U.A.U.I.M.

CURS

MORFOLOGIE URBANA
ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA
URBANA
2013-2014

ANUL II - A/U/P

CURS 4

LECTIA TRECULTULUI
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

I. LECTIA TRECUTULUI
3 SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE
URBANA:
Italian
Francez
Britanic
+ EXPERIENTA OLANDEZA
contemporana >>> studiu individual

1. Scoala Italiana de morfologie

A_Salverio Muratori
Studi per una operante historia urban di Venezia, 1959
>> metoda tipologic
- 4 scri (complexitate tipologica crescatoare):

construcie >cartier >ora > teritoriu

Tipul este o construcie de
convenii i norme care
exist ntr-o anume regiune
sau ora i care a evoluat n
timp pe seama experienei
(Muratori).

B_Carlo Aymonino, Aldo Rossi

Architettura della citt /The architecture of the city, 1966
La citt di Padova, 1970

>> abordare analitic a spaiului urban i

arhitectural

- notiunea de permanen a structurii urbane

- notiunea de reziliena - capacitate de
adaptare pozitiv a sistemului morfologic la
factorii de noutate formala i funcional
introdui la un moment dat.

Tipologii care relaioneaz CONSTRUCTIA cu FORMA

ORASULUI (partea cu intregul)

C_Gianfranco Cannigia, Gian Luigi Maffei

>> metoda atomist (1975 1990):
Il progetto nell edilizia di base, 1984
Letture di Firenze, 1985

> creterea urbana si dinamica tesuturilor urbane

> procese de formare autonome
> dependena tipurilor de locul formrii lor: tipul
cldirii este proiect colectiv
- Conceptul de arhetip ca esen a tipurilor,
care poate genera tipuri noi, ncorporand lecia
trecutului extins critic ctre prezent fr riscul
pastiei

Abordarea atomista
n 5 trepte 5 scri:

- creativitate ghidat de context

2. Scoala franceza
Phillippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles Depaule
Christian de Portzamparc, Bruno Fortier
Elements d analyse urbaine 1980 (1972 - 1975)
Formes urbaines: de l lot la barre, 1977,
Analyse Urbaine, 1999/2002

- analiza aspectelor sociale aferente formelor

urbane i arhitecturale
Orasul = productor de relaii sociale i
economice care se reflect n forma fizic
- descoperirea logicii formei de organizare >>

citirea oraului, nu imitaia formelor!

Oraul este considerat mai

aranjament abstract de date

mult

dect

un

Analiza MTU include i modul de experimentare al

spatiului urban, urmele sociale sunt considerate
indicatori ai vieii urbane.
-Accent pe PROCES

Atitudinea n coala francez de morfologie /

crezuri:
-far prejudeci sau poziii predeterminate n
analiza prilor componente ale esutului
urban!
-far judecti rapide!

-analiza urban = rectigarea oraului

-NU imitarea formala ci nelegerea formei

Christian de Portzamparc Insula deschis

(L'Ilot ouvert, Open Block)

3. Scoala britanica
Gordon Cullen, M.R.G.Conzen, Birmingham School
Conzen, (2004). Thinking About Urban Form. Papers on Urban
Morpohology 1932-1998. Berna: Peter Lang European Academic
Publishers.

studiul orasului
ca "peisaj urban"
(townscape) ideea
de regiuni
morfologice n
funcie de care se pot
stabili strategii de
intervenie

Etape/pasi:

Planul urban
Tiparul (patternul) _ forma + utilizare
Evolutia_ciclul Burgage
Limitele: Fringe belt-ului a generat ideea
de regiuni morfologice

II. ELEMENTE MORFOLOGICE

PRIMARE

STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI

IDENTIFICARE

CUM

ORIENTARE

UNDE

HABITATUL
Christian Norberg - Schulz

IDENTIFICAREA

INTERIORIZARE A LUCRURILOR
UMANIZARE A LOCURILOR

CRESTEREA
(CULTIVAREA)

DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREA

ORIENTAREA

GESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE

element fundamental in sistemul de orientare
al omului in lume, tinand de nevoia de
securitate/siguranta a omului

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN

Infra-ordonatoare

Supra-ordonatoare

Punctul

Centrul

Linia

Axa

Suprafata

Insula, zona, cartierul

Volumul

Forma urbana

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Punctul

locatie

relatie

retea

In morfologia orasului punctul este si casa, dar si piata, dar si un

loc oarecare intrat in memoria colectiva.

Punctul
Rol de semnalizare/ de
informare asupra unui
element particular, sau
asupra continutului unei
locatii

Rol de ierarhizare intre elemente similare

(localitati)

Rol de semnificare/
simbolizare - participa la
conturarea unui specific

PUNCTE - LOCATII
(localitati de diferite
marimi, elemente naturale
particulare)

PUNCTE - LOCURI
semnificative in interiorul
tesuturilor urbane/rurale
sau locuri naturale
emblematice pentru un
teritoriu

PUNCTE - MOMENTE
pe un traseu

PUNCTE - PARTIneutre, intr-o multime,

nediferentiate, nu
alcatuiesc un sistem

Noerdingen

PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL

indica un factor de
CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea

omului la spatiu

Centricitatea = componenta puternica a

viziunii si motivatiei personale.
Rudolf ARNHEIM, Forta centrului vizual, 1995

CENTRALITATEA

exprima sintetic raportul dintre eu si lume

Greci situau buricul universului

Omphalos - la Delphi
Romanii considerau Capitoliul ca si
Kaput mundi
Islamul Mecca centrul lumii
Legat de CREATIA LUMII

CENTRUL
In MORFOLOGIA URBANA
CENTRUL = element polarizator, de identificare si
orientare
ORASUL centru polarizator in cadrul
teritoriului (atractie de valori, forta de munca,
etc)

= A grupa / a
focaliza/ a
orienta in jurul
unui nucleu
Teoria locurilor
centrale
(Christaller)

PIATA centru de intalnire, orientare,

reprezentare in cadrul orasului

CASA centru al existentei personale

ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL

EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

CENTRUL

Centru urban - inima orasului, concentrare de valori sau creierul orasului

- zona de comanda si control

Problematica centrului orasului

Centru de interes
Centru functional
Centru comercial
Centru de afaceri
Centru istoric
Centru administrativ
Centru de cartier
Centru civic
Centru de agrement
Centru cultural

Limita - delimitarea zonei

centrale
Dezvoltarea policentrica
Extinderea in pata de ulei a
centrelor
Reprezentativitatea zonei
centrale
Specializarea centrelor
Mixitatea functionala a centrelor

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Linia

In morfologia orasului linia este strada, pietonalul,

dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor,
sau axe compozitionale sau axe de perceptie.

Axa (urbana)

Origine directie interes

LINIA ca element structurant al teritoriului

= printre primele gesturi creatoare ale omului...

- CARACTER AMBIVALENT
De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului
De conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare
intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productievanatoare, etc)

Dupa forma
(initiala)

LINIE - OBIECT
LINIE - HASURA
LINIE - CONTUR

Dupa Rudolf ARNHEIM

ARTA SI PERCEPTIA
VIZUALA- O PSIHOLOGIE A
VAZULUI CREATOR, ED.
MERIDIANE,1979

Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel

elementar cat si la nivel sistemic)
TIPUL VECTORIAL (orienteaza,
dircetioneaza- cai de transport, etc)
TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza,
ocroteste- santuri, canale, garduri,
perdele de protectie)

TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane

bazate pe axe fizice sau virtuale)

TRASEE (PARCURSURI)

AXA
Complement al centrului
Miscare intre centre - ca locuri
cunoscute
Trasee de orientare (opusa
ratacirii)
Axe de compozitie
Axe simbolice, ritualice,
initiatice
Elementele de caracterizare:

Ritm
Puncte de inflexiune
Secvente, subsecvente
Start & terminus
Perspective secventiale

RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE

TRASEE (PARCURSURI)

TRAME/ GRIDURI
Elemente infra- ordonatoare
Tramele urbane sunt purtatoare ale
expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Suprafata - planul
In morfologia orasului suprafata
primara este parcela (in intravilan),
tarlaua, lotul (in extravilan)
- materializeaza proprietatea
Fragmentare
Divizare
Subdivizare
Parcelare
Reparcelare

Insula urbana (ILOT)

De la insulae in urbanismul roman cladirile
ocupau in intregime un fragment de tesut urban,
delimitat de strazi.
INSULA = Element planimetric supra- ordonator:
ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi
= Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane

- De la punct la suprafata
- De la fragmentare progresiva la comasare

Casa

volumul

Gruparea
Anasamblul
Zona
Cartierul

elementul morfologic primar

elemente supra- ordonatoare

Inaltimea
Proportia - raportul laturilor
Greutatea - raportul plin/gol
Forma
Pozitia
Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat
Supra - dialogul cu elemente tipologic similare

PLANUL MASA
(ANVELOPANTA
TESUTURILOR)

Zona

Element planimetric cu rol de reglementare

Zona

Element planimetric cu rol de reglementare

Diviziunea terenului in
zone, subzone si unitati
teritoriale de referinta
(UTR)

Exemplu:
C Zona central
CP - SUBZONA CENTRAL SITUAT N LIMITELE ZONEI
DE PROTECIE A VALORILOR ISTORICE I ARHITECTURAL
URBANISTICE
Utr CP1, CP2, CP3, CP4
CA - ZONA CENTRAL SITUAT N AFARA LIMITELOR
ZONEI PROTEJATE
Utr CA1, CA2
CB - ZONE SITUATE N AFARA PERIMETRULUI CENTRAL
CARE GRUPEAZ FUNCIUNI COMPLEXE DE
IMPORTAN SUPRAMUNICIPAL I
MUNICIPAL .
Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6

REGIUNI / CARTIERE / ZONE

Centre + Trasee structurarea

Limitele regiunilor/ cartierelor

Omogenitatea structurala
Particularitatile
Autonomia si cooperarea

regiunilor

Arhetipul CASTRULUI
roman
Orasul roman ca imago
mundi

Zonele protejate
din Bucuresti