U.A.U.I.M.

CURS MORFOLOGIE SI TEHNICA URBANA

PARTEA I

ANUL II – seria A
2010 – 2011

Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 1

ELEMENTE
INTRODUCTIVE

-Elemente morfologice principale

-Domeniul de studiu al morfologiei
-Domeniul de studiu al tehnicii urbane
-Tip/arhetip/prototip
•ORASUL Orasul ca forma de asezare si organizare a vietii
Cea mai evoluata forma stabila in timp - in evolutie constanta
Trasaturi speciale fata de alte asezari:
• densitatea cladirilor
• confort – transport, dotari, standing de locuire
• reprezentativitate
• ambianta specifica, estetica amenajarilor si cladirilor
• oportunitate pentru propria viata – social, economic, etc

CADRU (relativ) FIX – cladiri, strazi, parcele

•Orasul
CADRU MOBIL – activitati, relatii
ORASUL NU ESTE suma formelor sale, este mai mult decat suma partilor lui

ORASUL = FORMA URBANA + SEMNIFICATIE + TIMP

Timpul ca factor care conduce la schimbari lizibile ale formei urbane

FORMA URBANA – are 2 acceptiuni
- ca aparenta, infatisare a unui obiect
- ca mod de organizare dinamica a elementelor din care se compune un obiect
(aici: orasul)

•Diferenta intre: •Forma statica – nu se schimba in timp

•Forma urbana dinamica (metabolica) – se
schimba in timp

EVOLUTIE, MUTATII, METAMORFOZE ALE ORASULUI

LA SCARI TEMPORALE DIFERITE (ani, decenii, secole)
 Orasul – obiect
de studiu viu,
in permanenta
transfomare

Nu poate fi controlat total,

NU POATE FI
REGLEMENTAT definitiv
(autoritarismul il distruge).

•ORASUL = UN ORGANISM VIU - spontan si proiectat

Exemplu: cadrul construit (casele)

Forma caselor + relatiile fizice dintre case + relatiile dintre
diferite forme ale caselor de-a lungul timpului + relatia
formei casei cu felul in care ea este folosita
MORFO- TIPOLOGIA URBANA =
MORFOLOGIA URBANA si TEHNICA URBANA
MORFOLOGÍE = < fr. morphologie, cf. gr. morphe – formă, logos – studiu

Morfologie urbana = studiul analitic al formei urbane si a

regulilor de modificare a acestor forme
Tipologie urbana = stiinta elaborarii tipurilor de forme urbane
facilitand analiza morfologica, prin clasificarea elementelor ce o compun
• aparuta in 1841 in cadrul stiintelor umaniste
Exista morfologie in domenii diverse- biologie, lingvistica, sociologie, geo-morfologie,
muzica.

Ansamblul formelor urbane in

cadrul unei structuri urbane
constituie forma urbana.
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

- analiza formelor urbane

- genealogia formelor = depistarea claselor

de genealogii (devenirea in timp a formelor)

- identificarea tipurilor formale

(istorice, structurale, functionale, estetice)

- tipologizarea (clasificarea tipurilor dupa

criterii )
 Diferitele forme
constitutive ale
orasului se
influenteaza
reciproc, capata
sens prin
interactiune, si dau
sens ansambului
din care fac parte.
Forma urbana participa la identitatea orasului.
Forma urbana nu e doar un rezultat al proceselor materiale.
Forma urbana # forma tridimensionala, exterioara,
aparenta
Forma # proiectia la sol a activitatilor omului
MORFOLOGIA URBANA LECTIA TRECUTULUI
= obiect de cercetare initial pentru geografii francezi si englezi intre
cele doua razboaie modiale

***1881 – Patrick Geddes - “parintele” urbanismului modern

•Importanta contextului pentru obiectul de arhitectura
•Contextul regional - urbanism contextual (organic)
•Urbanism tehnic (reglementar) vs. urbanism formal (arta urbana)
•Urbanism structural - sistemic

•2008
•*** devine apoi obiect de cercetare pentru
istorici ai orasului, arhitecti si urbanisti
•
•*** Pierre Lavedan – viziune cvasi
arheologica,
•Gaston Bardet
•*** dupa al 2-lea razboi mondial-
planificarea dupa principii fuctionaliste a
stins, o vreme, aceasta preocupare

•Pericolul muzeificarii oraselor (mai ales a centrelor vechi)

– dintr-o prea rigida viziune patrimoniala a formei urbane
inteleasa ca obiect de conservare
•*** Italia- o alta scoala a morfologiei
urbane
istoria formei urbane - ca
reactie al modul de planificare foarte rigid
al anilor 1950
Saverio Muratori, studiind si predand in
Venetia si Roma- opera de teoretizare –
o istorie operativa si activa capabila de a
orienta actiunile din prezent/ a distins
cateva tipuri primordiale – tipologie.

•dupa 1970

•Gianfranco Caniggia, Camillo Sitte (“Arta construirii oraselor”)

•tip+mofologie urbana / parcelar + strama
stradala + sistem construit
• teoretizari de maniera stiintifica in relatie cu scara urbana
•Jean Castex, Philippe Panerai
•Manuel de Sola-Morales - Spania – Barcelona -
tip / prototip / arhetip

TIPUL = Un element care reprezinta trasaturile esentiale

ale obiectului respectiv

Element de referinta
Trebuie extras din analiza la o scara larga
RECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI

EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILOR

TIPUL •Ex. Locuinta cuplata

teoretic
in cadrul
formei
urbane
concret •Ex. Locuinta “alipita”
 Tipuri de orase cu structura urbana
radio-concentrica
(evolutii si scari diferite)

Analiza tipurilor concrete >>>

tipul teoretic / schematic
PROTOTIPUL - tipul original, primul dintr-o serie

•Defineste un
model de evolutie

•Se impune prin

reprezentativitate,
valori, calitate

•Este recunocut
pe scara larga
ARHETIPUL - tipul ideal la care se raporteaza restul seriei

Garden – City - Ebenezer Howard

Karlsruhe

•ARHETIPUL –
se poate verifica in
ansamblu, cat si in detaliu
Tipologii forme compuse Exemple
 Exemple

Theo van Doesburg (1918)

si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):
 Exemple

•Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925

 Exemple

•Relatia cladirilor de locuinte colective cu spatiul verde insotitor

Tipologii teoretice

•Insular ordonat •Linear directionat •Alveolar deschis -unic

•Alveolar deschis- multiplu •Alveolar inchis •Alveolar dinamic

•Morfo- tipologia SPATIULUI
URBAN

•Morfo- tipologia TESUTULUI

URBAN
Morfologia sistemelor componente ale tesutului urban
•CONSTRUCTII
•PARCELE
•STRAZI
•TROTUARE
•SPATII PLANTATE

+
RELATIILE DINTRE ACESTE COMPONENTE
FORMA URBANA - sistem expresiv original
autonom,
diferit de alte sisteme de expresie a umanitatii
(arta, mitologia, limbajul)