CONFERINTA A.T.U.A.C.

DEZVOLTAREA SPATIALA DURABILA

- DE LA PLANIFICAREA TERITORIALA LA PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR

Morfologia urbana
si dezvoltarea creativa a oraselor

DR. ARH. ANGELICA STAN

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”- Bucuresti.

OBIECTIV:
Rolul cercetarii formei urbane in dezvoltarea creativa a
orasului

INTREBARI DE CERECETARE:
Ce este dezvoltarea creativa a orasului?
Ce rol are limbajul creativ in activitatea de urbanism?
Cum poate morfologia sa participe la stimularea
creativitatii orasului?

CUVINTE - CHEIE:

limbaj, comunicare, forma urbana, creativitate, dezvoltare, durabilitate

PREMISE:

-Tendinta actuala de a cunoaste orasul tot mai mult prin

intermediul limbajului (grafic/tehnic, dar si text)

- Discursul despre oras, limbajul/ limbajele orasului

determina hotarator perceptia si cunoasterea formei
urbane.

- Cuvintele orasului > nume, locuri, imagini, evenimente,

istorie, etc. au dat nastere conceptului de oras-text /
meta-text / hiper-text
Limbajul despre oras Limbajul orasului
STAREA ACTUALA A LIMBAJULUI DESPRE ORAS
(in Romania):

•O suma de invective
•Opinii exprimate isteric
•Limbaje improprii
•Intoleranta
•Atitudine ostila
•Opacitate
•Lipsa de argumente
•Autism

•INFLATIA DISCURSULUI DESPRE ORAS –este in directa relatie

cu EXPANSIUNEA ORASULUI INSUSI (sprawl, urbanizare
difuza, rurban, etc)
 Discursul despre oras
risca sa devina un Turn Babel.

Orasul risca sa devina

INCOMUNICABIL
atunci cand limbajele folosite
pentru a-l explica
sunt ireconciliabile.
 LIMBAJUL despre ORAS:

• PERICOLUL STANDARDIZARII EXCESIVE

• PERICOLUL CONVENTIONALISMULUI

• LIPSA EXPRESIEI AUTENTICE

• LIPSA TRANSPARENTEI

• LIPSA MECANISMELOR DE SUGESTIE, COMPARATIE,

ALUZIE, METAFORA

….un limbaj codificat si

echivoc ce pierde
contactul cu realitatea.
Sanatatea LIMBAJULUI DESPRE ORAS
= sanatatea ORASULUI
Martin Heidegger - in “Originea operei de arta”
(poem al lui Fr. Holderlin- 1770-1843)

“plin de merite, si totusi in chip poetic locuieste omul...”

SFERA MATERIALA SFERA SEMNIFICATIILOR

productia de bunuri, cunoastere i-mediata,
imagini, simbolizare,
Constructii, intuitie,
Obiecte gandire creativa
inovare
 GRAMATICA ORASULUI

“Morfologia”

Spatiile – definite prin substantive

STRADA, PIATA, CARTIERUIL, CENTRUL,
PERIFERIA, etc

Locurile – definite prin prepozitii

AICI/ ACOLO/DINCOLO, SUS/JOS, etc

Caracterul – definit prin adjective

FRUMOS/URAT, AGREABIL/DEZAGREABIL
“Sintaxa”

“morfeme” - decupaje primare dintr-un anumit tesut

urban

“cuvinte” - unitati de spatiu urban cu caractere

morfologice similare

“propozitii” – fragmente de tesut urban cu intelesuri

diferite

“fraze” - secvente epice, locuri care contin mesaje/

povesti/ istorii
 LIMBA(JUL) ORASULUI

Putem cunoaste un oras asa cum •LEXIC

putem cunoaste o limba - doar •LECTURA
•EXPERIENTA
practicand-o si niciodata pe deplin.
•CONEXIUNI
 LECTURA ORASULUI
Cum citim orasul?

explorarea fizica
calatoria, parcursul, vizitarea locurilor
cu un set de intrebari calauzitoare

identificarea entitatilor
prin auto-intrebari, evaluari, decizii,
LECTURA ORIENTATA adnotari, conexiuni intre lecturi si
spatii/peisaje, relatii intre citit si vazut

rememorare si re-lectura
confruntare intre diferitele faze ale
lecturii, selectia valorica, critica,
interpretarea
FORMA ORASULUI = FORMA LIMBAJULUI
LIMBAJ – ŢESUT / ţesatură / textură urbana

…combinatie, impletitura, amestesc

Ansamblu de elemente (celule, piese...) care functioneaza impreuna
si formeaza un intreg
….a încrucişa, a întretăia, a împleti,
….a îmbina, a urzi CREATIVITATE
PARCELAR/ sistem parcelar

Mark Bradford...mapping the urban space

>>> aspecte ale modului de viata, calitatea locuirii,

eficienta folosirii terenului, cresterea/ devenirea,
intensitatea vietii urbane…
STRADA/ sistem viar

- “limbajul strazii” >>> normativitatea spatiului public

(respectarea legii, interdictia, mecanismul opiniei
publice), modul in care functioneaza relatia public-
privat, supravegherea spatiului public, libertatea si
anonimitatea, etc.
 CONSTRUCTII / sistem construit

LIMBAJ – ARHITECTURA
plastica arhitecturala, expresivitatea, noutatea, racordarea
la modele autohtone sau straine, absorbtia tehnologiei
Global / local/ glocal
 A cunoaste ORASUL

PRIN LIMBAJ
(DIA – LOGOS)

...a-i intelege limbajul

.... a-i respecta vocile

.... a-i pune intrebari

si a-i raspunde

.... a tolera opinia diferita

Creativitatea urbana

- O abordare fenomenologica

- O reactie senzoriala la calitatea formei urbane

- O iesire din logica de tip diagrama /

cartograma

- O recunoastere a faptului ca planificarea

urbana nu poate acoperi in mod obiectiv
intreaga realitate a orasului

- O intoarcere la subiectivismul lecturii si

experientei orasului transpus in act creativ
 Creativitatea limbajului = Creativitatea orasului

Creativitatea urbana muta

accentul pe procesul
creatiei, ca act de
pregatire a deciziei.

CREATIVITATEA ORASULUI =
CULTURA + COMUNITATE

www.creativecities.com
 Creativitatea ca factor stimulativ in dezvoltarea urbana

Creativitatea urbana = stimularea energiei si a

sensibilitatii noastre indreptate catre orasul inteles ca
entitate vie, evolutiva.

Creativitatea orasului
se poate pierde in
conditiile unui
context indiferent si
nestimulativ.
 “scrierea” creativa a orasului

Un cadru urban anume pregatit pentru exercitiul creativ

Inainte de scriere creativa – lectura creativa

Strategii urbane care includ aportul creativ al artistilor

O asociere intre profesionisti si ne-profesionisti:

limbaje diferite, dar tolerate reciproc

Diseminarea experientelor, a dialogurilor

Spontaneitate
Sensibilitate
Stimulare
 Creativitatea orasului
impotriva:
DE-VITALIZARII

INCHISTARII MUZEIFICARII
MONOTONIEI
CONFLICTULUI INTRE
GENERATII

PASEISMULUI

LIPSEI DE COMPETITIVITATE

IZOLARII
CREATIVITATEA ORASULUI
= factor “soft” in dezvoltarea regionala

Implicatii in competitivitatea urbana

Conceptul de
“ORASE DESCHISE”
- Atragerea de investitori
- Revitalizarea spatiului
public
- Atragerea elitelor
- Mobilizarea atentiei
comunitatii locale

Workshopuri si conferinte, proiecte culturale in

jurul unor teme /probleme ale orasului,
implicand inmod real cetateni- simpli locuitori
sau artisti ai orasului
.... a privi ambianţa urbană în întreaga sa dimensiune

.... a înţelege dialectic relaţia NOU- VECHI

.... a accepta diversitatea oraşului

… a crede in autenticitatea cotidianului

• A exploata potentialul
neutilizat
• A conta pe
disponibilitatea
comunitatilor
• A implica atat
“industriile” culturale
cat si pe cele
economice
 Exemple:
Take Me To The River: West Harlem Project - 2008

- Proiect de stimulare a resurselor culturale si economice locale in

West Harlem si southern Washington Heights> printr-o serie de
evenimente subsumate temei respective > re-crearea atractivitatii
prin utilizarea parcurilor Raului Hudson, imbunatatind imaginea si
facilitatile, signalectica, etc.

Nautilus International
Development Consulting, Inc. in
association with Donna
Walcavage Landscape
Architecture + Urban Design
http://creativecities.britishcouncil.org/knowledge-and-ideas-
bank/element/189/divercity__learning_from_istanbul

Video, fotografie, instalatie

Divercity. Learning from Istanbul. 2010
Expozitia a utilizat
orasul ca pe un teritoriu
deopotriva social, politic si
economic, fundal penttru
activitati cotidiene si
inspiratie pentru fictiune,
naratiune sau poezie, istorii,
vise si dorinte - personale
sau colective.
Mai mult,
evenimentul a interogat
asupra modului in care
energia orasului si
schimbarile pe care acesta le
stimuleaza sau suporta ii
influenteaza pe locuitorii sai.
http://www.creativecitiesproject.eu/en/actions/index.shtml
http://www.creativecities.org/forums.html