
Arhitectura – construitul VS Urbanism- columul neconstruit
1.Volum arhitectural – pridvor – succesiune a spatiilor – tine de mesaj, nu
doar de functiune
spatiu intermediar
2.Volum complex -urban
Casa Parlamentului – simbol al totalitarismului, al distantei sociale intre
o anumita clasa politica si restul, al puterii
• amplasata la distanta de alte obiecte, ftaa de care nu stabileste niciun
raport direct
• posibilitati de perceptie neingradite in raport cu spatiul adiacent
• intelegere directa
3. Volum simplu – cu spatii urbane tranzitorii
Biblioteca natioanala a Frantei- Dominic Perau – dr HC
• cadru introvertit, orientat spre natura
• volumul sugereaza functiunea
• stabileste relatii pietonale cu orasul
4. Ansamblu complex cu spatii tranzitorii
Palatul Parlamentului
• traseu lung + spatiu de tenta + bariera care impiedica sa te aproprii
Piata San Pietro
• opusul situatiei Parlamentului – scop de apropiere
17
• spatiu de regrupare
• spatiu cu mesaj – succesiunea de spatii urbane amplifica acest mesaj
• perceptie filtrata – comunica cu exteriorul dar este si delimitat
Concluzii
suita de spatii ce trebuie parcurse
tendinte de dirijare si control pin obligativitatea pargurgerii de spatii
intelegere conditionata de parcurs
Perceptia relatiai spatiu-volum arhitectural – conditionat de
1. statica (distanta impusa, dimensiuni mari ale spatiului)
• Whasington, Turnul Eiffel
2. dinamica (parcurs, perceptie conditionata)
• Place de Georges
• Biserica Madeleine
INTELEGEREA relatiei spatiu-volum arhitectural
factori de ierahie(morfologici
• dimensiuni/gabarite, forme, functiuni, regula
Ierahie dimenionala a spatiului
• piete, spatii liberre, mari artere, strazi, piatete, accese
Ierarhie functionala a spatiului
• spatiu public, semi-privat, privat
NIVELELE DE ANALIZA
• fac parte dintr-o metoda de a intelege o anumita caracateristica
spatiala a orasului care tine cont de mortofologia lui
• scop : relatii spatial-volumetrie intre constructii – axe de compozitie
majore care raporteaza volumele construite unele fata de celelalte
1. Nivelul analizei globale
• tipuri de spatii / tipuri de volume, relatia plin-gol
2. Analiza spatiului public
• comunicarea fluenta a spatiilor
18
3. Identificarea principalelor constructii sau ansambluri
4. Identificarea raporturilor cu spatiul public
Piata Navona – mesaj complet si complex din persp arhitecturala, istorica,
aryistica etc
Accesul – foarte important in perceptia spatiului
toata spatiile publice – au aceasta ierarhie tata si de succesiunea spatiilor
interioare si exterioara
➢ ROLUL DESIGNULUI URBAN
lipsa de reglementari, de respect fata de istorie, lipsa de interes a arhitectilor
– duc la obiecte fara sens in cadrul urban
Second Life – lume virtuala in care oamenii proiecteaza un mod de viata
Virtual Architecture- profesie reala
C6
RELATIA SPATIU-VOLUM
➢ In urbanismul de buna calitate – gandire porneste de la spatiul public coerent
din care rezulta limitarile spatiului construit
➢ se pleaca de la ceva coerent- spatiul urban – rezulta in urma acestor prezente
fizice, a cladirilor pe care le construim
➢ forma urbana de conditioneaza interpretarea caracteristicilor ei si modul in care
decidem sa construim
➢ relatia cantitate-calitate – importanta ponderea intre spatiul public si volumele
construite
19
➢ pe parcursul sec XX – se trece prin mai multe etape care speculeaza relatia
spatiu public-semi public- privat
➢ preocupare pt calitatea spatiului public – componenta importanat in calitatea
vietii in oras
➢ PEISAJ URBAN- Elemente de perceptie
Urbanistii- focusati pe perceptia de ansamblu a orasului, pe miscarea lui, pe
volumele lui, modul de org a spatiulu
arhietctii- detaliu, pe calitatea spatiului sau a obiectului
Kevin Andrew Lynch 1918-1984
Urbanist america
Imaginea Orasului- The image of The City
• Case studies in Boston, LA and Jersey City
• 5 elemente diferite care constuire fundamentul pentru imaginea
mentala pe care si-o face utilizatorul – ajuta la orientarea in oras
• trasee – cu un scop, limite, cartiere, noduri, repere
• organismul urban – organism hibrid – digitalizarea devine din ce in
ce mai importanta
• intalnirea online – mediu public cu reguli ale unei comunitati
Traseele
• spatiul public aferent drumurilor
• in analiza modului in care orasul este proiectat si gandit astazi –
componenta care in trecut lipsea
• toate activitatile desfasurate pot fi SPATIALIZATE
• urme pe care le lasa oamenii in oras
• ex un curier- determina pretul de livrare in anumite zone
• in lungul traseelor conditionam eficienta de utilizare a spatului
public prin calitatea mesajului pe care il transmitem – REPERE
• reprezinta o caracteristica cheie a organizarii mijloacelor de
transport
20
• cai de comunicatii – artere principale care particularizeaza modul
in care orasul functioneaza si este locuit, utilizat, construit
• sa putem da un raspuns de integrare in mecanismul specific
orasului respectiv – influenteaza modul de viata
• ORIENTARE AFARA TEHNOLOGIE
• competitie mare intre orase, nu tari – se resfrange in eficienta cu care
sunt organizate aceste activitati + modul in care orasul acopera
teritoriul + accesul la informatie si tehnologie + aria de acoperire a
accesibilitatii acestora
LIMITA
• instrument in urbanism foarte important
• ampriza strazii = latimea terenului ocupat de drum, de toate
elementele constructive ale actuia : partea carosabila, trotuare,
oiste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri
de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta
• ampriza- limita
• Pot fi si limite naturale, permisive vizual sau nu, dar care trebuie
intelese
• limitele- la scara problemei urbana- naturale ex malul marii
• Nodurile = conexiuni intre limite
• autostrazile – au inceput sa fie scoase din oras – constituie o
bariera, limite care nu numai ca sunt vizual si nu sunt conforme
esteticii europene
• Dubai – nu exista limite – alt tip de oras, functionare
• Baku – limita naturala de tarm – operatiune urbanistica care sa
dezvolte anumite chestii
NODURILE
• exista noduri care sunt non-urbanizare
• rezolvarea pietelor de circulatie, a marilor artere
• nod in cadrul unei retele
• daca un singur nod este altera – pica intreaga reatea- afecteaza
functionalizarea
21
• se transforma unei piete de cirulatie - San Pietro
• Euralille -REM KOOLHAAS
• nod prezent in oras – gara europeana ca carei prezente
arhitecturale este integrata in tesut
• Lankmark – Clatrava – gara din Lyon
• structura devine arhitectura
• obiect de arhitectura
• gara, aeroport – elemente clasice de constituire a peisajului urban
– Devin repere
REPERE
• Domul din Florenta, Brunelleschi
• unul dintre primele concursuri de proiecte arhitetcura
• Catedrala din Koln
• prestanta unui edificiu + functiunea + mesajul = crearea unui reper
• Sagrada Samilia
• Allianz Arena
• in sec XX – au inceput sa fie asciate arhietctura cu simbolul si cu
destinatia spatiului si cu reprezentativitatea
• Reichstag Dome Building – Norman Foster
• near 0 energy building
• efect de sera
• cursiva sa genereze o panorama a orasului
• Opera din Sydney
• la care spatiul urban se raporteaza + cu care orasul se identifica
TEHNOLOGIA MATERIALELOR MODERNE
• The Sharp – Renzo Piano
• Zaha Hadid – Centrul Cultural Heydar Aliyev
• spectaculos din persp spatiu-structura
• nu trebuia sa fie facut aici, contextul este impropiu
22
• relatia dintre plan- structura, volum arhitectural-spatiul exterior
• raportat la spatiul urban- nu este de referinta – greseala
urbanistica (nu a lui Zaha Hadid)
• arhitecta de obiect
• Baku- insula artificiala Zira Island – Azerbaidjan
• caracter de port unei zone adiacente coastei
• arhitectura de obiect, de mari dimensiuni
C7
CRESTERE SI DEZVOLTARE
Principii de interventie in tesutul urban
➢ Rezilienta = capacitatea de rezistenta la schimbare
din ce in ce mai vehiculat = capacitatea de adaptare
proces complex – tine seama de rolul in teritoriu a diferitelor zone –
caracterul lor
➢ ne intereseaza alcatuirea interna a orasului + conditiile de exista de crestere si
dezvoltare
➢ expansiunea urbana – cresterea populatiei
ofera conditii mai bine prin crestere
➢ cresteri, transformari bruste – conduc la discontinuitati spatiale + tesut urban
incoerent
➢ densitati foarte mari in centrele oraselor – prin traditie, reprezentativitate,
claitatea cadrului construit care satisface anumite functii reprezentative in oras
dorinta de a egala raspandirea oamenilor in oras – crearea unor alti poli
➢ confort urban – conformarea orasului – cat de bine fucntioneaza, cat de bine
administram, cat de eficient sutn activitaile – economisirea timpului + confort
+ siguranta + reducerea poluarii + arhitectura orasului+ calitatea spatiilor
➢ Competitivitatea oraselor- nr de locuitor, nr locurilor de munca, nivelul de trai,
salariul oamenilor = diferenta de calitate a vietii
23
➢ apar diverse probleme la nivelul sociatatii – prin orasele parasite, abandonate –
apar dezechilibre
➢ solutie: prin urbanism, prin planificare
➢ o componenta urbana esentiala astazi : cea digitala – schimbare a activitatilor
societatii
➢ arhitectii trebuie sa cunoasca aceste noi evolutii a societatii – pentru a putea
raspunde corespunzator problemelor actuale
➢ Londra- densificare mare
pliere de eficienta
alta atitudine fata de fondul construit deja existent – modernizarii acestuia
centura verde – limitarea expansiune
echilibru ecoloc + rezerve de teren pentru dezvoltari ulterioare +
activitati eficiente – agricultura urbana --- relatie intre oras si suburbii
un alt tip de intelegere a patrimoniului – trebuie upgradat in functie ne
nevoile actuale ale societatii
isi pune si problema patrimoniului actual
➢ PARIS
cresterea nucleului central si a zonei adiacente – in jurul Notre Dame
dezvoltare naturla urn=marind ocuparea teritoriului
urmat sa fie corectat de o interventie majora – Haussmann
dpdv al formei urbane – unele locuri, chiar daca schimbate drastic, si-au
pastrat caracterul spatial- este recunoscut si astazi
similitudine de conformare spatiala care pastreaza speficicul locului
interventii si arhitectura de calitate
Haussmann
masuri noi care au dus la o crestere in teritoriu + sistematizare interna a
orasului care organizeaza orasul si este specifica Parisului
operatiuni urbane de calitate – necesare la momentul respectiv
isi pastreaza un caracter general – cu exceptie notabila- cartierul Defence –
concentreaza toate imobilele inalt= densificare necesara a orasului in raport
24
cu principiile deja consolidate de existenta nealterata din teritoriul central al
orasului
interventii punctuale, insertii noi – puncte de interes, accidente moderne
care nu schimba caracterul orasului
• Institute du Monde Arabe- exceptia care confirma regula + altele
maturitate a interventilor care asigura calitatea
s-a pus problema dezvoltarii Parisului dpdv turistic
fenomen de crestere controlat in niste limite stabilite odata cu operatiunile
din interior
➢ CRESTEREA= fenomen(proces) de extindere si/sau de desificare morfologica,
economica, institutionala
➢ BARCELONA
principiu al insulelor cu o morfologie foarte variata- permit evitarea
monotoniei + mai multe tipuri de ocupare + elemte alte structurii urbane
Cerda
capacitate de adaptare – MODEL REZILIENT
➢ RELATIA-CRESTERE-DEZVOLARE -presupune
o planificare complxa coerenta
gestiune complexa
Vointa polititca puternica – face posibila implementarea unor proiecte
planificate si complexe
➢ Perioadele de recesiune/ stagnare economica
orasul nu se dezvolta + probleme inetrne
din cauza unei lipse de administrare coerenta
➢ Moduri de creste/dezvoltare
crestere continua/discontinua - Nu doar prin construire
procese de dezvoltare prin constructii, zone noi care trebuie sa fie
previzibile, planficate
o dezvoltare armonioasa – cresc densitatea, nr de loc, investitiile, turistii,
veniturile, orasul are mai multe resurse => se poate dezvolta
cladirile trebuie sa aibe carcater de adaptabilitate
25
dezvoltarea continua = fenomene de prelungire/ completare/ reinnoire /
reconversie/ reabilitare
daca nu este continua- probleme de gestionare a proceselor de
dezvolare/construire
preocuparea pentru cunoasterea a modului de existanta actual si cum se
va dezvolta in viitor
indicatori – prin care asigura anumite standarde de locuire, iginera,
eficienta
Dezvoltare discontinua = dezvoltare in teritoriu prin includere/ extinderi
noi/ “metropolizare”
dezvoltare necontrolata- lipsa de cunoastere + lipsa de preocupare pentru
urbanism si a actiunilor care asigura o dezvoltare coerenta
poate fi asociata nu doar cu nesincronizarea actiunilor/ evenimente pe
care nu le putem controla, ci si la
• discontinuitati spatiale – apar zone noi
metropolizare= jonctiune intre oras si localitatile periurbane care sunt
usor usor inghitite
Orasele fantoma- China – orase noi
patrimoniul – trebuie inteles atat din punct de vedere istoric cat si pentru
dezvoltarea orasului
NU trebuie sa fie rezultatul unor actiuni aleatori => trebuie sa fie
rezultatulor unor scenarii:
linii de crestere = dezvoltare unidirectionala
• limite – sunt stabilite formal pt niste etape de densificare
Poli de crestre = dezvoltare multidirectionala
• sustinute de linii de crestere
• locuri in teritoriu/oras
“Borne” de crestere = obstacole, praguri / indicatori
• elemente care marcheaza si limiteaza
• POT/CUT -nu trebuie negociate la scara mare – dezechilibreaza
ansambluri
26
• impune anumite praguri de dezvoltare – buget, nr de locuitori
• pot fi construite / economice
Limite de crestere - naturale, construite, economice
C8
gandire moderna
Regionalizare= organizare in sistem intr-un mod de ierarhizarea a
functiunilor in teriotir a.i. sa nu se creeze disparitati
1936 – centura Bucurestiului
orice dezv urbana se face in urma unui concept strategic – strategie generala
care vede problema in ansamblu – elemente importante care incep sa se
contureze si sa echilibreze dezv in teritoriu prin asumarea unui rol in raport
cu dezv istorica sau morfologia actuala
conceptul stategic – identificarea in terirotiu a unor locuri/ zone de
potentiala dezvoltare care au un rol/ vocatie
mai multe categorii de poli urban care sunt intr-o anumita relatie – legati
de competitivitatea economic / legati de agrement / de intarile in
Bucuresti/ de distributie a aglomerarii
intai se dezvolta polul de interes apoi contruirea
➢ 2011 – concurs international de solutii – noi l.am castigat – PUG DINAMIC
GIS=sistemul de baze de date georeferentiale geografice = permite
cartografierea, precizia si proiectarea acestor sisteme de elemente care sunt
organizate in teritoriu de la reteaua stradala si planurile cadrastale
Orasul – trebuie sa fie intelega pornind de la cele 6 paliere
Bucuresti European = reprezentativitate si o unicitatea a orasului ca si
capitala europeana in raport pe care il are in UE
Buc de Afaceri – motorul economic + care trebuie generat ai sa genereze
valoare
27
Buc Public – se adreseaza in special utilizarii orasului de catre locuitori,
vizitatori, turisti
Buc Permanent – cel de zi cu zi – gestiunea dezv teritoriului prin
implementare unor programe corespunzatoare conceptului strategic +
progame independente
Referitor la trafic+ conexiunea orasului cu teritoriul sau – problema
sensibila
Buc Identitar = exista anumite elem caracteristice, particulare care
individualizeaza si care potenteaza un anumit caracter unic care trebuie
pastrat
• parimoniu = un cadru construit valoros semnificativ in raport cu
evolutia istorica, cultura, traditia si anumite particularitati ale unui
loc care s.a constituit de-a lungul timpului – atat in trecut cat si in
viitor
• vizeaza 2 aspecte –
• 1. intelegereaa, respectul si valorificarea patrimoniului
existent
• 2. preocuparea pt crearea unui patrimoniu arhitectural viitor
– se creaza prin materializarea celor mai valoroase
concepte, proiecte si viziuni – prin concursuri de arhitectura
--- arhitecti avizati
• reglementarea urbanistica a unui oras- nu trebuie sa aiba legatura
cu modul artifical de impartirea administrativa a orasului (pe
sectoare- Bucuresti)
• coerenta arhitectural urbanistica a caracterului si a regulii pe care
identitatea urbana o da si trebuie sa o mentina
• reviziurea a planului urbanistic general – problema
cartierelor + problema caselor intre blocuri si blocurilor
intre case
Vulnerabilitate urbana
de ce un teritoriu trebuie sa fie reglementat intr-un fel si nu altul
tine cont de problemele socio-economice, de potrimoniu, bariere
functionale, terenuri virane(libere, potential de dezvolatre dar si de
28
disfunctie), mediu ambiental si natural
29
Infrastructura Edilitara
30
solutiile depind de planul general, de imaginea de ansamblu
Dezvoltare Economica
din persp dezvoltarii economice + principiile zonificarii – identificarea
unei anumite vocatii a teritoriului ---- Orasul Garii, Orasul Exo
• pol urban la Romexpo – centru business
• Orasul inteligent – in campusuri
31
➢ aceste plaiere identifica si organizeaza, sistematizeaza intr-o abordare simultara
problematicile orasului
Utilitate publica
Dezvoltare Durabila
raportul Buc cu mediu si cu contextul natural
• lacuri poluate, rauri polate, infrastructura insuficienta
prin implicarea coerenta s specialistilor
in teritoriu – TRANSECT – relatie intre oras si teritoriu
• teritoriul limitrof? Trebuie sa fie exploatat a.i sa asigure orasului
resurse(agricole) naturale
• RELATIA CU TERITORIUL- sa disponibilizeze anumite locuri in
oras care pot sa fie fructificate altfel
centre de interes in oraas – duc la supra aglomerare + comertul de mare
suprafata – trebuia pus in afara orasului
32
GIS= ulitilizarea unei tehnologii care ne permite gestiunea informatiilor
legate de consumatori, culoare de circulatiei, parcelar (morfologia
existenta), de topologia terenului, de functiunile asociate teritoriului
(zonificare/ land use planning) si de lumea reala pe care o proiectam
in redactarea unui proiecte pe calculator – organizarea pe layere
pe acelasi pincipiu merge si GIS
• informatii stratificate – organizate intr-o baza de date in 2D si 3D
• Orthophoto + parcelarea + conditionarile parcelei si impunerile
asociate fiecarei parcele +restrictii, folosiri si adrese + drepturi si
interese + zone administrative
• se pot face analize de iluminare, umbrire, climatizare etc + simulari
33
• este nevoie de oameni specializati care stiu sa utilizeze astfel de
programe – PROBLEMA IN BUC de implementare a unui astfel de
porgram – LIPSA PERSONALULUI CALIFICAT
• SISTEMUL are nevoie de oameni competeti si specializati
Problematica urbana – aceste date sunt oragnizate, sistematicate, controlate
ca sa poata fi aplicate prin GIS
date vii care se updateaza zilnic
nu este necesar un alt PUG- este dinamic, in continua schimbare si
adaptare pentru problemele actuale
34
C9 – ICONIC BUILDINGS
➢ Ideea cladirilor iconice = ideea desgnului iconic
designul care la un moment dat stabileste, impune, marcheaza o anumita
etapa de maturitate in procesul de proiectare si de gandire a unui produs (si
cladire)
Design urban – materializeaza prin forma urbana elementele costitutive ale
orasului
➢ orasele – raspund unui pachet de nevoie generale ale oamenilor + caracteristici
specifice
➢ Nevoi fundamentale
Nevoia de existenta- prdus care face apel la cadrul fizic existential al
omului – adapost, spatii care sa adapoesteasca anumite activitati --- schema
functionala care raspune nevoii functionale + nevoia estetica
Nevoia de Social
orasul incepe sa fie gandit diferit – pentru ca o parte a existentei umane
nu se mai desfasoara in cadrul fizic --- spatiul virtual
• servicii, comunicare, shopping, banking – o buna parte a activitatilor
• pandemia- ne obliga sa utilizam mai mult acest spatiu online
• un anumit tip de functionare a orasului – multe dintre activitatile
administrative, de servicii- comercial, de munca – impact asupra
constuitului
• O serie de functiuni nu-si mai au locul + se diminueaza dpdv
cantitativ in oras
• este nevoie de dezvoltare, de reinventare a conceptului de locuire
– spatii adiacente care sa se plieze pe nevoile oamenilor
• un mod de a eficientiza locuirea – conceptul de CO-LIVING- nou
mod de locuire semi colectiva – locuite individuala + facilitati
comune cu eficienta economica si de timp
tehnologia- parte esentiala in activitatile umane- suplieste sau
eficientizeaza anumite functiuni
Nevoia de bine si frumos
calitate spatiului arh + urban
importanta in educatia estetica, confort psihic, calitatea vietii si a
activitatilor pe acre le desf
se raporteaza la gradul fiecaruia de experienta, cultura, capacitatea de
intelgere estetica
➢ CLADIRILE ICONICE
raman in patrimoniul universal – unicitate
CONTEXTUL – legat de loc, tot ceea ce inseamna de la cadrul fizic pana la
backgroundul care vine de la un anumit specific pana la perspectivele
viitoare
aduce ceva nou- inoveaza
35
produs al unui context foarte context – unice si irepetabile cu aceeasi
valoare
caracter de inovatie – forteaza limitele + contituie MODELE
seteaza un anumit trend, o anumita “moda” – devin referinte
referinta = obligatorie in cercetarea unui proiect
este etetic – trasaturi care sa il faca functional+ placut + eficient dpdv al
utilizarii si al ergonomiei
reprezentative pentru un anumit timp, loc, atitudine
devin elemete de PROMOVARE a imaginii orasului
sunt rezultatul unui proces care tin cont de materializarea unor nevoi
Mini-Cooper – nu si-a schimbat desgnul timp de 40 de ani
evolueaza in functie de gabarit, necesitati, functionalitate
linia generala, estetica generala ramane aceeasi – identitatea produsului
criterii dupa care designul iconic poate fi identificat si catalogat --- ne
putem da seama daca este ceva reprezentativ sau comun
constituie un model
imbunatateste raspunsul referitor la functia cladirii
seteaza standarde noi
trece testul timpului- nu se demodeaza – este inca placubil
devin emblematice prin sileuta, functionalitate, prezenta, materialitate,
decoratie +alte elemente care le individualizeaza = pt oras
CARACTERISTICI
➢ RECOGNIZABLE CITY
majoritatea cladirilor iconice- cladiri iconice
rol de orientare, devin repere, constituie o silueta particulara a orasului
➢ Partea ECONOMICA – investitii
sunt scumpe, necesita resurse
utilizarea intensiva a terenului+optimizare
➢ Perceptia Orasului – privesti
panorama – element necesar pentru intelegerea orasului
➢ Eficienta a serviciilor
regim mixt
in raport cu mai multe nevoie + oferteaza mai multe tipuri de saptii
1/3 din cladire = nevoi comerciale, firme, hotel
mai sus- mai putin accesibile – devin locuinte la partea superioara
adaptare – nu raspunde unui singur criteriu de functionalitate
➢ Imbogatirea vietii stradale, publice
evitarea parcarilor subterane- aglomerare
primele niveluluri- intra in contact cu spatiul public
puse in raport cu accesibilitate – transportul in comun
36
ex – Postamer Platz – zona de revitalizare urbana cu intervetii de arh
celebrii
arhitectura- rol principal
Helmuth Jahn
• Esplanada project Bucharest – nu a fost realizat
➢ crearea unui cadrul de reglemenatare care sa permita realizare proiectului
➢ Pritzker Prize
HERTZOG and De MEURON
Tadao Ando
trad japoneza- vine dintr- traditie de intelegere, de consum al spatiului,
cu lumina, cu utilizarea de materiale, cu sinceritate
Zaha Haidid
Mario Botta
DR HC
Paulo Mendez da Rocha
dr HC
Alvaro Siza
dr HC
Richard Meier
DR HC
1984- High museum of Art
Gottfried Bohm
dr HC
Eduardo Soto de Moura
dr HC
Estadio de Braga- Portugalia
Dan Hanganu
dr HC
arhitect roman
profeseaza in Canada
Dominique Perrault
dr HC
Daniel Libeskind
dr HC
➢ obiectele iconice- trebuie sa fei reprezentativa
trebuie sa inoveze, unica
seteaza noi standarde – devine reper cultural si profesional
are valoare intrinseca si ramane in patrimoniul cultural – preocuparea
pentru arh de inalta calitate- pentru patrimoniu
raman in memoria colectiva
➢ Norman Foster
Carre d’Art, Numes, France
relatie intre nou si vechi
37
la vremea respetica- Maison Carre- mediateca – biblioteca media
Reichstag Dome
The Millau Viaduct
Primaria din Londra
Milenium Bridge – pod pietonal
➢ PROBLEME
aduc stres, presiune enorma asupra orasului– aglomerare de turisti
sistemm ed transport public eficient
rezerve de loc
eficientizarea spatiului
riscul de atatc terorist – concentrare mare de intere- devin vulnerabile
dpsv arhitectural – constrangeri
consumatoare de energie- pune problem atitudinii – GREEN
BUILDING
• Planning- modul de organizare si rezolvare a contextului imediat
• Relatiei dintre cladire si contextul urban
• Materialele folosite
• Energie
• Utilizarea apei
• Near 0 energy building
• elemente care se raporteaza la mediu – izolatie, controlul
luminei/umbrei, reutilizarea apei, energie alternativa
3 POLONI ale dezvolatrii sustenabile
• ECONOMIC
• SOCIAL- relatia cu utilizatorii + modul de desf a activitatilor
• MEDIU
38
• continuitate si sa evite probleme de disconfort urban si lipsa de
calitate a vietii
• omul- in centrul dezvoltarii urbane si al arhitecturii
• proiectare centrat pe utilizator – duce la anumite principii ale
designului gandite pe ergonomie
MEDIU
• pericolul de a pierde resursele naturale
• arhitectura- influenteaza mediul
• fluctuatii mari de la o zi la alta- de temperatura
• poate fi influentat si de tehnicile de constructie
dezvoltarea durabila – desinsificare, extindere, orase noi, raspusuri la
probelmele de deplasare
reglarea consumului – pentru a nu epuiza resursele naturala – solutii
alternative
= organizarea unei activitati care gestioneaza resursele intr-un mod eficient
si cu masura + cerinta ca aceste sisteme sa nu presupuna eforturi si cheltuiri
suplimentare pentru a intretine procesele – trebuie sa se autosustina dpdv al
resurselor/cheltuielilor
element cheie care incepe discursul oricarui tip de dezvoltare sau activitate
umana
➢ URBANISM VERDE -Green Urbanism
urmareste o serie de principii legate
Energie si materiale
Managementul apei, al biodiversitatii si al deseurilor
Planificarea urbana
• pleaca de la modul in care el raspunde nevoilor de deplasare, de
functie comunitara, de modul in acre arhitectura cladirilor raspund
eficientei enrgiei
39
• intervin considerente tehnice – la care trebuie sa raspundem eficient
in oras- complexitate majora – diverse zone mai mult sau mai putin
dezvoltate
Pilonul ECONOMIC- tine de ENERGIE
Pilonul SOCIAL – tine de Mobilitate de transport, DESIGN, siguranta etc
Pilonul de MEDIU – tine Managementul apei, al biodiversitatii si al
deseurilor
Biodiversitatea= ecosistem natural, pasari, arbori – rol in ecoclimatul
orasului
Sistemul de spatii verzi
• asigura un echilibru climatic care sa scada efectul de insula de
caldura
• Protectia impotriva facturilor de poluare – praful adus de vanturi –
perdele verzi de protectie
➢ ECOCITY
latura ecologica- baza in special pe utilizarea energiilor alternative +
anumita relatie cu teritoriul imediat, limitrof orasului = aprovizionarea
orasului cu bunuri => ferme urbane, ferme verticale
initial in Ro – marile supermaketuri – in afara orasului – asa cum se
intampla in tarile din strainatate mai dezvoltate
aglomeratie + poluare
ORAS SUSTENABIL
1. se ocupa de gestionarea consumului de energie
• limiteaza energiile poluante + incuranjeaza utilizarea energiei
alternative nepoluante
2. managementul apei si a deseurilor
• problema ghenelor, a gunoaielor
3. Cultura urbana si spatiu public
• trebuie identificat si/sau creat
• arhitectura- legatura invizibila cu adiacentul + crearea prin prezenta
ei/influenta ei o conexiune data de amenajarea spatiului adiacent
cladiri
• cu cat este mai coerent, mai consistent dpdv al conformarii, al
principiilor pe care le urmareste – care tin de perceptie si pun in
valoare arhitectura => scenografie
4. PLANIFICARE
• tine seama de scenariile de dezvoltare
5. Materialele utilizate
• din ce in ce mai selective + impuse a fi folosite
• unele vor incepe sa dispara – prea poluante
40
6. Mobilitatii umane si Managementul orasului + Planificarea
transporturilor
• motive de deplasare prin oras – gestiunea activitatilor in cadrul
orasului
41
• gestiune a CO2-ului produs prin utilizarea si gestionarea
spatiului
• este un mecanism in care cladirile sunt partea dintr-un intreg
care indeplinesc aceste functii
• din persp organizarii spatiului – distincte
• echilibru intre natura si rolul acesteia in acest echilibru de
ecosistem urban
OBIECTIVE- 4 obiective esentiale
1. Crearea unui cadru de existenta care sa permita dezvoltarea
sustenabila in general – gestiunea resurselor in general (umane,
financiare, naturale) intr-un mod in care sa existe un echilibru
• dezvoltarea de orase noi care sa tina cont de aceste aspecte
• dezvoltarea infrastructurii de transport – in primul rand
2. Alegerea viitorului corect
• care sunt alternativele pt viitor – si alegerea celui mai bun
3. Expansiunea orasului
• dezvoltarea intensiva a orasului
• calitatea dezvoltarii – periculoasa
• promovarrea principiilor ecologice
4. Considerarea viitorului post-petrol
• promovarea in domeniul transporturilor – masinilor electrice/hibrid –
infrastructuri in dezvoltare
• alternative
program de master- Orase sustenabile 2012-2014
asezari autonome pe modelul Masdar City
Kuala Lumpur Airoport City
Manaus Vertical City
Doha 2030
➢ B. Accesibilitate
gestiunea mobilitatii in cadrul orasului --- scop : eliminarea din anumite
zone a poluarii, suprautilizarii
strategii: pietonizarea unor zone – accesibile pt un anumit tip de
utilizator + exploatarea unei anumite vocatii a unei zone care se deschide
catre utilizator => un tip de viata urbana
• pietonizare temporara
gestiunea in ansamblu – dirijarea unor fluxuri canalizate pe niste
CORIDOARE care sa deserveaza in mod echilibrat teritoriul si sa
descongestioneze alte portiuni ale orasului care au alta vocatie
incurajarea ccesului pentru niste dezvoltari majore
crearea unor zone noi
relatie de conexiune pe bulevarde principale
DESIGN + Relatia cu alte referinte;situatii similare + Mod in care este
destinat sa functioneze si sa fie atractic = configurare
42
Oras planificat pentru tranzit – Transit Oriented Development – TOD
pune accetul pe optimizarea deplasarilor + ancorarea intr-un sistem de
centre de interes si incurajarea unei anumite tipuri de mobilitate- cea
blanda
au in vedere noile generatii de vehicule si de tip de mobilitate – gandire
de viitor
intervine tehnologia + regulamentele de urbanism + informatia +
principiile de economie
Master Urbanism – Managing urban mobility systems
➢ C. Diversitate
1. Diversitatea spatiilor si a modului in care orasul se relationeaza din persp
organizarii sale cu mediul --- TRANSECT
Relatia de la natural la foarte construit – este o exprie a varietatii
2. din persp sociala – oamenii – foarte diversi princultura, etnie, origine,
aspiratie-- categorii foarte diferite
• orasul are un principiu al echitatii – trebuie sa raspunda nevoilor
tuturor
• elementrul central in jurul careia existenta urbana se desfasoara –
caracteristica legata de multiculturalism
• diversitatea culturala = diversitate de activitati pe care orasul de
sustine + principii care ajung, de regula, politica de stat
• statele dezvoltate si cu spirit competitiv economic – dau castig de
cauza acestui principiu al multiculturalitatii si al integrarii sociale
• cadrul urban DEVINE expresia unei comunitati – in care
comunitate se afirma
• ideea de cartier chinezesc (implementat in marile orase)– exista o
comunitate care este integrata si asimilata si care influenteaza
forma urbana --- contributie la viata urbana = indispensabila
=PARTE INTRINSECA a formei urbane
• apar nevoi culturale ale acestor comunitati (Amsterdam –
multiculturalitatea – principala carcteristica)
• orice sarbatoare a celuilalt – prilej de bucurie – o viata urbana
comuna si aspiratii comune – indiferent de natie
• exista o stiinta a intelegerii a modului in care orasul trebuie sa fie
pregatit cu un anumit tip de politici care vizeaza dezvoltarea urbana
in genera, construire/reconstruirea din persp raspunsului la o
comunitate moderna care are aspiratii comune + valori comune
• viata urbana diversa
3. diversitate economica, functionala a orasului
• ZONIFICAREA FUNCTIONALA
• modul in care se relationeaza si functioneaza impreuna zonele intre
ele --- alcatuiesc un sistem coerent
4. BIODIVERSITATEA
43
C11
➢ 4. Open Space- spatiul liber
face apel la spatiul public, lober de constructii
preocupare de intelegere a formei urbane in armonie cu natura + principiile
sustenabilitatii => abordarea cadrului natural capata alt inteles
44